10,854 matches
-
sat. În legătură cu denumirea satului "Aruncuta" sau "Fântână de Aur", aceasta nu poate să provină decât de la fântână de suprafață "Ciurgău" și nicidecum de la Fântână "Bună", aflată în centrul actual al satului și nu în amplasamentul inițial. Să nu uităm că Fântână "Bună" este un izvor de apa freatică și nu de suprafață așa cum este cel de la "Ciurgău", oamenii din neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
suprafață așa cum este cel de la "Ciurgău", oamenii din neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect față de primii locuitori care au întemeiat satul. Legendă că însăși Attila (406-453), marele rege al hunilor, și-ar fi adăpat calul în Aruncuta, tocmai la fântână
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și de istoricul Victor Moldovan în urma cercetărilor arheologice făcute în Aruncuta,zona " Cremeniș", în perioada 1976- 1977. De altfel, după opinia domniei sale, Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect față de primii locuitori care au întemeiat satul. Legendă că însăși Attila (406-453), marele rege al hunilor, și-ar fi adăpat calul în Aruncuta, tocmai la fântână Bună, și ar fi aruncat o monedă de aur
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Fântână de suprafață de la Ciurgău trebuie să poarte numele "Fântână străbunilor", în semn de respect față de primii locuitori care au întemeiat satul. Legendă că însăși Attila (406-453), marele rege al hunilor, și-ar fi adăpat calul în Aruncuta, tocmai la fântână Bună, și ar fi aruncat o monedă de aur în apă (pe motiv că aceasta era foarte limpede) și că de aici apare denumirea satului Aruncuta ("Fântână de Aur") este ridicolă dacă ținem seama că descoperirile arheologice atestă faptul că
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
marele rege al hunilor, și-ar fi adăpat calul în Aruncuta, tocmai la fântână Bună, și ar fi aruncat o monedă de aur în apă (pe motiv că aceasta era foarte limpede) și că de aici apare denumirea satului Aruncuta ("Fântână de Aur") este ridicolă dacă ținem seama că descoperirile arheologice atestă faptul că satul este locuit încă din neolitic și a fost ocupat circa 100 ani de o subunitate a Legiunii V Macedonică, perioadă în care hunii încă se aflau
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Argetoaia este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Argetoaia (reședința), Băranu, Berbeșu, Iordăchești, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal și Ursoaia. Este cunoscut faptul că familia Argetoianu este atestată în documentele vremii încă din anul 1668, atunci când, într-un document privitor la Cerneți în care apare și semnătura lui Mihaiu Hargetoianu care avea titlul de
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
spirit al Jiului, care cerea periodic câte o viață de om, dar și diverse legende despre un strigăt abisal al apelor, vestitor de moarte. De asemenea, ca în orice altă comunitate sătească, și aici a funcționat o mitologie locală: o fântână miraculoasă (Fântâna de la Piatră), o stafie cuibărită într-o moară părăsită, un loc în care este îngropată o comoară ori iubiri excepționale, intrate în legendă. În timpul celui de-al doilea război mondial, în Comoșteni au poposit pentru un timp trupe
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
Jiului, care cerea periodic câte o viață de om, dar și diverse legende despre un strigăt abisal al apelor, vestitor de moarte. De asemenea, ca în orice altă comunitate sătească, și aici a funcționat o mitologie locală: o fântână miraculoasă (Fântâna de la Piatră), o stafie cuibărită într-o moară părăsită, un loc în care este îngropată o comoară ori iubiri excepționale, intrate în legendă. În timpul celui de-al doilea război mondial, în Comoșteni au poposit pentru un timp trupe naziste și
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
mari în mijlocul ostrovului”, dar, mai probabil, o “redută rusă”. Mai târziu este confirmată existența sa ca ”sat de clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
existența sa ca ”sat de clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din zonă). După descoperirea vestigiilor cetății geto-dacilor, comuna a luat numele de “CETATE” și are în componența
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din zonă). După descoperirea vestigiilor cetății geto-dacilor, comuna a luat numele de “CETATE” și are în componența sa satele: Fântâna Banului și Moreni, nume rămase astăzi adânc întipărite în memoria și sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial. Comuna Cetate, una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe terasa “50 - 130
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
