10,090 matches
-
de Mohrenschildt a spus Comisiei Warren că el „a rânjit.” Când soția lui George, Jeanne, a fost întrebată de reacția lui Oswald ea a spus „Nu am observat nimic”; ea a continuat, "am începtu să râdem foarte tare de gluma, gluma bună a lui George.” Jeanne de Mohrenschildt a mărturisit că asta a fost ultima oară când ea sau soțul său i-au văzut pe cei din familia Oswald. Oswald s-a întors în New Orleans pe 24 aprilie 1963. Prietenul
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
și în ofertă operatorului Focus Sat. Din iunie 2012, programul History Channel HD a devenit aproape identic cu versiunea SD. De când s-a lansat în 1995, datorită difuzării frecvente ale documentarelor cu Al Doilea Război Mondial, a fost denumit în glumă "The Hitler Channel". Recent, marea majoritate a documentarelor dezbăteau tematici militare și aveau o înclinație spre istoria Americii. Rețeaua a mai fost de asemenea criticată de către Stanley Kutner pentru difuzarea seriei controversate "The Men Who Killed Kennedy" în 2003. Kutner
History Channel () [Corola-website/Science/322942_a_324271]
-
SF”, unde Shiner nota că „a apărut ideea unei mișcări coerente”. După un sfârșit de săptămână în care au discutat despre rock and roll, MTV, Japonia, modă, droguri și politică, Gibson s-a întors la Vancouver, declarând pe jumătate în glumă că „s-a format o nouă Axă”. Sterling, Shiner, Shirley și Gibson, împreună cu Rudy Rucker, au pornit să formeze nucleul unei mișcări literare radicale cyberpunk. Primele scrieri ale lui Gibson sunt în general povestiri din viitorul apropiat ce tratează influențele
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Bonnie, No limits) și altele care au devenit instantaneu hituri în concerte (Drumurile, Wonderful World), e drept că unii dintre artiștii ale căror piese au fost parodiate pe album nici acum , la aproape 7 ani de la apariție, nu au înțeles glumă, dar asta e deja altă discuție. Anul 1997 a fost petrecut compunând noi piese, lucru determinat și mulțimea de oferte care au venit pentru un al doilea album, până la urmă am semnat cu Zone Records și în anul 1998 albumul
ZOB () [Corola-website/Science/322971_a_324300]
-
era vorba în realitate de un animal, a cărui carne arsă i-a indus pe oameni în eroare că ar fi vorba de un om. Oldacre încearcă în mod patetic să-i convingă pe anchetatori că este vorba de o glumă nevinovată și că nu ar fi permis ca tânărul McFarlane să pățească nimic. Constructorul este arestat, iar conturile "domnului Cornelius" urmează a fi blocate de creditori. Oldacre jură că se va răzbuna pe Holmes, dar acesta îi răspunde calm că
Constructorul din Norwood () [Corola-website/Science/323913_a_325242]
-
manieră care merită toate laudele”" (James Breen, "Pe ecrane", "Observer", 2 septembrie 1962), "„o fantezie satirică”" ("Bomba", "Daily Worker", 3 septembrie 1962) etc. Într-un articol din "Sovețkaia Kulture", jurnalista sovietică I. Surkova consideră că filmul lui Gopo "„abundă de glume de un haz sincer”"; ea laudă finalul filmului, comicul de situație și descoperă unele asemănări cu filmele comice ale lui Mack Sennet (de unde au fost inspirați polițiștii) sau cu cele ale lui Charles Chaplin (secvența visului eroului). În lucrarea "„Istoria
S-a furat o bombă () [Corola-website/Science/319396_a_320725]
-
mai hazlie situație nu poate dilua soluția suprasaturată de sens pe care o poartă în toată ființa sa bacele, în ciuda, cu totul în ciuda notei de pitoresc. Ilarion Ciobanu are harul rar să transforme dintr-o privire pitorescul în adevăr și gluma în serios, în gravitate, o gravitate masivă, statuară...”" În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman cataloga "Artista, dolarii și ardelenii" drept „un film calm, rece, distant, elegant, cu un umor rafinat”. Personajele noi sunt considerate a fi bine
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
De la ultima prezicere, germanii nu au mai vrut caracatiță, si au așteptat că Paul să fie gătit și mâncat. Ministrul spaniol al Industriei, Miguel Sebastian a solicitat ca Paul să se acorde Spaniei, în timp ce primul-ministru Jose Zapatero a oferit o glumă că va trimite protecția statului ca să o protejeze pe caractiță de germanii supărați. De asemenea, a prezis că în finala mică Germania va trece de Uruguay, ceea ce a fost de asemenea corect. În ultimul meci de la mondial a prezis corect
Caracatița Paul () [Corola-website/Science/319970_a_321299]
-
