10,602 matches
-
cumulative constă în cântărirea periodică sau înregistrarea automată a cantității de sediment depusă. Metodele incrementale se bazează pe determinarea concentrației sau a unei proprietăți (densitate, intensitatea luminii transmise), proporțională cu concentrația, la unul sau mai multe nivele fixe de la suprafața suspensiei în curs de sedimentare, după diferite intervale de timp. Alegerea metodei se face în urma unor încercări preliminare: * se examinează pulberea microscopic, pentru a obține informații referitoare la lărgimea distribuției, mărimea, forma particulelor și a gradului de aglomerare a particulelor; * mediul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
firul de sticlă, la care se găsește creuzetul. Deplasarea firului de cuarț se urmărește cu un catetometru (6), umplut cu mediul de dispersie. Se fixează poziția ocularului, apoi se scoate creuzetul, se adaugă pulberea cântărită cu precizie și se omogenizează suspensia. Se introduce apoi creuzetul, se așteaptă 16 - 20 secunde până când brațul balanței încetează să oscileze, apoi se fac citiri la început mai frecvente, apoi din ce în ce mai rar. Balanța Figurovski prezintă avantajul că datorită sensibilității pot fi studiate suspensiile foarte diluate. În
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și se omogenizează suspensia. Se introduce apoi creuzetul, se așteaptă 16 - 20 secunde până când brațul balanței încetează să oscileze, apoi se fac citiri la început mai frecvente, apoi din ce în ce mai rar. Balanța Figurovski prezintă avantajul că datorită sensibilității pot fi studiate suspensiile foarte diluate. În același timp permite modificarea înălțimii suspensiei funcție de mărimea particulelor. Datele experimentale sunt apoi prelucrate așa cum s-a menționat în cazul sedimentării sistemelor polidisperse în câmp gravitațional, respectiv se trasează curba de sedimentare și curba diferențială de distribuție
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
așteaptă 16 - 20 secunde până când brațul balanței încetează să oscileze, apoi se fac citiri la început mai frecvente, apoi din ce în ce mai rar. Balanța Figurovski prezintă avantajul că datorită sensibilității pot fi studiate suspensiile foarte diluate. În același timp permite modificarea înălțimii suspensiei funcție de mărimea particulelor. Datele experimentale sunt apoi prelucrate așa cum s-a menționat în cazul sedimentării sistemelor polidisperse în câmp gravitațional, respectiv se trasează curba de sedimentare și curba diferențială de distribuție. Dintre metodele incrementale se poate aminti metoda pipetei, care
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
lungimi diferite, fixate rigid (1,2,3) prin intermediul unor tuburi de cauciuc, la un robinet (4), prevăzut cu un rezervor (5). La introducerea ansamblului în cilindru, robinetul trebuie să fie închis pentru ca tuburile să rămână goale. Se completează apoi volumul suspensiei până la reper prin cel de-al patrulea orificiu. Se introduce apoi aparatul într-o baie termostată și se începe înregistrarea timpului. Prin intermediul tuburilor se iau succesiv câte trei probe. Adâncimile la care se găsesc vârfurile tuburilor se măsoară direct iar
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
musculară nu face decât să mărească laxitatea și să ușureze prăbușirea coloanei. Pe de altă parte, o tonificare fără a face concomitent o mobilizare va avea drept rezultat fixarea coloanei și nu corectarea ei. Pentru mobilizarea coloanei, în afara exercițiilor pasive - suspensii de cap, atârnări în brațe, tracțiuni simultane ale membrelor superioare și inferioare - se recurge la presiuni pe gibozitate, pe partea convexă a curburii, apăsând coastele dinapoi înainte. In ceea ce privește mobilizarea coloanei vertebrale în atitudinile scoliotice, se recurge de obicei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
tracțiuni simultane ale membrelor superioare și inferioare - se recurge la presiuni pe gibozitate, pe partea convexă a curburii, apăsând coastele dinapoi înainte. In ceea ce privește mobilizarea coloanei vertebrale în atitudinile scoliotice, se recurge de obicei la întinderea în lungime prin suspensii (de regula simetrice) la spalier și prin exerciții active de auto-întindere (ca și când pacientul ar încerca să devină mai înalt) în pozițiile pe spate culcat, șezând sau stând. Kinetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completată cu tonificarea complexă, simetrică, a întregii musculaturi a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
o formă de retorism; - prezența tuturor mărcilor formale ale exprimării orale adresate, din stilul oratoric; Deci: - (I) (1) interogații; (2) exclamații; (3) invocația retorică; (4) interjcții exclamative; (5) imprecații; etc.; - (II) (1) faze scurte; (2) propoziții exclamative; (3) aluzii; (4) suspensia; (5) enumerarea; (6) repetiția; (7) persoana a II-a verbală; etc.; - monologul permite personajului posibilitatea de a-și analiza adevăratele sentimente și adevăratele rațiuni ale gesturilor sale etc. Monologul interior: - este o formă de vorbire neadresată; deci nu presupune prezența
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță visat, a rămas în suspensie datorită conjuncturii geopolitice. Mesianismul național avea să își găsească împlinirea deplină abia în Unirea din 1918. Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru început personajul feminin apare dominat de o inteligență practică, îmbogățită și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
