10,713 matches
-
peiorative ale termenilor ce implică liminalitatea, periferia, ciocnirea influențelor disparate și comparația de inferioritate cu un centru cultural dominant. După cum am arătat în capitolul anterior, divizarea simbolică a Europei are o istorie de lungă durată, trasarea hărților politice, economice și filosofice de către Iluminismul apusean, anunțând polarizarea Europei, definitivată după căderea Cortinei de Fier. Nu intenționez să fac o analiză istorică și politică aprofundată a Războiului Rece, a cauzelor care l-au declanșat, a evenimentelor importante și a instituțiilor antrenate în conflict
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
datorită jocurilor politice sau a anomaliilor de memorie, ci și unei puternice auto-referențialități naționale și conștiinței suveranității lor culturale. Am folosit aici noțiunea de imperialism în accepțiunea pe care i-a conferit-o Edward Said, părintele studiilor postcoloniale în descendența filosofică foucauldiană, și anume: "practica, teoria și atitudinile" unui "centru metropolitan dominant" care își exercită puterea asupra unui alt teritoriu considerat periferic 127. Imperialismele secolului XX au devenit astăzi mult mai subtile, deteritorializate și ubicue, deși pot fi detectate urmele lor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
143, C. Curio 144, J.-B. Duroselle 145, R. M. Foerster 146, H. Gollwitzer 147, D. Hay148, D. De Rougement 149 și B. Voyenne 150, pentru a menționa numele cele mai semnificative. S-a mai scris despre Europa ca ideal filosofic: J. Patocka 151, A. Heller și F. Fehler 152. Alte lucrări se ocupă de problema frontierelor istorice ale Europei: A. Toynbee 153, W. H. McNeil 154, W. P. Webb155. " Ideea europeană, observă istoricul Gerard Delanty (cercetător la Centre for European
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Rece a putu fi dedus și din situația reală dezastruoasă a țărilor din lagărul comunist: "teroarea totalitară din toate țările din Est, toate dezastrele social-economice ale birocrației sovietice, ale stalinismului trecut și ale neostalinismului în curs..."192.Toate aceste elemente filosofice și politico-ideologice ar trebui să fie de fapt elemente ale deconstrucției comunismului însuși, nu numai ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva consecințe ale situației geopolitice care a urmat
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
statul-națiune, suveranitatea, forma-partid, topologia parlamentară cel mai larg acreditată)"193. Spectrele marxismului continuă să îi bântuie pe adepții apuseni și nostalgicii răsăriteni, nu puțini la număr, ai comunismului care caută, asemeni lui Derrida, devenit un model larg acceptat de gândire filosofică și politică, țapii ispășitori ai eșecului acestui sistem ideologic în erorile comunismului de tip sovietic, deci ale regimului stalinist. "Am încercat, precizează oarecum patetic Derrida, să fiu fidel nu numai față de un concept complicat, sinuos al moștenirii, ci față de unul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ideologice diferite, cu centrele și periferiile lor bine circumscrise. Comunismul și-a pierdut centrul, dar este dispersat pe întreaga suprafață a lumii. Nu aceasta ar fi însă problema într-o lume în care fiecare individ are libertatea opțiunii politice și filosofice, ci uitarea, naturală sau mimată, a ororilor pe care le-a provocat alunecarea spre totalitarism a regimurilor comuniste. E nevoie de detașare și imparțialitate pentru a fi dispus să le iei în considerare. "De fapt, așa cum atrage atenția cu ele-ganță
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
această soartă absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din urmă. Cine a preluat de la cine aceste stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor negative, balcanice sau orientale, în discursul despre sine. De fapt, autoreprezentările oscilează
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sale în România "era acela de a-l găsi pe profesorul Constantin Noica, în vârstă de 78 de ani, care fusese recent propulsat în luminile rampei politice prin apariția celor două cărți ale discipolului său Gabriel Liiceanu, ce consemnau dialogurile filosofice purtate în refugiul de la țară al lui Noica"273. Este ajutată în această întreprindere riscantă de intelectuali români de înaltă ținută morală, ce îi fuseseră recomandați, printre care, Mariana Celac (soția lui Mihai Botez, plecat deja în Statele Unite), căreia ziarista
