9,847 matches
-
un capăt care intra prima în contact cu obiectele din față. Căutarea hranei putea fi ușurată prin prezența unor structuri specializate în văz, auz și miros. Informația strânsă de aceste structuri era strânsă într-o umflătură a corzii dorsale de nervi — precursorul creierului. La un loc, toate aceste structuri au format partea din anatomia vertebratelor numită cap.
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
în prezent fabricate din petroleum. Myxinii respiră absorbind apă în faringele lor, după camera velară. Apa ajunge la branhiile interne, în număr de 5-10 perechi (depinde de specie) Ochiul Myxinilor, care nu are nici cristalin, nici mușchi extraoculari. Are trei nervi cranieni motori (III, IV, VI). Ochiul lor este semnificativ pentru evoluția ochilor complecși. Nu există ochi parietal și nici organ parapineal. Se știe foarte puțin despre reproducerea Myxinilor. Embrionii sunt foarte dificil de obținut pentru studiu, dar înmulțirea în laborator
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
nazali) sunt contopite într-o singură nară sau fosă nazală (monorinie, din care cauză au fost numiți și monorinieni), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Această nară este inervată însă de o pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența pituitară ce străbate peretele craniului. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. În stare adultă au gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei deschideri circulare, ca o ventuză, înconjurată de buze
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa începe din luna a 6-a vieții intrauterine. Privind din punct de vedere al anatomiei comparate, talusul este un os care se găsește la vertebratele tetrapode la nivelul membrul posterior (devenit la
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
piciorului. Ligamentul calcaneonavicular plantar nu se inseră pe talus, însă are pe fața lui superioară (dorsală) un fibrocartilaj triunghiular denumit navicular (sau fața articulară superioară a ligamentului calcaneonavicular plantar), pe care se sprijină capul talusului. Talusul este inervat de ramurile nervilor fibular profund ("Nervus fibularis profundus"), tibial ("Nervus tibialis"), safen ("Nervus saphenus") și sural ("Nervus suralis"). Vascularizația talusului este deficitară din cauza lipsei inserțiilor musculare pe suprafața sa și ca urmare traumatismele talusului se pot însoți de osteonecroza corpului talusului. Prima descripție
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
schimbării poziției corpului și a centrului de gravitate, care provoacă distensia mușchilor și a ligamentelor. Regiunea lombară constă în cinci vertebre (L1-L5). Între acestea se află discuri fibrocartilaginoase, care acționează ca niște perne, împiedicând frecarea intervertebrală și protejând măduva spinării. Nervii vin de la și se îndreaptă către măduva spinării prin intermediul canalelor specifice dintre vertebre, dând pielii simțul tactil și trimițând mesaje mușchilor. Stabilitatea coloanei este dată de ligamentele și mușchii spatelui și abdomenului. Articulațiile mici, denumite articulații fațetare, limitează și controlează
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
mușchi. Un disc intervertebral are un miez gelatinos numit nucleu pulpos înconjurat de un inel fibros. Când este în stare normală, neafectată, cea mai mare parte din disc nu este deservită nici de circulație, nici de sistemele nervoase - sângele și nervii ajung doar la periferia discului. Celulele specializate care pot supraviețui fără o sursă directă de sânge se află în interiorul discului. În timp, discurile își pierd din flexibilitate și din abilitatea de a absorbi forțele fizice. Această abilitate redusă de a
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
a gestiona forțele fizice amplifică stresul aplicat altor părți din coloană, ducând la îngroșarea ligamentelor coloanei în alte regiuni ale acesteia și la dezvoltarea unor excrescențe osoase pe vertebre. Prin urmare, există mai puțin spațiu prin care măduva spinării și nervii pot trece. Atunci când un disc se degenerează ca urmare a rănirii sau îmbolnăvirii, aspectul acestuia se schimbă: vasele de sânge și nervii pot crește în interior și/sau materialul discului herniat poate apăsa direct pe o rădăcină nervoasă. Oricare dintre
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
la dezvoltarea unor excrescențe osoase pe vertebre. Prin urmare, există mai puțin spațiu prin care măduva spinării și nervii pot trece. Atunci când un disc se degenerează ca urmare a rănirii sau îmbolnăvirii, aspectul acestuia se schimbă: vasele de sânge și nervii pot crește în interior și/sau materialul discului herniat poate apăsa direct pe o rădăcină nervoasă. Oricare dintre aceste schimbări poate duce la apariția durerii lombare. În general, durerea este o senzație neplăcută provocată de un eveniment care afectează sau
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
de la finalizarea programului, îmbunătățind funcțiile pe termen lung. Nu există nicio dovadă cu privire la eficacitatea terapiei prin exerciții fizice față de alte terapii. Tehnica Alexander pare folositoare în cazul durerii lombare cronice, existând dovezi care susțin utilizarea metodei yoga. Electrostimularea transcutanată a nervilor (TENS) nu s-a dovedit eficientă în ceea ce privește durerea lombară cronică. Dovezile privind utilizarea talonetelor ca tratament sunt neconcludente. Stimularea fibrelor nervoase periferice, o procedură minim invazivă, poate fi utilă în cazurile de durere lombară cronică care nu răspund la alte
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
