15,723 matches
-
când, în corespondența cu fiul ei exilat, Regina Maria dezvăluia că Principesa Elena își izola fiul de prezența bunicii, îl creștea și îl educa după propria concepție, impregnată de spiritul tragic al grecilor, respins de Regina Maria, partizana spiritului ludic latin. La rândul ei, Principesa Elena se confesa patriarhului-regent despre tensiunile existente în raporturile cu Regina Maria. Patriarhul menționează în memoriile sale că „Principesa Elena, care vine regulat la paraclis în duminici cu Regele Mihai, cu alții ori și singură” i
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la Periș. Mihai împușcă un țap. Miercuri, 6 iulie. Mihai termină clasa a VI-a de liceu, conform Comunicatului Casei Regale din iunie 1940. Joi, 7 iulie. Dimineața. Ultimul examen de sfârșit de an școlar al lui Mihai, la limba latină. „Il a depuis hier, le trac (De ieri avea trac). Rezultatul nu prea rău. A putut face fără prea mare greutate o traducere din Cicero și Ovidiu”, nota Carol al II-lea. Vineri, 8 iulie. La prânz, regele a avut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
liceu). „Materia predată este cea prevăzută de programa analitică a liceelor, având însă un caracter mult mai dezvoltat: s-a mărit numărul orelor deja existente ale istoriei și dreptului și s-a prevăzut în plus ședințe speciale de istoria literaturii latine.” Duminică, 15 octombrie. După miezul nopții, Carol a sărbătorit împlinirea vârstei de 46 ani cu șampanie. Mihăiță i-a dăruit fosta lui colecție de timbre, iar Costache Malaxa și Uzinele „Malaxa”, o colecție de radiouri. Luni, 16 octombrie. Ziua de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
viața e scurtă" (Hipocrat). În cartea de față încerc să relatez câteva amintiri și întâmplări petrecute în satul meu natal, Costișa, din anii frumoși ai copilăriei și adolescenței (1932-1955). . Încerc să perseverez și eu, căci timpul nu așteaptă. Un dicton latin spunea că " Totul trebuie făcut la timp". Einstein are mare dreptate afirmând că: "Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el și nu în ceea ce este el capabil să primească". N-am să uit niciodată că, sunt o ramură ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie Colegiul "E. Hurmuzachi"). Ceilalți toți sunt trecuți la cele eterne, dormindu-și somnul de veci în cimitirul din Rădăuți. În viață m-am condus mereu după cugetarea latină: "Nu înceta să înveți și să scrii!" și că "Școala este un rău necesar". O calitate a omului, care mi se pare foarte importantă, este aceea de a persevera. Cred că asta fac eu acuma. Am fost și sunt conștientă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
luând puieții de plop, au început plantarea la marginea drumului principal. Unii făceau gropile cu hârlețul, alții puneau stâlpișorii de sprijin, alții legau puietul cu sfori și totul a decurs într-o ambianță deosebit de plăcută. S-au condus după dictonul latin: Totul trebuie făcut la timp!". Drumul arăta complet deosebit. Puieții, ca niște soldăței, stăteau aliniați pe marginile drumului de ți-era mai mare dragul să-i privești. Un elev de clasa a VII-a, a intenționat să imortalizeze pe pânză
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știe de unde vine și încotro se îndreaptă" (T. Vianu). Dacă-ți iubești meleagurile natale cu adevărat, trebuie să dovedești acest lucru, deși corectă este afirmația lui Vergiliu: "Nu toți putem de toate". Acolo unde nu ne pricepem, învățăm. O cugetare latină spune că niciodată nu trebuie să încetezi să înveți. "Omul prin natura sa, dorește să cunoască" (Aristotel). Dacă satul în care te-ai născut îl consideri sfânt și drag, nu trebuie uitat că el e și cel mai mândru, mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
viață le datoresc faptului că, în toate lucrurile, am făcut întodeauna cu un sfert de oră înainte" (Nelson). Ca orice om, am fost stăpânită de dorința de-a cunoaște, de-a învăța. Nu înceta să înveți!" spune o veche cugetare latină. Școala am considerat-o un rău necesar. Am înțeles că "omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om" (R. Tagore
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din China. Se prezintă sub formă de ideograme; „Katakana”este folosit pentru scrierea cuvintelor de origine străină folosite în scrierea curentă; „Hiragana” reprezintă un grup sau două sunete ce se folosesc pentru exprimarea inflexiunilor adjectivale și verbale; „Romaji”sunt caractere latine care se folosesc în matematică, chimie(la scrierea simbolurilor elementelor chimice) precum și la redarea cuvintelor și numelor proprii japoneze. În limba japoneză nu există litera și sunetul „l” care este înlocuit cu litera și sunetul „r” și nici litera și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
