12,214 matches
-
imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar cele ale lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod conștient nu doar destinul său, ci și universul. Această unitate a universului și relația sa cu omul a fost exprimată în diferite modalități. Chiar dacă a fost principala modalitate de a reprezenta universul, începând de la nivelul popular până la cel al filosofilor ce erau profesori în diferite universități, magia a fost controversată încă de la începuturi. Astfel pentru a se realiza distincții între diferitele tipuri de a reprezenta universul au fost identificate cel puțin cinci modalități magice controversate la un moment dat, din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În acest context orice descriere a unei părți a universului trebuia să surprindă aspecte ale întregului. Atunci când, în conformitate cu uzanțele vremii, Ficino realizează o lucrare despre lumină dincolo de componetele fizice surprinde în primul rând pe cele metafizice 164. În această lucrare filosoful italian respectă tradițiile privind modalitatea în care este descrisă lumina începând cu componenta mistică pe care o dezvoltă și Bonaventura și continuând cu cea fizică conformă cu lucrarea lui Robert Grosseteste, lucrare care tratează integral viziunea asupra luminii. Unitatea parte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filosofia antică și cea privind infinitatea universului poate fi regăsită la Lucretius, în De rerum natura, care preciza: "că spațiul lipsit de măsură și capăt / Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin să fie cunoscută de către Nicolaus Cusanus 168 în momentul în care acesta a promovat această idee novatoare. El nu a descris universul ca infinit ci ca imposibil de privit ca limitat. El nu este considerat infinit, ci fără sfârșit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noua formă de imaginar se închid, intensificând acțiunile de cenzură. Începe ceea ce va purta numele de contrareformă, oficializată prin Conciliul de la Trento. Este perioada în care numărul de cărți de la Index crește în mod îngrijorător și sunt aduși în fața justiției filosofi, precum Tommaso Campanela, Francesco Pucci, Giordano Bruno și, ulterior, Galileo Galilei. Totuși procesul cu deznodământul cel mai tragic este cel al lui Bruno, care va deschide modernitatea secolului al XVII-lea prin arderea sa pe rug. Așa cum se va dovedi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secolului al XVII-lea prin arderea sa pe rug. Așa cum se va dovedi acesta este un secol al transformărilor de imagine, dar și al și al cenzurii. Începutul procesului lui Giordano Bruno 9 este în 1592, în urma unei neînțelegeri dintre filosof și protectorul său Giovanni Moncenigo. Când Bruno îl anunță că dorește să părăsească Veneția pentru a se duce în Germania cu scopul de a scrie o lucrare dedicată Papei, cel care a dorit să pătrundă tainele tehnicilor de memorare bruniene
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
scopul de a scrie o lucrare dedicată Papei, cel care a dorit să pătrundă tainele tehnicilor de memorare bruniene, s-a simțit neîndreptățit și îl sechestrează denunțându-l Inchiziției. Acesta realizează trei denunțuri repetate cu acuzații grave, dintre care spicuim: filosoful detestă orice religie, refuză să participe la liturghie, nu crede în transsubstanțiere, Sfânta Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în metempsihoză
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bruno îl numește ca dușman de moarte. Pe lângă denunțurile acestuia s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre care amintim: Ciotto, Graziano, de Silvestris, Celestino. Dar declarațiile acestora nu au fost suficiente pentru a-l acuza pe Bruno. Urmează interogatoriul filosofului în cadrul căruia acesta își susține viziunea asupra universului și itinerariul călătoriilor sale realizate în Europa. Dar deoarece numărul martorilor era redus și cum acuzațiile nu păreau concludente nu este pronunțată sentința, ci se dorește transferul acestuia la Roma. Această mutare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sale realizate în Europa. Dar deoarece numărul martorilor era redus și cum acuzațiile nu păreau concludente nu este pronunțată sentința, ci se dorește transferul acestuia la Roma. Această mutare a fost tergiversată din motive politice, dar în cele din urmă filosoful din Nola ajunge să fie judecat la Roma. Din 1593 procesul este mutat la Roma, unde este continuat în spiritul acuzațiilor realizate la Veneția. Aceasta este a doua etapă în care sunt reaudiați martorii inițiali și analizate depozițiile acestora. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