critice au fost însă împărțite pe un palier destul de larg. Profesorul Florian Potra sublinia că acest film este „o reușită parțială”. El consideră că punctele forte erau prezența în distribuție a celor mai buni actori comici de la acel moment, câteva glume amuzante, realizarea de către „o echipă de tehnicieni ireproșabili”. Reușita este considerată doar parțială, pentru că a doua jumătate a distribuției interpretează în stil amatoricesc, ritmul nu este alert pe tot parcursul filmului, iar unele glume sunt forțate sau de un gust
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
actori comici de la acel moment, câteva glume amuzante, realizarea de către „o echipă de tehnicieni ireproșabili”. Reușita este considerată doar parțială, pentru că a doua jumătate a distribuției interpretează în stil amatoricesc, ritmul nu este alert pe tot parcursul filmului, iar unele glume sunt forțate sau de un gust îndoielnic. Irina Coroiu considera că succesul filmelor din seria B.D. se datorează distribuției „de aur” a unor mari comici, cărora li s-au oferit roluri „pline de sevă”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
plăcea să citească despre politică și să citească ziare. De asemenea, Olgăi îi plăcea să citească cărțile din bibloteca mamei sale. Când ea a fost surprinsă luând o carte înainte ca mama ei s-o citească, Olga a spus în glumă că mama ei Alexandra trebuie să așteptate să citească romanul până când Olga stabilește dacă acesta este o carte potrivită ei pentru a fi citită. Olga își idolatriza tatăl și purta un colier cu icoana Sf. Nicolae. Ca și frații ei
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
Science-Fiction care descriu o omenire redusă la starea amorfă de legumă din cauza televiziunii, asexuată, pasivă și indiferentă. Televizunea Americană își depășește vecinele, Canadiană, Mexicană, Sud-Americană. Ea este cea mai veche, cea mai bogată, cea mai diversificată, cea mai privită. O glumă a specialiștilor în domeniu sună în felul următor: „"Oare televiziunea americană este un pleonasm?"”. Este dificil să susții contrariul, mai ales că americanii au inventat mare parte din tot ce ține de televiziune, de la tehnologii de transmitere și prezentare a
Televiziune () [Corola-website/Science/297237_a_298566]
-
a abderiților este reflectată de un mare număr de anecdote care circulau în antichitate pe seama acestora. O parte din ele au fost reunite într-o colecție târzie (sec. IV sau V d.Hr.) intitulată "Philogelos" (în greacă: "Φιλόγελως", „amatorul de glume”) și atribuită gramaticienilor Hierokles și Philagrios. Deja din sec. I î.Hr., proasta reputație a locuitorilor orașului se întindea până la Roma, aluzii la aceasta fiind prezente în textele lui Cicero și Marțial. În greaca clasică, substantivul abstract "ἀβδηριτισμός" (abderitism) desemnează eufemistic
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
muncă într-un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva ar fi posibil nu este decât cinism. Dacă problema muncitorilor nu este de interes pentru regizoare, carierismul și corporatismul sunt luate în vizor, iar tipologiile persoanelor dependente de muncă deconstruite glumă cu glumă. Bula de bunăstare materială și stres profesional în care s-a izolat Ines este deconspirată în tot ridicolul ei de alter ego-ul tatălui. Prin impersonările sale, Winfried (aka Toni Erdmann) expune goliciunea terminologiei business și ia în derâdere
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva ar fi posibil nu este decât cinism. Dacă problema muncitorilor nu este de interes pentru regizoare, carierismul și corporatismul sunt luate în vizor, iar tipologiile persoanelor dependente de muncă deconstruite glumă cu glumă. Bula de bunăstare materială și stres profesional în care s-a izolat Ines este deconspirată în tot ridicolul ei de alter ego-ul tatălui. Prin impersonările sale, Winfried (aka Toni Erdmann) expune goliciunea terminologiei business și ia în derâdere acest univers
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la matematică. În două povestiri de acest tip aflăm despre o persoană istorică interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
iar lucrarea-i fundamentală, de curând retipărită, "Ariosto în Franța" e și astăzi un model de literatură comparată, pregătește un tratat de matematică ori scrie o simfonie, nu ne-am mira câtuși de puțin: omul e capabil de orice. Lăsând gluma la o parte, trebuie sa mărturisim îndată admirația și uimirea pe care ne-o trezește orice studiu al profesorului de la Universidad de la Laguna, care, în decurs de numai câțiva ani, ne-a dăruit: un dicționar etimologic al limbii române, o