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în România și ar fi putut fi scrise la comandă, au fost produse de diferite categorii de autori britanici, călători, jurnaliști, scriitori, politicieni sau diplomați, care au experimentat realitățile românești la fața locului. Ei au avut, în același timp, afiliații filosofice și politice puternice cu ideologiile socialiste și comuniste. După cum se pare, călătorii și analiștii britanici pro-comuniști își fundamentau propriile discursuri pe cele propagandistice din România, urmând astfel diferitele ipostaze: cea stalinistă în anii '50, cea independentă și liberală în anii
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Anne Dufourmantelle, Polirom, Iași, 1999. 31 M. Bakhtin, Speech Genres and Other Late Essays, Austin, Texas, 1986; idem, The Dialogical Imagination, University of Texas Press, Austin, 1981. 32 La fel, pentru Gilles Deleuze, deconstrucția (repetiția și diferența) înseamnă refuzul antinomiilor filosofice tradiționale și nu desființarea lor, prin trasarea unui spațiu de frontieră (rizomatic) între ele, dar, în același timp, în fiecare dintre ele, simultan în care gândirea se deplasează în multiple direcții, alcătuind o rețea de semnificații. Vezi Gilles Deleuze, Diferență
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și dezbaterea de idei, a fi ,,capitalist" înseamnă a fi împotriva socialismului, după cum a fi ,,socialist", presupune o delimitare clară împotriva capitalismului. De fapt, așa cum vom vedea, lumea capitalistă nu este și nu se bazează pe un sistem de doctrină filosofică și socială articulat, și poate tocmai de aceea este mai greu de demontat și de combătut. Fețele capitalismului sunt mult mai netede și mai dificil de ,,prins" în dezbaterea ideologică. Se întâmplă așa pentru că fiind în sine ,,o ordine naturală
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
De asemenea, în economie discutăm despre ciclul de viață al produsului, la nivel de întreprindere, de microeconomie, dar și despre ciclul macroeconomic, care stă la baza funcționării economiei naționale și chiar a economiei mondiale. Ciclicitatea nu este o simplă formulă filosofică a lui Vasile Conta în opera sa ,,Teoria ondulațiunii universale". Ea este o realitate constatată care survine ca urmare a unei analize a economiei și societății, de-a lungul întregii istorii cunoscute "Oamenii sunt profund afectați de ceea ce-i înconjoară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și a semenilor, grecii erau oameni care gândeau prin sine, care aveau propria individualitate și reprezentări proprii asupra lumii lor interioare și exterioare. Asta îi deosebea în mod fundamental de populațiile din Orient. Atingem această temă, a raționalismului și poziției filosofice umane în raport cu semenii și cu natura, pentru că o considerăm a fi importantă. Deosebirea acestea va duce la ceea ce noi numim azi omul liber, occidental. Fără această moștenire civilizația noastră de azi nu ar fi ceea ce este64. Dacă vom studia cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fără început și fără sfârșit. Ideea de progres este specifică Iudaismului și acestei religii îi datorăm percepția de azi asupra lumii, fie că este vorba despre o percepție religioasă, fie că este vorba despre o percepție științifică. Mai mult ideea filosofică și religioasă de progres se află în corespondență cu ideea științifică de progres. Azi, știm că universul se află într-o continuă mișcare și expansiune, că nu este static și că lumea fiecărei clipe este altă lume în raport cu cea a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
exemplu în acest sens, acela al operei cosmogonice a lui Copernic, luată de la savantul arab Al Tusi. Averoes a fost de origine arabă și doar el este cel care l-a interpretat pe Aristotel și l-a impus în gândirea filosofică medievală. Averoes este cel care a făcut de acum cunoscuta distincție între cunoașterea rațională, prin intermediul adevărului științific și cunoașterea revelată, prin intermediul adevărului divin. Aceasta este distincția care va ajuta și care va impune, cu timpul, cercetarea științifică la începuturile capitalismului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fie o religie a celor bogați. A fost nevoie de mai mult de o mie de ani pentru ca sistemul referențial cultural al Europei să se schimbe sub presiunea Renașterii și a Reformei. Mai ales Renașterea va redescoperi valorile de bază filosofice și culturale ale Greciei și Romei Antice. Chiar dacă a funcționat ca o ,,religie rațională", creștinismul își păstrează caracterul dual. În pofida acestei raționalități nu s-a sfiit să condamne pe față bogăția și omul bogat. Cu toate acestea admite în continuare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
