10,100 matches
-
aflați în slujba puterii califale contemporane lor, o muncă întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol. Versiunea lui Uthman (cunoscută sub numele "Mushaf 'Uthmăn" "Vulgata lui Osman") organizează revelațiile în ordinea lungimii, cu cele mai lungi capitole (sura) la începutul Coranului și cele mai scurte la sfârșit. În viziunea conservatorilor ordinea capitolelor este stabilită de divinitate. Mai târziu specialiștii au încercat să așeze capitolele în ordine cronologică, și printre musulmani există un consens privind impărțirea capitolelor în cele
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
În viziunea conservatorilor ordinea capitolelor este stabilită de divinitate. Mai târziu specialiștii au încercat să așeze capitolele în ordine cronologică, și printre musulmani există un consens privind impărțirea capitolelor în cele revelate la Mecca și cele revelate la Medina. Unele sure (de exemplu Sura XVII - "Al-Isră"‘) au fost revelate în mai multe locuri, în perioade diferite. Deoarece Coranul a fost scris într-un sistem grafic ce nota doar consoanele și care nu poseda încă un sistem de puncte diacritice care să
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
ordinea capitolelor este stabilită de divinitate. Mai târziu specialiștii au încercat să așeze capitolele în ordine cronologică, și printre musulmani există un consens privind impărțirea capitolelor în cele revelate la Mecca și cele revelate la Medina. Unele sure (de exemplu Sura XVII - "Al-Isră"‘) au fost revelate în mai multe locuri, în perioade diferite. Deoarece Coranul a fost scris într-un sistem grafic ce nota doar consoanele și care nu poseda încă un sistem de puncte diacritice care să diferențieze literele izomorfe
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
a doua, de profesorul universitar George Grigore, în anul 2000. Edițiile tipărite ale Coranului: Citatele din Coran sunt preluate din "Coranul", ediție bilingvă arabă-română, traducere: George Grigore, Çağrı Yayınları, Istanbul, 2003. Observație: în cazul citatelor din Coran, cifra romană indică sura, iar cea arabă, versetul.
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
de cuvinte împrumutate din limbile menționate mai sus, la care se adaugă copta, latina și vechi idiomuri turcice. Iată câteva exemple: "rahmăn" (milos, milostiv), împrumutat din ebraică, ce reprezintă unul dintre cele 99 de nume cunoscute ale lui Dumnezeu (toate surele coranice mai puțin a IX-a încep cu o invocație ce cuprinde și acest cuvânt); "nabī" (profet), împrumutat din ebraică; "salăt" (rugăciune, rugăciunea de tip islamic), împrumutat din aramaică; "sirăt" (cale, calea cea dreaptă amintită chiar în prima sură din
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
toate surele coranice mai puțin a IX-a încep cu o invocație ce cuprinde și acest cuvânt); "nabī" (profet), împrumutat din ebraică; "salăt" (rugăciune, rugăciunea de tip islamic), împrumutat din aramaică; "sirăt" (cale, calea cea dreaptă amintită chiar în prima sură din Coran, al-Fătiha), care a intrat în aramaică din greacă unde fusese împrumutat din latină, "strata"; "firdaws" (paradis, rai) și "ibrīq" (ibric), împrumutate din persană etc. În perioada califatului abbasid, când au fost traduse numeroase cărți din culturile greacă, persană
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
trebui să fie tradus deloc. Totuși, însuși profetul Muhammad a îndemnat la traducerea Coranului pentru răspândirea învățăturilor sale la popoarele vorbitoare de alte limbi.În acest sens, însoțitorul său persan Salmăn Păk (Salman cel Pur) a tradus "Al-Fătiha" ("Deschizătoarea", prima sură din Coran) în limba persană (A. Fawzi, "Hayăt Muhammad" "Viața lui Muhammad", Baġdăd, 1983: 65) Deși limba arabă este în general asociată cu islamul (fiind limba de cult), trebuie si subliniat că ea este vorbită, de asemenea, de către arabii creștini
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
interimar alternativ sirian a fost format de grupul de opoziție Coaliția Națională Siriană, în martie 2013. Reprezentanții acestui guvern alternativ a fost invitați să ia locul Siriei în Liga Arabă. Numele Siria este derivat din termenul de secol 8 î. Hr. „Sura/i” și din denumirile grecești vechi: Σύριοι, Sýrioi, sau Σύροι, Sýroi, ambele fiind inițial derivate de la Aššūrăyu (Asiria) din Mesopotamia de nord. Oricum, din timpul Imperiului Seleucid (323-150 î. Hr.), acest termen a fost aplicat și pentru Levant, și din acest