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
oricine va sta pe el să nu se ridice fără voia lui Toderică. Cu mijloacele acestea el făcu avere mare, scăpă în câteva rânduri de moarte și în fine, când muri, izbuti să intre în rai prin șiretenia lui. Această glumă nevinovată, despre care însuși Negruzzi ne spune că s-a tipărit mai mult ca să umple coloanele revistei decât cu vreo pretențiune literară, supără grozav clerul și administrația din acel timp - 1844 - încât îl trimiseră în exil la o mănăstire, iar
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
fi elucidat în patru săptămâni. Patru săptămâni mai târziu a fost prezentat un episod dedicat în totalitate lui Terrance și Phillip (doi comedianți fictivi) cauzând mare vâlvă între fani. Stone și Parker au anunțat ulterior că a fost doar o glumă de ziua păcălelilor. Episodul 66 „It Hits the Fan” a doborât un record al obscenităților spuse la TV, cuvântul "shit" („căcat”) putând fi auzit, necenzurat, de 162 de ori, adică în medie o dată la 8 secunde. Episoadele "200" și "201
South Park () [Corola-website/Science/297656_a_298985]
-
chiar și pe cei care îl consideră prieten. Ceilalți copii îi răspund adesea cu aceeași monedă, tachinându-l pentru că este cel mai gras copil din școală. Cartman se leagă cel mai des de Kyle, singurul băiat evreu din oraș, iar glumele sale antisemite îl provoacă pe cel din urmă să sară la bătaie. S-ar putea ca familia lui să fie vinovată pentru comportamentul său: mama sa este o regină porno hermafrodită (dar și o mamă foarte dulce în același timp
Eric Cartman () [Corola-website/Science/297657_a_298986]
-
concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, triouri pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul "O glumă muzicală" etc. Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: "Răpirea din Serai", "Nunta lui Figaro", "Don Giovanni", "Cosi fan tutte", "Flautul fermecat". A
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
când este prezentă, însă adesea ignorată în absență. Preocuparea budistă pentru adevăr, sinceritate, bunăvoință și politețe exclude tehnici umoristice de genul sarcasm, satiră, exagerare și parodie și nu pune prea mare preț pe umorul prostesc, pe umorul negru sau pe glumele despre religie, minorități defavorizate. Dar este acceptat umorul estetic, caracterizat prin subtilitate, reproșuri sau mustrări blânde sau indirecte, care îi atacă uneori pe ascultători nesimțite, însă fără a-i agresa, lăsând loc pentru un răspuns și oprindu-se exact la
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
1080, 21 februarie 1898. "Guvernul și Macedonia", semnat Ștefan, IV, nr. 1081, 22 februarie 1898. "Consternația băncei ministeriale", semnat Erics, IV, nr. 1085, 28 februarie 1898. "D. Orbescu și Senatul", semnat Erics, IV, nr. 1086, 29 februarie 1898. "Discurs, nu glumă!", semnat Erics, IV, nr. 1087, 1 martie 1898. "În ajunul Waterloo-ului," semnat Erics, IV, nr. 1089, 4 martie 1898. "Nelegiuirile la sate", semnat Ștefan, IV, nr. 1091, 6 martie 1898. "Pulsul guvernului", semnat Erics, IV, nr. 1092, 7 martie 1898
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
interesat de activitățile cotidiene de administrare a secțiunii. Turing a devenit consultant general pe teme de criptanaliză la Bletchley Park. Alexander scria astfel despre contribuția lui Turing: În iulie 1942, Turing a pus la punct o tehnică denumită "" (sau, în glumă "Turingismus") de folosit împotriva mesajelor criptate cu produse de noua mașină germană "Geheimschreiber". Aceasta era o cu o mașină cu rotoare, denumită codificat la Bletchley Park "Tunny", atașată. "Turingery" era o metodă de "spargerea roților", adică de identificare a setărilor
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
dea antisemitismului o eleganță irezistibilă în România”, pentru că Iorga credea că toți bunii naționaliști erau antisemiți. Ideile sale pe problema evreiască au fost des însoțite de limbaj violent, care a lăsat urme în activitatea sa jurnalistică (deși nu recurgea la glume rasiale). În 1901, când l-a blocat pe lingvistul evreu Lazăr Șăineanu în a obține un post de profesor, Iorga a scris că evreii aveau o „pasiune pentru laude mărețe și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în "Sămănătorul", a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]