15,855 matches
-
format obiect al controlului de constituționalitate, inclusiv sub aspectele avute în vedere în prezentul dosar. Astfel, prin Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a statuat că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor, ceea ce a și determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima
DECIZIE nr. 25 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) şi art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, precum şi a ordonanţei, în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174753_a_176082]
-
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005. Totodată, prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a statuat că mijloacele procedurale puse la îndemâna părților diferă față de dreptul comun tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare și fără ca una dintre părți să fie privilegiată, iar cealaltă, dezavantajată. Prin aceeași decizie Curtea a
DECIZIE nr. 25 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) şi art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, precum şi a ordonanţei, în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174753_a_176082]
-
specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluții diferite față de cele din dreptul comun. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 505 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 13 ianuarie 2005, a statuat că reglementarea legală dedusă controlului instanței de contencios constituțional constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-
DECIZIE nr. 25 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2)-(4) şi art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, precum şi a ordonanţei, în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174753_a_176082]
-
aceasta a mai format obiect al controlului de constituționalitate sub aspectele criticate și în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 434 din 18 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, Curtea a statuat că Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedură specială și accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanțelor, ceea ce a și determinat limitarea mijloacelor de probă, utilizabile în prima
DECIZIE nr. 24 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, precum şi a ordonanţei în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174779_a_176108]
-
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005. Totodată, prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a statuat că mijloacele procedurale puse la îndemâna părților diferă tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare, fără ca una dintre părți să fie privilegiată, iar cealaltă dezavantajată. Prin aceeași decizie Curtea a stabilit, prin prisma acestor
DECIZIE nr. 24 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, precum şi a ordonanţei în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174779_a_176108]
-
instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de convenție (cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) și, în consecință, nu impune un anumit număr de grade de jurisdicție sau un anumit număr de căi de atac. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003 , că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare
DECIZIE nr. 501 din 4 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171447_a_172776]
-
neconstituționalitate, autorul arată că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 21 din Constituție, întrucât îngrădește posibilitatea reclamantului de a se adresa direct instanței de judecată pentru apărarea drepturilor sale. În opinia autorului excepției, principiul accesului liber la justiție, statuat de art. 21 din Constituție, nu poate fi îngrădit, limitat ori condiționat, așa încât nimic nu îl poate împiedica pe reclamant să se adreseze direct instanței de judecată pentru soluționarea litigiului comercial, concilierea prealabilă putând fi eventual facultativă, iar nu obligatorie
DECIZIE nr. 473 din 22 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171466_a_172795]
-
dispozițiile art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, " În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege [...]". De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia
DECIZIE nr. 473 din 22 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171466_a_172795]
-
de art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt neconstituționale, arată că aceasta nu poate fi reținută, Curtea Constituțională statuând de nenumărate ori că acestea sunt constituționale. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a art. 373^1 din Codul de procedură civilă, instanța apreciază că aceste dispoziții sunt constituționale, deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată
DECIZIE nr. 482 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 373^1 şi ale cărţii V din Codul de procedură civilă, ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171467_a_172796]
-
reprezentat de realizarea definitivă și practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , arată că instanța de contencios constituțional a statuat că prevederile art. 21 din Legea fundamentală nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel
DECIZIE nr. 482 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 373^1 şi ale cărţii V din Codul de procedură civilă, ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171467_a_172796]
-
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea acestei prevederi, iar prin Decizia nr. 517 din 25 noiembrie 2004 și prin Decizia nr. 5 din 18 februarie 2005 a statuat că acestea sunt în concordanță cu Legea fundamentală. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 31 din anexa nr. 2 la Legea nr. 114/1996 , față de
DECIZIE nr. 482 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 373^1 şi ale cărţii V din Codul de procedură civilă, ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171467_a_172796]
-
art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului. De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, fiind de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Pe cale de consecință, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații
