11,589 matches
-
ăst bilet scris/ De la una e trimis" etc. Scriitorul a pus la punct un model de duplicare lirică a vorbirii, a bricolat un mic tipar metric adaptat cadenţei rostirii, care înghesuie orice replică în două versuri. Ideea de geniu a instaurat un raport strâns cu realul, a autorizat o instalare apropiată, intimă - a lipit poezia de țesutul sensibil al realității. Pe ultimul etaj al acestei stimulări verbale poezia devine flecăreală pură. Vorbirea nu mai simbolizează nici lăudăroșenia, nici zgârcenia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are o literatură emergentă 7? Care e tipul ei de fabricație? Care sunt resursele ei productive? Din punctul de vedere al poeticii, exilul e soluția simplă, începutul e soluția grea. Ceea ce trebuie înțeles e faptul că preocuparea pentru ideea de geniu apare într-un asemenea moment inaugural. Mumuleanu vrea să vorbească despre geniu atunci când cariera lui se bifurcă, când are revelația unei situații locale, când ceea ce percepea ca o cultură perenă a literaturii se specifică în funcție de nevoile unei societăți și ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt resursele ei productive? Din punctul de vedere al poeticii, exilul e soluția simplă, începutul e soluția grea. Ceea ce trebuie înțeles e faptul că preocuparea pentru ideea de geniu apare într-un asemenea moment inaugural. Mumuleanu vrea să vorbească despre geniu atunci când cariera lui se bifurcă, când are revelația unei situații locale, când ceea ce percepea ca o cultură perenă a literaturii se specifică în funcție de nevoile unei societăți și ale unui context. * * * În acel moment al evoluției culturii noastre literare apariția ideii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cariera lui se bifurcă, când are revelația unei situații locale, când ceea ce percepea ca o cultură perenă a literaturii se specifică în funcție de nevoile unei societăți și ale unui context. * * * În acel moment al evoluției culturii noastre literare apariția ideii de geniu era inevitabilă. Nu am fi putut începe fără ea. Dacă nu îl pronunța Mumuleanu, un alt scriitor ar fi făcut-o, într-un an, doi sau cinci 8. În 1828 termenul se găsește deja în prefața Gramaticii lui Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din abundență. Câțiva ani mai târziu, cuvântul e pretutindeni, devenind unul dintre cele mai frecventate locuri ale noii ideologii. Însă asta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți la condițiile de apariție ale acestei idei. I-a fost dat geniului să intre în cultura română prin vocea unui târgoveț cu instrucție incertă, care, într-o epocă în care literatura se făcea la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul de 1000 de pagini rămas multă vreme cel mai complet dicționar al limbii române. Geniul era absent. Și aceasta e o stare de fapt caracteristică. Înainte de a fi obiectul unei descrieri informate și nuanțate, ideea a funcționat ca o doxă inspirând actorii periferiei culturale, pe cei situați în margini, acolo unde mahalaua se întâlnește cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideea a funcționat ca o doxă inspirând actorii periferiei culturale, pe cei situați în margini, acolo unde mahalaua se întâlnește cu aproximațiile și semidoctismul. Era ceva în descoperirea lui care se adresa direct celor nesiguri pe resursele lor, poeților "repetenți". Geniul nu era făcut să îi ajute pe învățații care știau cum se face literatură, ci pe toți "ceilalți", pentru că transforma incultura, dintr-o slăbiciune care trebuia camuflată și compensată prin educație, într-o strategie. Cezar Bolliac mărturisea într-o scrisoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încă de nimini, dar care sunt, cu toate astea, învălite în umbra mahalalelor noastre, și cărora nu voi ardica vălul fără numai când voi putea să-i înfățișez dumitale - dacă voi fi atât de norocit să izbutesc în întreprinderea mea12. Geniul a conjugat, dacă se poate spune așa, mai multe "deficituri": cel al unei culturi fără tradiție literară, cel al unei populații needucate chemate să facă literatură și cel al unei clase scriitoricești neinformate. Pare aproape neverosimil ca într-un singur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturale viabile, de niște oameni cu educație literară sumară a funcționat ca o mașină de creație a unei noi literaturi. Mai mult, că a fost marea speranță a noii literaturi. 