continuat în spiritul acuzațiilor realizate la Veneția. Aceasta este a doua etapă în care sunt reaudiați martorii inițiali și analizate depozițiile acestora. Dar depozițiilor realizate nu au fost considerate concludente și de aceea se apelează la un martor cert: scrierile filosofului. Până în 1597 sunt adunate scrierile filosofului perioadă în care procesul a stagnat. Se trece în cea de-a treia perioadă a procesului când sunt analizate operele, iar acuzațiile sunt argumentate cu citate din lucrările sale. Această a treia parte a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Veneția. Aceasta este a doua etapă în care sunt reaudiați martorii inițiali și analizate depozițiile acestora. Dar depozițiilor realizate nu au fost considerate concludente și de aceea se apelează la un martor cert: scrierile filosofului. Până în 1597 sunt adunate scrierile filosofului perioadă în care procesul a stagnat. Se trece în cea de-a treia perioadă a procesului când sunt analizate operele, iar acuzațiile sunt argumentate cu citate din lucrările sale. Această a treia parte a procesului s-a dovedit a fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltat și idee animistă care a fost considerată de inspirație averroistă prin faptul că este promovată ideea unui "suflet a lumii" în care ne întoarcem după ce murim. Pentru că această idee fusese clasificată ca eretică încă din secolul al XIV-lea, filosoful nuanțează în fața tribunalului ideea, spunând că sufletul omului își păstrează independența și după moarte, în timp ce după moartea unui animal sufletului acestuia se include în sufletul lumii. Aceste grupuri de abateri erau susținute prin argumente diferite. Pentru primul dintre ele au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca acesta are capacitatea de ocoli interogatoriul și s-a apelat la una dintre cele mai speculative și ascuțite dintre mințile care făceau parte din Instituția Inchiziței cardinalul Roberto Bellarmino. Acesta sintetizează un număr de opt aserțiuni eretice pe care filosoful să le abjure. Bruno acceptă să fie considerat vinovat de erori condamnate de Biserică. Dar tribunalul sesizează încercarea de a se sustrage acuzațiilor de erezie și de aceea îi cere să abjure pentru că ideile sale erau eretice. În data de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
septembrie 1599 tribunalul, prezidat de papa Clement al VIII-lea, se întrunește pentru a se decide asupra vinovăției inculpatului și hotărăște în unanimitate că învinuirile nu sunt dovedite cu probe legale, propunându-se aplicarea torturii. Până la urmă Papa cere ca filosoful să nu fie torturat. În ziua ce a urmat filosoful declară că este gata să abjure și se pare că procesul luase o direcție în care chiar dacă Bruno ar fi fost acuzat de erezie ar fi fost condamnat doar la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se întrunește pentru a se decide asupra vinovăției inculpatului și hotărăște în unanimitate că învinuirile nu sunt dovedite cu probe legale, propunându-se aplicarea torturii. Până la urmă Papa cere ca filosoful să nu fie torturat. În ziua ce a urmat filosoful declară că este gata să abjure și se pare că procesul luase o direcție în care chiar dacă Bruno ar fi fost acuzat de erezie ar fi fost condamnat doar la închisoare. Dar s-au întâmplat două evenimente care au schimbat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că procesul luase o direcție în care chiar dacă Bruno ar fi fost acuzat de erezie ar fi fost condamnat doar la închisoare. Dar s-au întâmplat două evenimente care au schimbat direcția procesului: prima dintre ele este o greșeală a filosofului care și-a imaginat că Papa îi va accepta concepția filosofică și i-a adresat acestuia un memoriu în care își argumenta concepțiile. Dar aceasta în loc să-l ajute, a fost considerată ca o retragere a dorinței de a abjura și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