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
intră ca profesor suplinitor la Institutul Pompilian și se pregătește pentru specializare. În 1905 pleacă la Paris ca să studieze, cu o bursă modestă din partea filantropului Vasile Adamachi și în 1908 și-a susținut, la Sorbona, teza de doctorat cu titlul "Sur l’equation de Volterra". Aceasta lucrare va fi considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale și îi va aduce stima marelui matematician Vito Volterra. Tot la Paris a obținut și diploma de inginer la "Școala Superioară de Electricitate
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
el afirmând în mai multe rânduri că Securitatea încă funcționează ca parte a Serviciului Român de Informații, deși oficialii români susțineau că a fost desființată în timpul Revoluției. Doctorat de Stat la Sorbona (Paris IV) în ianuarie 1987, cu teza "Recherches sur les dualismes d'Occident. Analyse de leurs principaux mythes", sub conducerea profesorului Michel Meslin care dezvoltă lucrarea (de doctorat ciclu III, necesar pentru înscrierea la doctoratul de stat) despre gnosticism, susținută cu un juriu al cărui președinte a fost Mircea
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
abordarea problemelor din fizică, fiind în același timp extrem de talentat pentru a inventa conceptele necesare atingerii acestor obiective. Laplace credea cu tărie în determinismul cauzal, așa cum se exprima în următorul citat din introducerea la eseul său din 1814 „"Essai philosophique sur les probabilités"”: Acest concept determinist este adesea menționat ca „"demonul lui Laplace"” (în același sens ca „demonul lui Maxwell”), dar această descriere a unei minți ipotetice atotcuprinzătoare nu provine de la Laplace, ci de la biografii săi. Laplace se vedea pe el
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
de Comerț și Industrie din București" ([[1887]]), avocat și deputat liberal în mai multe legislaturi. Dintre lucrările pe care le-a publicat spicuim câteva care prezintă interes și azi: "Economia politică și ideea socială" ([[1900]]), "L’industrie roumaine" ([[1910]]), " Note sur le chiffre de la population du Royaume de Roumanie" ([[1897]]), "Pentru țărănime" ([[1914]]), " Le rôle de la Roumanie dans la guerre européenne et les revendications de la Roumanie" ([[1915]]), "Studii Sociale", Seria I Talpa Țerei ([[1902]]), Seria IV "Idealismul Social" ([[1903]]), Seria V
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
-i teluric-celestă, este surprins de poet în superb-expresioniste tonalități baladești: "Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, / lupul ca o flacără-a țâșnit... / Tremură pădurile pe frunte / cu inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară prin solduni. Lupul fuge. Zări îi cad în blană. / Crengile: arcane, șbilțuri, bice. Brazii clatină albastra lor capcană, / din puhoaie îl stropesc alice. Îndărăt, se surpă vremea cu lung vuiet / ca o
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de ultimă generație care programează de multe ori lansări de filme internaționale în același timp cu Statele Unite și Europa. Există, de asemenea, mai multe centre comerciale. Cele mai importante sunt: Jockey Plaza, Plaza Sân Miguel, Mega Plaza Norte, Plaza Lima Sur, Primavera Park Plaza. Lima, ca punct de intrare în țară, a dezvoltat o importanță oferta turistică, din care se remarcă centrul istoric, centrele arheologice, viața de noapte, muzeele orașului, precum și numeroase sărbători și tradiții populare. La a patra conferință de
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
înăuntru a fost consumat. De asemenea a realizat că staniul a crescut în greutate și că aceea creștere măsura la fel cu masa aerului care a intrat. Acestea și alte experimente referitoare la ardere au fost documentate în cartea sa, "Sur la combustion en général", care a fost publicată în 1777. În această lucrare, el demonstrează că aerul este un amestec de două gaze: "aer vital", care este esențial pentru ardere și respirație, și "azote" ("" „fără viață”), care nu le întreține
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
situri arheologice ne arată că ocupația a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la Perra (12000 Î. Hr.) Peștera Candelaria (8000 Î. Hr.), El Conchalito și câteva picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja California Sur). Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era folosită ceramica și satele de acolo erau agricole. În timpul Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV Î. Hr.) cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica. După expediții