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu Iată o istorioară instructivă pentru soluțiile pe care le furnizează "geniul" noilor culturi literare. Într-un text scris în primăvara lui 1848, cu câteva săptămâni înainte de suspendarea Curierului românesc de către autorități, I. Heliade Rădulescu abordează problema statutului limbii române într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca o mașină de creație a unei noi literaturi. Mai mult, că a fost marea speranță a noii literaturi. 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu Iată o istorioară instructivă pentru soluțiile pe care le furnizează "geniul" noilor culturi literare. Într-un text scris în primăvara lui 1848, cu câteva săptămâni înainte de suspendarea Curierului românesc de către autorități, I. Heliade Rădulescu abordează problema statutului limbii române într-un dialog imaginar cu un francez. E un moment de bilanț
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o altă clasă, a literaturilor care și-au revendicat și disputat în secolele XIV și XV, alături de literatura franceză și cea spaniolă, privilegiul de a continua și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în celălalt - de un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca și cum toate inferioritățile stabilite în contexte culturale și politice specifice s-ar menține indefinit într-o memorie care nu se resetează niciodată. Însă toate întârzierile acumulate de atâtea literaturi și proiectate asupra literaturii române sunt contrabalansate de o figură a geniului care încheie dialogul. Paradoxal, discuția cu "francezul" se termină într-o notă optimistă, prin evocarea unei "capacități": "îi zisei însă că limba noastră s-a recunoscut de câțiva bărbați români, s-a pus pe niște regule generali și raționali, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
suficient efortul câtorva "bărbați" de a scrie în românește. Ceea ce limba poate să facă, simpla ei "posibilitate" e opusă realizărilor efective și, culmea, cu speranță: valorile spontaneității pot să fie puse în balanță și să neutralizeze o anxietate a descendenței. Geniul e un răspuns optimist la o condiționare negativă a culturilor literare. * * * Care e rolul ideii de geniu în constituirea culturilor literare? În condițiile în care literaturile se recomandă prin scriitorii lor, prin operele pe care le-au acumulat, prin instituțiile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e opusă realizărilor efective și, culmea, cu speranță: valorile spontaneității pot să fie puse în balanță și să neutralizeze o anxietate a descendenței. Geniul e un răspuns optimist la o condiționare negativă a culturilor literare. * * * Care e rolul ideii de geniu în constituirea culturilor literare? În condițiile în care literaturile se recomandă prin scriitorii lor, prin operele pe care le-au acumulat, prin instituțiile literare pe care le dețin și prin recunoașterea internațională de care se bucură - ce putere are o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care literaturile se recomandă prin scriitorii lor, prin operele pe care le-au acumulat, prin instituțiile literare pe care le dețin și prin recunoașterea internațională de care se bucură - ce putere are o simplă etichetă superlativă? Ce realități poate numi geniul în așa fel încât să participe eficient la procesul de formare al unei culturi literare? Episodul relatat de Heliade Rădulescu e de la început lămuritor: noțiunea capătă sens deplin în condițiile unui decalaj cultural. Geniul e soluția literaturilor care nu dispun
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etichetă superlativă? Ce realități poate numi geniul în așa fel încât să participe eficient la procesul de formare al unei culturi literare? Episodul relatat de Heliade Rădulescu e de la început lămuritor: noțiunea capătă sens deplin în condițiile unui decalaj cultural. Geniul e soluția literaturilor care nu dispun de un patrimoniu literar și care capătă conștiința propriei precarități prin comparație cu o literatură mai bogată. E de altfel singura configurație posibilă a actului de naștere al unei culturi literare: întemeierea în raport cu un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o direcție autonomistă, pot fi puse în circulație pentru a orienta aspirațiile noilor literaturi, pot fi folosite în procese de echivalare pentru a măsura gradul de literaritate al diverselor produse naționale. Însă nu pot fi reinventate în propriul spațiu cultural. Geniul e un răspuns atipic la această problemă a culturilor literare pentru că presupune omologarea