10,832 matches
-
este o frontieră internațională, lungă de 631,3 kilometri, care delimitează teritoriile Bulgariei și României. Ea urmează linia Dunării pe o mare parte din parcursul ei. Înființată odată cu proclamarea autonomiei Principatului Bulgariei, în 1878, granița bulgaro-română s-a modificat pe măsură ce Cadrilaterul trecea de la un stat la altul (bulgar până în 1913, română din 1913 în 1940). În cele din urmă, Cadrilaterul a fost atribuit Bulgariei prin Tratatul de la Craiova (1940). În prezent
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
independența și a primit partea de nord a Dobrogei (care a fost ocupată până atunci de Imperiul Otoman). Partea de sud a Dobrogei (cunoscută sub denumirea de Cadrilater) a rămas sub controlul otoman. În același an, s-a proclamat și Principatul autonom al Bulgariei, care a obținut independența în anul 1908. În cei 30 de ani până la obținerea independenței, statul bulgar a căutat să-și mărească teritoriul. În 1912-1913, Bulgaria a fost implicată în războaiele balcanice, intrând în conflict de partea
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
actuala a fost trasata pentru prima oară pe Dunăre în anul 1739, cănd Imperiul Habsburgic a trebui sa retrocedeze Șerbia către Imperiul Otoman și Oltenia către Țara Românească, iar fluviul Dunărea a redevenit frontieră (militarizata pe partea austriacă). În 1817, Principatul Șerbia a ocupat partea de la est de Dunăre a Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial, Șerbia și România (creată în 1859 prin unirea între Moldova și Muntenia) au ajuns la un acord de împărțire a Banatului istoric, în caz de victorie asupra
Frontiera între România și Serbia () [Corola-website/Science/319137_a_320466]
-
trecut, apele sale au fost folosite de plutași pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb. În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei. Între anii 1919-1939, granița între Polonia și România a fost stabilită pe Ceremuș (inclusiv pe afluentul său Ceremușul Alb), care a devenit râu de frontieră.
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
anii 1915-1916 la luptele cu rușii, ca parte a trupelor austro-ungare. Cavalerul de Wassilko a fost un susținător al soluționării problemei rutene de către austro-ungari, ceea ce prevedea ca în situația victoriei Triplei Alianței în primul război mondial să se reînființeze fostul Principat Galiția-Volînia ca regiune autonomă națională în cadrul Imperiului Austro-Ungar. În ședința Parlamentului de la Viena din 16 iunie 1917, Wassilko exprima dorința rutenilor din Bucovina de a fi unite toate teritoriile locuite de ruteni într-un stat ucrainean aflat sub sceptrul împăratului
Nicolae de Wassilko () [Corola-website/Science/319385_a_320714]
-
acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentara datează din 17 august 1428. Legenda spune că satul a fost întemeiat de ostașii lui Ștefan cel Mare, care, după luptele victorioase cu turcii, au primit în dar de la Voievod terenul împădurit de sub Carpați, cu statutul
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
alte șase steaguri de pedestrime moldovenească.” Într-un document emis ia 1813 de Scarlat Calimahi (1812-1819) în senestra pavilionului domnesc al Moldovei se vede un stindard cu bourul pe fond roșu. În prima jumătate a secolului XIX culorile statale ale principatului Moldovei erau roșul și albastrul. Tradiția istorică susține că ele au fost confirmate și recomandate ca obligatorii prin „Regulamentul organic” (1831-1832). Drapelul din 1834-1849 al batalionului de infanterie al armatei moldovenești avea forma unui pătrat cu latura de 1,44
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat astfel: „Al Miliției Principatului Moldovei I-iul de cavalerie Regiment Iașan 1834.” Aceste drapele militare au fost înmânate unităților pe
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat astfel: „Al Miliției Principatului Moldovei I-iul de cavalerie Regiment Iașan 1834.” Aceste drapele militare au fost înmânate unităților pe 8 noiembrie 1834, în cadrul unei festivități în fața bisericii Sf. Spiridon din Iași, unde au fost sfințite de către mitropolit. În mesajul adresat oștii, domnitorul sublinia faptul
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 260 metri, se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Localitatea Broscăuții Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare a satului datează din 20 septembrie 1617. În anul 1771 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul Nazarie Săvescul. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
La recensământul din 2001 avea o populație de 3.115 locuitori, preponderent ucrainieni. Satul este situat pe malul râului Siretul Mic la o altitudine de 432 metri. Localitatea Davideni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Davideni, Storojineț () [Corola-website/Science/315522_a_316851]