DECIZIE nr. 482 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 373^1 şi ale cărţii V din Codul de procedură civilă, ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171467_a_172796]
-
excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu aduce atingere dispozițiilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, de vreme ce completul care judecă recursul are o compunere diferită față de cel care a judecat apelul, în acest sens statuând și Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că împrejurarea prin care aceeași
DECIZIE nr. 471 din 22 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171507_a_172836]
-
încălcat de dispozițiile legale criticate, ci, dimpotrivă, acestea reprezintă o expresie a realizării drepturilor în justiție. Instituirea regulilor privind competența și procedura de judecată este în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, de exemplu prin deciziile nr. 129/1995 și nr. 38/1998, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac, iar legiuitorul poate constitui, în considerarea unor
DECIZIE nr. 522 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171522_a_172851]
-
lege nu reprezintă o încălcare a principiului egalității, ci modalități diferite de parcurgere a procedurii în fața instanței, determinate de situații obiectiv diferite, iar principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care nu sunt diferite, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia Plenului nr. 1/1994 . În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 21 din Constituție, apreciază că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine principiului liberului acces la justiție, întrucât acesta nu înseamnă accesul
DECIZIE nr. 522 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171522_a_172851]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Totodată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care
DECIZIE nr. 522 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171522_a_172851]
-
Codul de procedură penală, Curtea constată că asupra constituționalității acestora s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 40 din 16 martie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 17 mai 1999, prilej cu care a statuat că acestea sunt constituționale. Astfel, posibilitatea organului de urmărire penală sau, după caz, a instanței de judecată de a revoca măsura liberării provizorii se interpretează în legătură cu dispozițiile art. 160^2 alin. 2 și ale art. 160^4 alin. 3, care
DECIZIE nr. 523 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^2 alin. 3 şi ale art. 160^10 alin. 1 lit. b) şi alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171519_a_172848]
-
dreptul de liber acces la justiție garantat de art. 21 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea Constituțională statuând, de exemplu, prin Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, și Decizia nr. 499 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 155 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167181_a_168510]
-
se referă la art. 21 din Legea nr. 146/1997 , motivarea în fapt a excepției are în vedere dispozițiile art. 20 din aceeași lege, articol asupra căruia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 372 din 28 septembrie 2004 , statuând că liberul acces la justiție nu înseamnă gratuitatea proceselor. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula
DECIZIE nr. 155 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167181_a_168510]
-
prevederilor art. 82 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. De asemenea, este invocată Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronunțată în cauza "Maaouia împotriva Franței", prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală, în sensul art. 6 pct. 1 din Convenție. În consecință, art. 6 pct. 1 nu este aplicabil cauzei
DECIZIE nr. 171 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
-se constituționalitatea acestora prin Decizia nr. 464 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004. S-a reținut cu acel prilej că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale s-a statuat faptul că accesul la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului. Pe
DECIZIE nr. 171 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
din lege nu pot reprezenta un impediment în calea valorificării depline a dreptului la apărare, în speță prin sesizarea Curții Constituționale în scopul realizării controlului de constituționalitate a unui text de lege de care depinde soluționarea cauzei. Curtea Constituțională a statuat în acest sens, de exemplu în Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, în care s-a reținut că "lipsa opiniei instanței judecătorești din încheierile de
DECIZIE nr. 171 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
ulterior, poate fi infirmată de o hotărâre judecătorească pronunțată în căile de atac. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000, a statuat că instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite. Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în
DECIZIE nr. 638 din 3 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (6), art. 8 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi ale art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182236_a_183565]
-
contracara. Starea de sănătate, vârsta și handicapul unei persoane constituie situații în legătură cu care se poate pune în discuție capacitatea unei persoane de a suporta condițiile de detenție, prin raportare la art. 3 din Convenție. În aceeași jurisprudență, Curtea a mai statuat că, chiar dacă nu se poate spune că există o obligație generală a statului de a elibera un deținut pe motive de sănătate, art. 3 din Convenție impune, în orice caz, statului obligația de a proteja integritatea fizică a persoanelor private
DECIZIE nr. 686 din 10 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 455 raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182239_a_183568]
-
aspectul constituționalității în raport cu dispozițiile art. 41 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 448 din 15 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 septembrie 2005, Curtea a statuat că "răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în munca doar cu forme
DECIZIE nr. 655 din 5 octombrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182270_a_183599]