sărăciei ca o formă de bogăție, revelând o avere secretă. În esență și dincolo de orice nuanță istorică, noțiunea se referă la faptul că orice resursă se poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunitate are capacitatea de a genera și de a funcționa în mod spontan ca substitut de literatură: practicile sociale și individuale, structurile instituționale, dispoziția teritorială sau demografică. Nu contează dacă alții îl au pe Homer, pe Virgiliu sau pe Racine. Geniul asigură existența valorilor literare chiar și în culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile lingvistice banale. Genialitatea arată cum se poate face literatură din articularea spontană a limbajului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chiar mai mult, poți descoperi că vorbirea ta e deja literatură. Revelația lui Monsieur Jourdain care făcea proză fără să știe, ține de acest tip de gândire. Molière scria Burghezul gentilom în jurul lui 1670, fiind contemporan cu dezbaterea academică despre "geniul limbii franceze" care impusese nu numai ideea că limba franceză poate să emane în mod spontan valori literare, ci și că aceste valori sunt cele ale prozei. În același fel trebuie citită sintagma lansată de Alecsandri, "tot românul e născut
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci și că aceste valori sunt cele ale prozei. În același fel trebuie citită sintagma lansată de Alecsandri, "tot românul e născut poet". Ca și multe alte propoziții similare din noile culturi naționale, ea e inspirată de noțiunea herderiană a geniului național, Volksgeist, care fixa poezia ca model al literaturii produse spontan: dacă țăranul lui Alecsandri, vorbind, face poezie, în vreme ce burghezul lui Molière făcând același lucru obține proză, asta se datorează unei condiționări istorice a proiectului genialității. Însă dincolo de variațiile culturale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă în fața geniului. În raport cu fenomenele de vehiculare și transfer al bogăției literare, imitație, concurență, exil etc. geniul instituie o diferență majoră. El nu vizează procesele de distribuție a bogăției, ci schimbarea fundamentală a structurii bogăției, calificarea unor noi resurse ca bogăție. În loc să presupună
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă în fața geniului. În raport cu fenomenele de vehiculare și transfer al bogăției literare, imitație, concurență, exil etc. geniul instituie o diferență majoră. El nu vizează procesele de distribuție a bogăției, ci schimbarea fundamentală a structurii bogăției, calificarea unor noi resurse ca bogăție. În loc să presupună un proces de import, prin care noua literatură ar intra într-o cursă - fără
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valorilor monetizabile: ca într-o lume postapocaliptică în care apa ar deveni brusc mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce toate valutele au devenit bucăți de hârtie lipsite de semnificație. 1.3. Tehnicile spontaneității Putem vedea mai îndeaproape tehnica geniului urmărind funcționarea "limbii ca literatură", una dintre cele mai rezistente mitologii ale spontaneității creatoare. Pe scurt, e vorba de ideea că obișnuințele lingvistice, practicile comune ale limbajului pot produce sau pot constitui prin ele însele forme ale literaturii. Această idee
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mitologii ale spontaneității creatoare. Pe scurt, e vorba de ideea că obișnuințele lingvistice, practicile comune ale limbajului pot produce sau pot constitui prin ele însele forme ale literaturii. Această idee a ocupat un loc central în mai multe culturi ale geniului, atât în Franța secolului al XVII-lea, cât și în Germania secolului al XVIII-lea. În plus, dezvoltarea acestui loc comun în cultura franceză s-a petrecut într-un moment în care retorica nu fusese încă discreditată. Mitologia geniului literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale geniului, atât în Franța secolului al XVII-lea, cât și în Germania secolului al XVIII-lea. În plus, dezvoltarea acestui loc comun în cultura franceză s-a petrecut într-un moment în care retorica nu fusese încă discreditată. Mitologia geniului literaturii/ limbii franceze a fost lansată în secolul al XVI-lea, concepută ca doctrină în cursul secolului al XVII-lea și a funcționat ca un argument strategic pentru impunerea internațională a culturii franceze în secolul al XVIII-lea. Această conjunctură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]