-
se află pe malul râului Hlinița, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Este amplasat la vest de satul Broscăuții Vechi, de care este practic lipit. Localitatea Broscăuții Noi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Broscăuții Noi, Storojineț () [Corola-website/Science/315531_a_316860]
-
râurile Ciudeiu și Siretul Mic, în partea de centru-sud a raionului Storojineț și în apropiere de frontiera româno-ucraineană. Are un sol fertil, fiind un sat de agricultori. Localitatea Ciudei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1707. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 267 metri, se află pe malul râului Siretul Mic, în partea de est a raionului Storojineț. Localitatea Camena a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Camena, Storojineț () [Corola-website/Science/315533_a_316862]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 287 metri, în partea de centru-nord a raionului Storojineț. De această comună depinde administrativ satul Căbești. Localitatea Costești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1608. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din
Costești, Storojineț () [Corola-website/Science/315534_a_316863]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 397 metri, se află pe malul râului Siretul Mare, în partea de centru-nord a raionului Storojineț. Localitatea Jadova a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1490. Din satul Jadova este originară familia Goian, ai cărei reprezentanți se întâlnesc adesea ocupând dregătorii importante în Moldova. În anul 1742 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
438 metri, se află pe malul râului Șiretul Mic, în partea de vest a raionului Storojineț. Are un sol fertil, fiind un sat de agricultori. Localitatea Bănila pe Siret a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 382 metri, în partea de nord a raionului Storojineț. Localitatea Slobozia Comăreștilor a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Slobozia Comăreștilor, Storojineț () [Corola-website/Science/315542_a_316871]
-
la o altitudine de 379 metri, se află pe malul râului Siretul Mare, în partea de centru-nord a raionului Storojineț, la nord-est de satul Jadova Veche. Localitatea Jadova Nouă a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Jadova Nouă, Storojineț () [Corola-website/Science/315543_a_316872]
-
Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Jadova. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 379 metri, în partea de centru-nord a raionului Storojineț. Localitatea Dumbrava a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Dumbrava, Storojineț () [Corola-website/Science/315548_a_316877]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 349 metri, în partea de est a raionului Storojineț, în apropiere de satul Cuciurul Mare. Localitatea Sneci a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1772. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o
Sneci, Storojineț () [Corola-website/Science/315545_a_316874]
-
Ucraina, formată numai din satul de reședință. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 433 metri, în partea de centru-nord a raionului Storojineț. Localitatea Trei Movile făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Trei Movile, Storojineț () [Corola-website/Science/315553_a_316882]
-
era "Count Wampyr" (Contele Wampyr), dar în urma unor cercetări a fost intrigat de numele Dracula, după ce a citit cartea lui William Wilkinson numită Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia with Political Observations Related to Them (London 1820)" (Prezentarea Principatelor Țării Românești și Moldovei, si Observațiile Politice Legate de Acestea), găsită în biblioteca din Whitby în anii 1890. Numele de Dracula a fost patronimul (Draculea) descendenților lui Vlad ÎI, Domnitorul Țării Românești, numit Dracul după ce a fost învestit în Ordinul
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mihalcea. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, în partea de nord-est a raionului Storojineț. Localitatea Zavoloca făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de
Zavoloca, Storojineț () [Corola-website/Science/315551_a_316880]
-
stejari, ulterior începând să se stabilească aici fugari din Galiția și Basarabia. Prima mențiune documentară a satului Bobești a avut loc în anul 1421 în scrisoarea unui prinț polonez, ea făcând parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Potrivit tradiției locale, numele satului își are originea în ciultivarea pe teritoriul acestui sat a boabelor de fasole. O altă versiune atribuie denumirea satului unui om numit Bobyrlo, care și-a construit în pădure o casă. Satul are cinci
Bobești, Storojineț () [Corola-website/Science/315555_a_316884]