Mexic () [Corola-website/Science/298127_a_299456]
-
și 60° longitudine estică. Un vast deșert de pietriș acoperă partea centrala a Omanului. În același timp, de-a lungul coastei de nord și de sud-est, se află atât lanțuri muntoase cât și cele mai importante orașe: capitala Muscat, Soharand Sur în nord și Salalah în sud. Climatul Sultanatului Oman este arid și uscat în interior, în timp ce de-a lungul coastei este umid. Pe parcursul secolelor trecute, Oman a fost acoperit de apă, fapt ce este dovedit prin prezența unui număr mare
Oman () [Corola-website/Science/298133_a_299462]
-
încă de impresionism, dar se pot deja întrevedea caracteristicile principale ale acestei mișcări, care îl vor duce în aer liber să picteze faimoasele sale peisaje. Respinse de juriul Salonului Oficial, Manet își va expune picturile, printre care celebra Le "Déjeuner sur l'herbe" (Dejun la iarbă verde), împreună cu Pissarro, Jongkind, Fantin-Latour și alții în "Salonul refuzaților" (Le Salon des Refusés), spre stupefacția publicului conservator și entuziasmul tinerilor pictori, care se vedeau confruntați cu problemele ce-i frământau. Salonul din [1866] acceptă
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie 74,6 mii persoane. Densitatea populației pe un km2 este de 100 persoane. În componența raionului intră 43 localități, din
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
în casa de la nr. 9a. Odată cu căsnicia, a intrat și în posesia unei moșii la Sion (Fundulea), cu un conac la care avea satisfacția de a-și înălța în 1928 propriul steag cu blazon având culorile de bază („"coup vert sur jaune"”) din blazonul nobiliar al Karabetzilor, strămoșii săi aleși. Fără a avea complexitatea inextricabilă a operei "Craii de Curtea-Veche", povestirea "Remember", adevărată artă poetică, reprezintă punctul cel mai de sus al esteticii mateine. Plasată într-un cadru cosmopolit (Berlinul de la
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
cât și civile (castelele din Valea Loarei), industriale (), militare ( de ) și urbane ( din Nancy, centrul istoric al Strasbourgului). Ea conține exemple de arhitectură din toate epocile, de la arhitectura romană () până la cea postbelică (), trecând prin capodoperele arhitecturii romane (Biserica din Saint-Savin sur Gartempe), gotică () și clasică (). Încă din 1840, în Franța, clădirile de interes istoric, arhitectural, patrimonial sau cultural pot fi înscrise sau clasificate de către stat ca monumente istorice, ca și anumite bunuri mobile (clopote), ceea ce le asigură o protecție juridică, precum și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
comercializate anterior, acesta promovează modest în clasamentele de specialitate. Din această cauză este lansat cânecul „Îl me dit que je suiș belle”, single ce câștiga notorietate în Franța, unde primește discul de argint. Ulterior, în vara lui 1993, piesa „Reste sur moi” este remixată și promovată în unele regiuni, neobținând succes notabil. În 1994 Kaas pleacă într-un nou turneu mondial, iar succesul acesteia este confirmat de numărul mare de bilete vândute, pește 750,000. Cântăreața susține peste 150 de recitaluri
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
Aigues-Mortes »). În anul 1800, Dax a devenit medic generalist în Sommières, o comunitate în apropiere de Montpellier. Curiozitatea sa științifică l-a făcut să se intereseze de subiecte variate care aveau diferite grade de conexiune cu medicina. Printre acestea, « "Recherches sur la position de la Méditerranée et de la ville d’Aigues-Mortes à la fin du " », « "Mémoire sur les Bouillens de Vergèze" » (1810) și « "Description d’une roche qui renferme exclusivement des coquillages fluviatiles et lacustres" » (1821), toate publicate în analele din Nîmes
Marc Dax () [Corola-website/Science/317699_a_319028]
-
de Montpellier. Curiozitatea sa științifică l-a făcut să se intereseze de subiecte variate care aveau diferite grade de conexiune cu medicina. Printre acestea, « "Recherches sur la position de la Méditerranée et de la ville d’Aigues-Mortes à la fin du " », « "Mémoire sur les Bouillens de Vergèze" » (1810) și « "Description d’une roche qui renferme exclusivement des coquillages fluviatiles et lacustres" » (1821), toate publicate în analele din Nîmes s-au bucurat de o difuzare limitată. Fiul lui Marc Dax, Gustave Dax (1815 - 1893
Marc Dax () [Corola-website/Science/317699_a_319028]