comună a funcționat un port cerealier, dezafectat ulterior și folosit în continuare până în 1978 ca unitate militară de grăniceri, unitate care apoi a fost și ea mutată și a funcționat într-un imobil situat la hotarul dintre satele Moreni și Fântâna Banului. Actualmente această unitate a fost desființată, ca urmare a schimbării contextului politic și a aplicării măsurilor de reorganizare și modernizare a forțelor armate românești . Ca obiective turistice în zonă, sunt demne de a fi menționate: 1. La circa 2
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
de obicei, călugări tineri (calugărei). Un alt sat component al al comunei Orodel este satul Cornu, despre care se spune că datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud, pe versantul stâng al Văii Baboiașului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân și-a stabilit tabăra în aceste locuri și, pentru a se aproviziona cu apă, soldații au săpat o fântână. La nord de satul Cornu se găsește satul Teiu. Acesta
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
călugări tineri (calugărei). Un alt sat component al al comunei Orodel este satul Cornu, despre care se spune că datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud, pe versantul stâng al Văii Baboiașului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân și-a stabilit tabăra în aceste locuri și, pentru a se aproviziona cu apă, soldații au săpat o fântână. La nord de satul Cornu se găsește satul Teiu. Acesta este format
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
de sud, pe versantul stâng al Văii Baboiașului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân și-a stabilit tabăra în aceste locuri și, pentru a se aproviziona cu apă, soldații au săpat o fântână. La nord de satul Cornu se găsește satul Teiu. Acesta este format din locuitorii veniți din localitățile Călugărei, Cornu, Gubaucea și Orodel să muncească pe moșia boierului Gabroveanu. Numele satului vine de la apelativul tei. La răsărit de satul Călugărei, se
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
la adăpostul pădurii Giangaliei și Grejdanei care asigurau lemnele de foc și construcție pentru cei din zonă. Legende din bătrâni pomenesc de cârciumăreasa Giangaliei, care era o femeie foarte frumoasă și care avea un han și o cârciumă chiar la fântâna Giangaliei, la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
prin Palilula în loc de Bucovăț și să fie continuată până la Podari. Toponime originale din jurul Palilulei : Grejdana (pădure întunecoasă și umbroasă, preferata craiovenilor pentru petrecerile de Paște și pentru picnicuri în sfârșitul de săptămână), Vârtoasa (deal cu teren arabil) , Giangalia ( pădure și fântână), Grosu (deal cu teren arabil), Pandurești (locație în pădurea Oborului), Drumul Roșu (drum forestier antic, de culoare galben-roșiatică care urcă din Valea Oborului spre Pandurești), Hotu (pădure de stejăriș la sud de sat), Harlea ( o vale asemănătoare văii Palilulei , situată
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
căzuți la datorie în diferite războaie. Alte informații: În prezent, biserica are nevoie de sprijin financiar, pentru consolidare, pentru refacera instalației electrice, pentru achiziționarea unei centrale termi-ce în vederea asigurării căldurii pe timp de iarnă, pentru reparația clopotniței, pentru construcția unei fântâni (cea mai apropiată sursă de apă aflându-se la circa 0, 5 Km) , pentru o intalație de sonorizare, pentru construcția unei case parohiale, întrucât membrii comunității sunt în cea mai mare parte bătrâni și cu venituri modeste. Facem apel pe
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
lateral»; «pe latura mare a parterului, se intra în culă printr-o ușă grea, ce se zăvora cu un drug de lemn; în fața ei era o cameră, cu o fereastră îngustă, ca un meterez; în această cameră a existat o fântână foarte adâncă; în dreapta era ușa beciului, iar în stânga se desfășura o scară ce ducea la nivelurile superioare; la primul etaj, dintr-un vestibul mic, se pătrundea în stânga, într-o cameră de locuit, cu o singură fereastră, iar în față, într-
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Valea Fântânilor” din incinta Stațiunii Viticole Greaca; situl de „la Crețulescu”, la nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Zece obiective din comuna Schitu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, aflate „la Fântână” (1,5 km sud-est de Bila); „la Grajdurile CAP” din Bila; la est de cimitirul din Bila; lângă fostele magazii CAP din nord-nord-vestul satului Schitu; la sud-vest de Schitu; precum și la „Măgura lui Boboc”, la 3 km de Schitu către
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,68% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]