joi 17 februarie 1600 este ars pe rug. Procesul acesta care s-a realizat cu maximă prudență și atenție arată că Inchiziția își manifesta dorința de cenzură sub orice mod, iar marea reușita a acesteia ar fi fost retractarea de către filosof a propriei sale gândiri. Statutul de simbol al acestui proces nu poate fi tăgăduit și a fost unul dintre principalele instrumente prin care imaginarul rațional încearcă să-și păstreze autoritatea asupra oricărei forme de pulsionalitate. 2.1.3. Procesul lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar lui Galilei i-a fost precizat acest lucru de către Belarmin încă din 1616, și cu toate acestea el și-a susținut în continuare ideile, dar premisele necesare acuzării existau. Ceea ce trebuia să argumenteze în continuare acuzația era că acțiunile filosofului au fost intenționat făcute împotriva a ceea ce i-a indicat biserica. În 1633, la vârsta de 69 de ani Galilei este interogat de către Inchiziție cu privire la lucrarea sa și la faptul că nu a ascultat indicațiile ce i-au fost date
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un singur capăt de acuzare acela al susținerii ideilor copernicane, iar întreaga dezbatere se realizează în jurul ideii că ceea ce a prezentat gânditorul italian era ex supssione sau ca reprezentând realitatea. De asemenea o altă problemă principală a fost aceea dacă filosoful a scris cu "rea intenție" opera sa, în sensul că, chiar dacă a fost anunțat să nu o publice, el a realizat acest lucru. Galilei susține că lucrarea sa este una în care prezintă teoria copernicană ca supoziție, astfel că el
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care prezintă teoria copernicană ca supoziție, astfel că el declara în cadrul anchetei: "nu susțin și nu am susținut această părere a lui Copernic după ce mi s-a impus prin percept că trebuie să renunț la ea"13. Până la urmă filosoful este acuzat de erezie și i se citește sentința în dimineața zilei de miercuri 22 iunie 1633. Ea începe astfel: "Tu Galileo, fiul lui Vicenzo Galileo, florentin, în vârstă de 70 de ani, ai fost denunțat în 1615 la acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ai răspuns interpretând Sfânta Scriptură după voia ta; (...)"14. După ce i s-a citit sentința s-a așteptat abjurarea pe care trebuia să o realizeze Galilei, dar după unele surse 15 acesta nu a avut loc în aceeași zi, pentru că filosoful obținuse o modificare în ideea atenuării formulei de abjurare. Oricum pe formula de abjurare se află data de 22 iunie 1633. Acest proces al lui Galilei nu a trecut neobservat între gânditorii vremii, ci dimpotrivă a avut un ecou deosebit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în ideea atenuării formulei de abjurare. Oricum pe formula de abjurare se află data de 22 iunie 1633. Acest proces al lui Galilei nu a trecut neobservat între gânditorii vremii, ci dimpotrivă a avut un ecou deosebit mai ales pentru că filosoful florentin a respectat toate rigorile cerute de biserică în ceea ce privește modalitatea a afirma un punct de vedere și tot a fost condamnat. De exemplu Descartes după acest proces devine foarte atent la ceea ce publică. El refuză să mai publice dându-și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumi științifice prin introducerea metodei inductive. Este etapa care are drept scop purificarea minții, pregătirea intelectului pentru știința adevărată. Cunoașterea dată de științe, anterioară lui Bacon, este considerată de acesta insuficientă pentru a te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor filosofi oprește din drumul spre cunoaștere, spune Bacon. "Cauza și rădăcina unică a aproape tuturor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este considerată de acesta insuficientă pentru a te apropia de adevărata natură (cum numește filosoful englez lumea formelor naturale). Fostul imaginar devine ineficient în a explica realitatea și trebuie renunțat la el. Autoritatea excesivă ce li s-a atribuit unor filosofi oprește din drumul spre cunoaștere, spune Bacon. "Cauza și rădăcina unică a aproape tuturor relelor în știință este că, în timp ce admirăm în mod greșit si preamărim puterile spiritului omenesc, nu căutăm adevăratele lui ajutoare"36. Aici apare la nivel teoretic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod oficial idolii. Mai mult, trecerea de la catolicism la anglicanism poate fi considerată pentru Bacon un model prin cenzura realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele de cult" (cum ar fi filosofia aristotelică) ce, prin vechimea lor, opresc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]