10,086 matches
-
regiunea cuprinsă între râurile Siret și Ialomița a fost elaborat în 1912, de către profesorul Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral pornind din Siret, în aval de Adjud, și care ar fi permis irigarea a peste 200.000 de hectare. Totuși, concentrându-se exclusiv asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, studiul nu analiza și problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
multe axe de transport trec la marginea cartierului: Dereh Hatzanhanim - la est și sud, strada Shivtey Israel la sud, Strada Haneviyim traversează centrul cartierului, iar strada Heil Hahandasá o mărgineste la nord. Cartierul se întinde pe o suprafață de 16 hectare și în jurul anului 2014 număra cartierul circa 4500 locuitori și 860 case. Numele cartierului înseamnă în limba arabă „prundiș”. Numele oficial ebraic „Morashá” introdus în anul 1958 înseamnă „patrimoniu”, „moștenire”. În vremea romanilor aria se afla între zidurile Ierusalimului antic
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
satului Moldova Veche, aproape de drumul național DN57, care leagă localitatea Coronini de Măcești. Insula și luciul de apă limitrof insulei până la o adâncime de 2 m sunt incluse în "Aria specială de protecție avifaunistică " cu o suprafață de 1627 de hectare (din care 345 ha insula propriu-zisă), declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind "instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone"). Aceasta este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier, parc natural
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
al orașului Antwerpen a propus ideea ambițioasă a integrării zonei plajei Sint-Anna cu pădurea Sint-Anna, loc de promenada din apropiere folosit de mulți locuitori ai orașului. Suprafață recreaționala rezultată, situată între fluviul Schelde și zonele rezidențiale, a fost de 214 hectare. Scopul consiliului local a fost de a acorda terenului din nordul Linkeroever statutul definitiv de zona verde pentru recreere. În același an 1967, arhitectul Renaat Braem și arhitectul peisagist și designerul urban Johan D’Huyvetter au înaintat consiliului un plan
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
În secolul al XVIII-lea terenurile de pe Dealul Gellért au fost acoperite cu vii. Cartier Tabán de la poalele dealului a fost un important centru de vinificație din Buda. Conform registrului terenurilor din 1789, viile ocupau o suprafață de 128 de hectare pe deal (doar 7,62 hectare au fost folosite ca pășuni). În secolul al XVIII-lea a fost construit un calvariu în vârful dealului care a fost reconstruit în jurul anului 1820. În Lunea Luminată avea loc o procesiune pe drumul
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
de pe Dealul Gellért au fost acoperite cu vii. Cartier Tabán de la poalele dealului a fost un important centru de vinificație din Buda. Conform registrului terenurilor din 1789, viile ocupau o suprafață de 128 de hectare pe deal (doar 7,62 hectare au fost folosite ca pășuni). În secolul al XVIII-lea a fost construit un calvariu în vârful dealului care a fost reconstruit în jurul anului 1820. În Lunea Luminată avea loc o procesiune pe drumul abrupt care ducea către calvariu pentru
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
al naturii) este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Bacău, pe teritoriul administrativ al orașului Comănești. Aria naturală cu o suprafață de 0,10 hectare este situată în partea nord-vestică a județului Bacău, pe suprafața teritorială sud-vestică a orașului Comănești, în bazinul inferior al văii Supanulu, aproape de vărsarea acesteia în râul Trotuș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
victimelor descoperite în 1945 în gropile comune de la Sculeni și a celor descoperite în 2010 în pădurea Vulturi. Cimitirul evreiesc „nou” este situat în spatele cartierului Păcurari și a început să fie folosit din 1881. Pe o întindere de 26 de hectare se află circa 150,000 de morminte. Acest număr mare de morminte este explicat prin faptul că în perioadă interbelică evreii reprezentau jumătate din populația orașului, adica 45.000-50.000 de locuitori. În acest cimitir se găsește „Parcela eroilor evrei
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]
-
XV-lea, cel mai vechi datând din 1457 probabil fiind a unui medic evreu venit la Iași din Polonia pe vremea lui Ștefan cel Mare. Anul 1666 a fost anul recunoașterii așezării evreiești din oraș. Cimitirul se întindea pe 5-7 hectare, conținând circa 10.000 de morminte în jurul cavoului rabinului din Ștefănești, și era împrejmuit de un zid de piatră de 3 metri. Acest vechi cimitir a fost însă distrus în 1943-44 din ordinul primarului legionar Constantin Ifrim, cu aprobarea mareșalului
Cimitirul evreiesc din Iași () [Corola-website/Science/336466_a_337795]
-
au fost executate de șeicul și caligraful egiptean Abdel Moneim Mohamed Ali El Sharkawi. Conține de asemenea un complex cu galerii, săli de conferință, birouri administrative, biblioteci și săli de curs. Tot în acest complex există un parc de 14 hectare, amenajat conform descrierilor Paradisului din Coran.
Moscheea Sultanului Salahuddin Abdul Aziz () [Corola-website/Science/336528_a_337857]
-
pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
dughene, o pivniță și o casă din mahalaua Muntenimea din Iași, de la Ioniță Codreanu. În Arhivele Naționale Iași se află un contract din 7 mai 1833, prin care Gheorghe Asachi a cumpărat de la Lupu Balș un teren de circa un hectar, în "Muntenimea de Sus", pe loc gospod. Dintr-o plângere înaintată la 17 septembrie 1887 primăriei Iași de Ion Creangă aflăm că: „locuiesc într-o bojdeucă de căsuță din mahalaua Muntenimea-de-Sus, strada Țicăul de Sus, no. 4.”
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
a căsătorit cu Chirică Cudla, un țăran din Mahala; tatăl ei nu a fost de acord, întrucât și-ar fi dorit să o căsătorească cu un băiat dintr-o familie mai bogată, dintr-un sat învecinat. Primind zestre doar două hectare de pământ de la părinții miresei și tot două din partea părinților mirelui, tinerii și-au întemeiat o gospodărie proprie, Anița împărțindu-și timpul între propria gospodărie și îngrijirea mamei, care rămăsese în gospodăria paternă. Mai târziu, după ce a născut, a mutat
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
Angevine × Muscat Courtillier. Numele soiului a fost luat de la orașul Békéscsaba, care este numit pe scurt, Csaba. este utilizat în principal ca struguri de masă. Suprafața cultivată cu acest soi la nivel mondial este estimată la aproximativ 2.000 de hectare și se găsește, în primul rând, în România, Ungaria și Bulgaria.
Perla de Csaba () [Corola-website/Science/330017_a_331346]
-
Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune alpină aflată în bazinul superior al Văii Doftanei (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri, pajiști alpine și subalpine, ape curgătoare, cheiuri, stâncării); ce conservă
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conserva habitate naturale de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]