10,694 matches
-
un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
tritoriul acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
viroage, panțele de rocă silicioasa cu vegetație casmofitică, pădurile de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de fag Luzulo-Fagetum, pădurile termofile de Farxinus angustifolia și pădurile de stepa eurosiberiana cu Quercus sp (incluse în Anexa I a Directivei Habitate) precum și: stepe continentale, păduri de fag, păduri de stejar și carpen și păduri termofile și supra-mediteraneene de stejar(incluse în Convenția de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pășunate moderat, restul fiind bine conservate. Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o mare extindere și cu
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai luminoase. Vegetația forestiera de câmpie este slab reprezentată, stejarul (Quercus pedunculatus) este foarte rar și apare amestecat cu carpenul (Carpinus betulus). Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puțin una-două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legată deasupra capului cu cotoarele în sus și acoperea tot corpul ca un con de verdeață. Rămurelele erau împestrițate cu panglici roșii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casă la alta
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
fără limită de timp. În amintirea "Deutsche Mark", monedele cu valorile nominale de 1 și 2 euro au păstrat vulturul german pe fața națională, în timp ce monedele germane cu valori nominale de 1, 2 și 5 eurocenți au păstrat frunza de stejar care figura pe pfenigi.
Marcă germană () [Corola-website/Science/306436_a_307765]
-
unele plante cultivate. Puține cazuri se cunosc la plante spontane. Alopoliploizi sunt indivizi poliploizi la care cromozomii provin de la specii diferite. Fenomenul se întâlnește frecvent la unele grupe de plante, la care speciile se pot încrucișa uneori între ele (sălcii, stejari, graminee, plante din genurile Roșa, Prunus, Oenothera etc). Organisme hibride, astfel obținute, sunt în general sterile din cauza anomaliilor meiozei: cromozomii de la o specie nu-și găsesc omologii de la altă specie, se fac împerecheri anormale sau repartiții aberante de cromozomi. Anularea
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
în sămne, care, mărgând păn acolo ... am stătut la un pârâu, anume Hancile, ș-acolo este hotarul mănăstirii, pârăul Hancile, care vine dinspre răsărit și-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de stejar s-au pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
anume Hancile, ș-acolo este hotarul mănăstirii, pârăul Hancile, care vine dinspre răsărit și-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de stejar s-au pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul mănăstirii cu a Temeleuților, în fața despre răsărit. Și de acolo am
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
-i dă apă în matca Bâcului; și pe pârâu la dial, suptu margini, lângă un stejar din gios de pârâu, de trei paș de dial de stejar s-au pus o piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul mănăstirii cu a Temeleuților, în fața despre răsărit. Și de acolo am întors pe pârâu înnapoi, înspre apa Bâcului, despre apus, dreptu gura pârăului Hanciule, suptu
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
de acolo în munte, pe unde scriu uricile mănăstirii. Așa s-au ales hotarul mănăstirii cu a Temeleuților, în fața despre răsărit. Și de acolo am întors pe pârâu înnapoi, înspre apa Bâcului, despre apus, dreptu gura pârăului Hanciule, suptu un stejar în margine pădurii, s-au pus piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și di acolo dreptu la dial, pe unde scriu uricii mănăstirii înnainte. Am adeverit uricile mănăstirii Pobratii și mărturiile răzeșilor din Temeleuți." Din acest
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
a Temeleuților, în fața despre răsărit. Și de acolo am întors pe pârâu înnapoi, înspre apa Bâcului, despre apus, dreptu gura pârăului Hanciule, suptu un stejar în margine pădurii, s-au pus piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și di acolo dreptu la dial, pe unde scriu uricii mănăstirii înnainte. Am adeverit uricile mănăstirii Pobratii și mărturiile răzeșilor din Temeleuți." Din acest document reiese că cel puțin o parte din Temeleuți era stăpânit de răzeșii din sat. Dar
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
cuprins între valea râului Vipava, Dealurile Vipavska, partea cea mai vestică a Dealurilor Brkini și Golful Trieste. Platoul se înalță destul de abrupt deasupra regiunilor înconjurătoare. Altitudinea medie este de 334 m. Vegetația naturală în trecut era reprezentată prin păduri de stejar, însă azi pinul este preponderent. Pădurile ocupă o treime din suprafața Podișului Karst. este renumit pentru formele de relief carstice dezvoltate aici, atât de suprafață, cât și de adâncime. Peșteri mai renumite sunt: Vilenica (prima peșteră din lume intrată în
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]
-
are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae. Principalele săli sunt: Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedește luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900. Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
de cîmp, feriguța, feriga femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele. Rezervatia este încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana își etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă și există în ea: "catapeteasma" din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
primavara și vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai sărac și fără strălucire. Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, iriși, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferigă și ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele înflorite de măr, de cireș sau alți pomi fructiferi. Se pot folosi și plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii și frunze de palmier
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
iar în timpul verii fenomenele de secetă sunt prezente. Prin poziția sa geografică, teritoriul comunei Osica de Sus este plasat în aria de dezvoltare a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]