formula” în care călătorim, o formulă inedită, denumită „formula patru”. Sunt însoțită de cei trei fii: Cristian, Dragoș și Alexandru, un grup „forte”... deoarece suntem patru personalități diferite. Cristi e un „rac” tandru, sensibil, dar pătimaș. Este ceea ce se numește „latin lover’’. Din când în când îl mai numesc “filosoful” familiei. Dragoș este un „scorpion” elegant, radical, mândru și senzual. Dragoș e atras de mister, îi place să pătrundă în esența lucrurilor, despicând firul în 99. Despicarea firului în patru e
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
În cursul vremii. Domnul Bodo știe ce are de făcut și nu numai că noi i-am Îngăduit, ci chiar l-am rugat să facă Întocmai. — Cum, venețienii nu mai sunt prietenii Casei imperiale? Întrebă mirat bătrânul cavaler. — Venețienii sunt latini și gândesc ce-au gândit și strămoșii lor: Divide et impera, spuse Conrad. De fapt, nici nu sunt latini adevărați, mai degrabă iliri sau Dumnezeu știe ce amestec. Oricum ar fi: odinioară, când papa era atot pu ternic, au fost
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
chiar l-am rugat să facă Întocmai. — Cum, venețienii nu mai sunt prietenii Casei imperiale? Întrebă mirat bătrânul cavaler. — Venețienii sunt latini și gândesc ce-au gândit și strămoșii lor: Divide et impera, spuse Conrad. De fapt, nici nu sunt latini adevărați, mai degrabă iliri sau Dumnezeu știe ce amestec. Oricum ar fi: odinioară, când papa era atot pu ternic, au fost de partea Împăratului, astăzi s-au săturat de el, fiindcă a lucrat fără Îndemânare. Prezența sa la sfințirea domului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
toate bucoavnele călugărului. Mai mult, avea o scriere frumoasă, cu care s-ar fi putut lău da oricare dintre secretarii de la Curte. Părintele Anselm nu-și mai Încăpea În piele de mândrie și, În taină, o Învăță nu numai limba latină, ci și cea greacă, pe care o știa el din tinerețe. Hildebrand, care niciodată nu fusese prea priceput În ale scrisului și cititului, o privea cu nespusă admirație. Mai mult, Începuse s-o iubească de parcă ar fi fost copilul lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
demonstrau limpede faptul că spațiul acesta era locul propice pentru satisfacerea fireștilor nevoi implacabile. Oricum, privirea ți se îndrepta, automat, spre altă direcție, undeva spre întinderile infinite ale azurului ceresc, altminteri riscai să suporți aceleași consecințe pe care strămoșii noștri latini le provocau în mod deliberat atunci când făceau chiolhanuri monstruoase și introduceau în burdihanele lor cantități uriașe de mâncare și de băutură. Mircea s-a uitat la mine și a văzut cât de mult sufăr, a văzut limpede pe fața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
drept fundament iubirea totală și necondiționată a semenului. Acest deziderat reprezintă condiția "sine qua non" a creștinismului: Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți. (Matei 22:34) Regretabil și înspăimântător este faptul că aici funcționa maxima strămoșilor noștri latini: "Homo homini lupus est" " Omul este lup pentru semenul său".(Plaut) Și, în mare măsură, așa a și fost. Timpul trecea și aceleași întrebări la care nu găseam răspuns ne preocupau mintea în timp ce efectuam diferite munci: De ce am fost deportați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
exteriorizeze adevărata structură a sufletului nostru: bunătate, sensibilitate, dragoste, inteligență creatoare, pace și iertare... Ne-am adus aminte cât de frumoasă și de trecătoare este șederea omului pe acest pământ și din nou am declamat cuvintele înțelepte ale străbunului nostru latin, Horațiu: "Carpe diem" "Trăiește clipa". De aceea am direcționat funcționarea motoarelor noastre interne cu prora spre un optimism realist, combatant și mobilizator strigând cu toată convingerea: "FIAT LUX!" "Să fie lumină!", așa precum corăbierii disperați și muribunzi, care după furtuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acum, cât și bogatul ei palmares mă îndreptățesc să afirm acest lucru. Cartea ei de interviuri "Despre cum nu am ratat o literatură grozavă" este un "posuit simul" de mare valoare pentru cunoașterea "longe alia" (cu totul altfel, cum spune latinul) a personalităților culturale cuprinse. Interviul este o artă, nu o simplă "convorbire" cu un interlocutor, ci o permanentă adaptare la diferite personalități, caractere, temperamente, într-un permanent context socio-cultural schimbător. Astfel, Angela Baciu nu se ferește a pune întrebări brizante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a găsit, așadar, pe 19 iunie 1957, abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație religioasă, Angela corespunde numelui de origine latină Angelus, care are la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a pătruns în onomastica românească mai întâi prin contactul cu textele grecești și mai apoi cu formele latine, fiind atestat sub diferite forme, cum ar fi: Anghel, Anghela, Angheluță, Anghelache, Anghelina, Anghelușa, Anghei, Anghie, Angonescu, Anghioiu, Anghenia, Luța, Luția, Luțoiu, Angheloiu, Anghelit, Andilina etc. Fiicele lui Neagoe Basarab și Alexandru Lăpușneanu se numeau Anghelina. Numele nu mai este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu am răspuns, deși în alte împrejurări de același fel, nu mă lăsasem dator. Așa încât, cum zice Caragiale, ne-am cam "răcit împreună", evitându-ne reciproc. În vara lui 1974, eram la Paris, cu o bursă C.N.R.S. Locuiam în Cartierul Latin, într-un hotel ieftin de tot, mâncam doar o dată pe zi, și atunci într-un self la fel de ieftin, din împrejurimi. Într-una din zile, pe când defilam cu tăvița prin fața cuvelor cu mâncare, am auzit în spate o mișcare ceva mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Galați București) Constantin Frosin După mine, prieteniile se cultivă, nu se discută în public (ar aduce a bârfă), dar sunt ca pepeni : trebuie să alegi mult, cu atenție, că să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multa, sed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, mulți și de proastă calitate... Generațiile și curentele literare există fie că vrem noi sau nu, ele ilustrează un anumit stadiu de evoluție, uneori involuție a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ați atins un punct nevralgic: după mine, prieteniile se cultivă, nu se discută în public (ar aduce a bârfă). Sunt ca pepenii: trebuie să alegi mult, cu atenție, că să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multa, sed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, nu mulți și de proastă calitate... Am câteva amiciții literare și în Galați și în țară. Recunosc că am mai mulți prieteni în Franța și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Suedia), Ion Negoițescu (Germania), Ion Caraion (Elveția), aparțin intențional și faptic literaturii române. Se constituie într-un capitol aparte, analog celui spaniol de după 1936, când adversari dictaturii franchiste, unii creatori se refugiaseră în Mexic ori în alte colțuri ale Americii Latine. Cultura se ridică de la aluviuni inerte la tensiuni în conștiință A.B.Ce înțelegeți D-le Constantin Ciopraga (la modul esențial) prin conceptul de cultură? Care sunt, în viziunea dumneavoastră, dimensiunile relevante ale acesteia? Concept-sumă, cultura e, în fapt, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Suedia), Ion Negoițescu (Germania), Ion Caraion (Elveția), aparțin intențional și faptic literaturii române. Se constituie într-un capitol aparte, analog celui spaniol de după 1936, când adversari dictaturii franchiste, unii creatori se refugiaseră în Mexic ori în alte colțuri ale Americii Latine. Câțiva artiști plastici porniți la diverse intervale din arcul carpatic, Nicolae Grigorescu (mergând de șase ori la Paris), modernul Theodor Pallady (aproape patruzeci de ani în Paris prieten cu Matisse), avangardistul Victor Brauner, alt viitor parizian au fost, împreună cu mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atenția mentalul celorlalți. Un câmp stilistic definitoriu, câmp construit de-a lungul multor secole cum este al nostru nu se lasă alterat de conjunctural. A.B.Care ar fi, după opinia dumneavoastră, relațiile funcționale dintre inspirat și creație? În versiunea latină a Bibliei, inspiratio e totuna cu "insuflare". Iluminații, profeții percepeau "suflarea" sau duhul celest o "revărsare activă de putere divină" (Dicționar biblic, "Societatea misionară română", 1998). Pe scurt, inspirația e auscultare; inspiratul aude voci. Modalități de inserție în misterul cosmic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]