chirurgia lombară și recomandaseră expectativa vigilentă. În timpul perioadei medievale, vracii ofereau tratament pentru durerea lombară crezând că aceasta este provocată de spirite. La începutul secolului al XX-lea, medicii considerau că durerea lombară este provocată de inflamarea sau de afectarea nervilor, nevralgia și nevrita fiind frecvent menționate de aceștia în literatura medicală din perioada respectivă. Popularitatea acestor cauze propuse a scăzut în timpul secolului al XX-lea. La începutul secolului al XX-lea, neurochirurgul american Harvey Williams Cushing a sporit acceptarea tratamentelor
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
antebrachii"). În porțiunea proximală mușchiul triceps brahial este acoperit posterior de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Mai jos, cele trei capete ale mușchiului sunt acoperite de pielea brațului, iar anterior acoperă osul humerus. Anterior între mușchiul triceps brahial și humerus trece nervul radial și vasele brahiale profunde (artera brahială profundă și cele două vene satelite). De-a lungul marginii mediale a mușchiului trec nervul ulnar și artera colaterală ulnară superioară, ramură din artera brahială. Capul lung al mușchiului triceps brahial acoperit de
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
sunt acoperite de pielea brațului, iar anterior acoperă osul humerus. Anterior între mușchiul triceps brahial și humerus trece nervul radial și vasele brahiale profunde (artera brahială profundă și cele două vene satelite). De-a lungul marginii mediale a mușchiului trec nervul ulnar și artera colaterală ulnară superioară, ramură din artera brahială. Capul lung al mușchiului triceps brahial acoperit de mușchiul deltoid trece dedesubtul articulației scapulohumerale și participă la delimitarea patrulaterului humerotricipital și al triunghiului omotricipital. Între fasciculele tendonului comun a tricepsului
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
slab al brațului și adductor al brațului Mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti") este un tensor al părții posterioare a capsulei articulației cotului; el împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare în timpul extinderii antebrațului. Inervația este dată de ramuri ale nervului radial (neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Suprafața interioară a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică ("Vena cephalica") și vena basilică ("Vena basilica"), vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
află vena cefalică ("Vena cephalica") și vena basilică ("Vena basilica"), vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare sau septuri intermusculare conjunctivo-fibroase groase și rezistente, orientate transversal: septul intermuscular lateral și septul intermuscular
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul brahioradial. El se continuă în sus cu tendonul mușchiului deltoid. Acest sept este perforat dinspre posterior spre anterior în jumătatea inferioară a brațului, de nervul radial ("Nervus radialis") și de artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis"), care este o ramură a arterei brahiale profunde ("Arteria profunda brachii"). Pe septul intermuscular lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
brațului se inserează posterior mușchiul triceps brahial, iar anterior mușchiul brahial. Pe fața sa anterioară coboară vasele brahiale: artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și o ramură posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare ("Arteria collateralis ulnaris inferior") și nervul median, iar pe cea posterioară nervul ulnar (care îl perforează dinspre anterior spre posterior). Cele două septuri intermusculare împart brațul în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
brahial, iar anterior mușchiul brahial. Pe fața sa anterioară coboară vasele brahiale: artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și o ramură posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare ("Arteria collateralis ulnaris inferior") și nervul median, iar pe cea posterioară nervul ulnar (care îl perforează dinspre anterior spre posterior). Cele două septuri intermusculare împart brațul în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
brațul în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
în două loji musculare: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
secuse succesive urmate de inspirație profundă și zgomotoasă, se întâlnește în tusea convulsivă. "Tusea bitonală" este compusă din două tonuri sau zgomote, unul bronșic și unul glotic. Este cauzată de o pareză de coardă vocală provocată de iritația și paralizia nervului laringeu recurent (paralizie de recurent), cel mai adesea cel stâng. Este întâlnită în compresiunile traheei și bronșiilor de către o adenopatie mediastinală sau hilară (bacilară, neoplazică etc.), de tumori mediastino-pulmonare, de un anevrism al crosei aortei sau de procese situate în
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
bronșiilor de către o adenopatie mediastinală sau hilară (bacilară, neoplazică etc.), de tumori mediastino-pulmonare, de un anevrism al crosei aortei sau de procese situate în regiunea bazală a gâtului, din cauza unor afecțiuni tiroidiene (tumori tiroidiane). În aceste cazuri se produce compresiunea nervului laringean recurent stâng, cu paralizia coardelor vocale de aceeași parte. "Tusea cavernoasă" are un timbru metalic, care dă senzația de gol. Este întâlnită când în parenchimul pulmonar există o cavernă cu diametrul de cel puțin 6 cm, care este drenată
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]