place și ce nu-i place lui Dumnezeu. Apariția scolasticii 81 ca mod de gândire, reinventarea raționalismului de gândire sub influența filosofilor greci și mai ales a lui Aristotel, dezvoltarea Renașterii și a umanismului prin punerea omului în centrul gândirii filosofice, dar și a acțiunii practice, vin să completeze un tablou al unei lumi care se pregătea de schimbare și care aștepta schimbarea. Evident că există o legătură directă între desfășurarea Renașterii și dezvoltarea culturii occidentale și fenomenul apariției capitalismului. Omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fericire 1 este, trebuie să spunem din start, destul de dificilă, mai ales dacă abordarea aparține unui economist. Se întâmplă așa nu pentru că economiștii nu și-ar dori să fie fericiți, ci din alte motive, care țin de substanța și încărcătura filosofică profundă a conceptului. Chiar în aceste condiții dezbaterea despre fericire credem că merită a fi purtată într-o carte despre capitalism, deoarece libertatea este premisa fundamentală a fericirii umane. Pentru omul occidental, în lipsa libertății nimic nu mai are nici un sens
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să încerce a accesa bogăția și nivelul de trai superior. Deși oamenii sunt diferențiați de bogăția lor din vremuri imemoriale, creștinismul nu a încurajat achiziția fără limită a bunurilor, cel bogat nefiind un personaj biblic demn de urmat. Chiar gândirea filosofică pre-creștină, reprezentată mai ales de către filosofii greci, nu încuraja achiziția fără măsură a bunurilor materiale. Aristotel arată că ,,celor bogați în bani le lipsește adesea hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu ajutorul lui Hayek, între cele două tipuri importante de liberalism. Iată ce spune: ,,Trebuie în mod special subliniat că cele două filosofii politice care se ,,autodescriu" ca liberalism și conduc în câteva privințe la concluzii similare se sprijină pe fundații filosofice cu totul diferite. Cea dintâi se bazează pe o interpretare evoluționistă a tuturor fenomenelor culturale și spirituale și pe o sondare a limitelor puterilor rațiunii umane. Cea de-a doua se bazează pe ceea ce am numi raționalism ,,constructivist", o concepție
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
filosofia confucianistă inhibă inovația. Însă aceste explicații contemporane ale nereușitei orientalilor sunt greșite. Prima dintre cele șase killer applications care existau în Vest, dar nu și în Est nu era cea comercială, nici cea climatică, nici cea tehnologică, nici cea filosofică. Era vorba, așa cum arătase Smith, de o problemă instituțională". Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 38. 31 Bogdan Murgescu arată: ,,Dezbaterile cele mai puternice s-au focalizat în ultimii ani asupra comparației dintre Orient și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi luate în seamă și cu această ocazie. Pentru amândoi politica este o știință practică al cărei scop principal este de a arăta cum pot fi făcuți oamenii a fi virtuoși și pornind de aici și fericiți. În viziunea lor filosofică politica este în ultimă instanță știința educației prin stat". Vasile Muscă, prefață la op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în arhiva noastră mentală și semnificate în orizontul cunoașterii, artistul explorează, în principal
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
ca pandant al volumului I din între suflet și spirit, cum se scrie în Dicționarul esențial al scriitorilor români, 2000, p. 585). Alături de aceste volume de publicistică propriu-zisă, au mai apărut câteva volume de studii și eseuri, încadrabile în ,publicistica filosofică": Istoricitate și eternitate (1990); Simple introduceri la bunătatea timpului nostru (1992); Eseuri de duminică (1992); Modelul cultural european (1993); Echilibrul spiritual (1998). Primele două volume (Semnele Minervei și între suflet și spirit) par opera unui critic literar, mai mult decât
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
renunțarea la comentarea cărților de literatură, în favoarea celor de filosofie. în al doilea rând, găsim în sumar mai multe reflecții despre evenimentele politice, interne mai ales, dar și internaționale. Deși absolvent de filosofie și debutant în presă cu o proză filosofică (O poveste, 1927), Noica s-a simțit atras, la începutul activității sale gazetărești, de miracolul literaturii. în 1929, de pildă, comentând, în ziarul Ultima oră, la care colabora frecvent, un număr din Revista de filosofie, recenzentul se scuză că nu
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]