munca de ziarist pentru bietul poet (tema este de sorginte socialistă). Abia recent, în anul 2000, publicându-se corespondența inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, s-a identificat și adresantul, nenumit de Gruber, al acestei scrisori fragmentate cu puncte de suspensie și de unde sunt fragmentele. Reluăm, pentru că este interesantă și selecția lui Eduard Gruber dar și decupajele sale. Primul fragment este dintr-o scrisoare din 12 august 1882: „Draga mea copilă, tu trebuie să-și închipuiești astăzi sub figura mea un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum înțelege fiecare editor în parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă’n casă... somnu-i cald, molatic, lin. Titu Maiorescu păstrează în prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă în loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă ’n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, în serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face o descriere, enumeră ce este „în casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt înșiruite strict în aceeași serie gramaticală. Și ce înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea - este de la sine înțeles că o izolează, deci construiește mai întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant în zona abstracțiunilor, nu le amestecă în concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Asta Înseamnă că un enunț este rezultanta a două intenții, a două gânduri: unul pe care locutorul dorește ca interpretul să-l recupereze prin actul de interpretare și un al doilea, pe care, fie Îl ascunde, fie Îl lasă În suspensie. Întrebarea este: În ce măsură această a doua intenție face parte din actul de comunicare? Lipsa semnelor, verbale sau non verbale, care să ajute la captarea acestui gând „secund” face ca procesul de interpretare să devină nesfârșit, alimentat În permanență de suspiciunea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete: [...]. Nu recomand folosirea numai a punctelor de suspensie, pentru că s-ar putea ca acestea să aparțină autorului Însuși, creându-se astfel o confuzie. Pentru cei inițiați, croșeta are deja semnificația unui cuvânt sau fragment omis. Spre deosebire de alte domenii ale creației, textul științific cere cele mai multe exigențe privind utilizarea citatului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
controlăm o dată rigoarea citatelor. În al doilea rând, nu trebuie eliminate părți dintr-un citat fără ca cititorul să fie avertizat asupra acestui lucru. Eco spune că eliminarea unui pasaj dintr-un citat se face „prin inserțiunea a trei puncte de suspensie pentru partea lăsată de-o parte” (Eco, 2000, p. 174). Trebuie să spun că acest punct de vedere este discutabil, cel puțin din perspectiva tradiției filologiei românești. În practica noastră editorială, orice eliminare de cuvânt, propoziție sau frază dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
2000, p. 174). Trebuie să spun că acest punct de vedere este discutabil, cel puțin din perspectiva tradiției filologiei românești. În practica noastră editorială, orice eliminare de cuvânt, propoziție sau frază dintr-un citat se marchează cu trei puncte de suspensie puse Între paranteze drepte. Punctele de suspensie pot fi chiar ale autorului respectiv (Vizită..., D-l Goe...), astfel Încât va fi greu pentru cititor să știe dacă punctele de suspensie marchează lipsa unui pasaj din text sau dețin o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acest punct de vedere este discutabil, cel puțin din perspectiva tradiției filologiei românești. În practica noastră editorială, orice eliminare de cuvânt, propoziție sau frază dintr-un citat se marchează cu trei puncte de suspensie puse Între paranteze drepte. Punctele de suspensie pot fi chiar ale autorului respectiv (Vizită..., D-l Goe...), astfel Încât va fi greu pentru cititor să știe dacă punctele de suspensie marchează lipsa unui pasaj din text sau dețin o valoare stilistică (așa cum se Întâmplă În cazul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
frază dintr-un citat se marchează cu trei puncte de suspensie puse Între paranteze drepte. Punctele de suspensie pot fi chiar ale autorului respectiv (Vizită..., D-l Goe...), astfel Încât va fi greu pentru cititor să știe dacă punctele de suspensie marchează lipsa unui pasaj din text sau dețin o valoare stilistică (așa cum se Întâmplă În cazul celor două exemple de titluri din Caragiale). În al treilea rând, dacă Într-un citat intervenim cu unele completări de informație, acestea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
marca un cuvânt sau un pasaj eliminate de cenzură. Ulterior, acest lucru nu s-a mai făcut, astfel că multe texte tipărite În acea perioadă nu mai reprezintă documente demne de Încredere, tocmai datorită acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau un pasaj eliminate de cenzură. Ulterior, acest lucru nu s-a mai făcut, astfel că multe texte tipărite În acea perioadă nu mai reprezintă documente demne de Încredere, tocmai datorită acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun puncte de suspensie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai făcut, astfel că multe texte tipărite În acea perioadă nu mai reprezintă documente demne de Încredere, tocmai datorită acestui fapt. 5.10. Punctele de suspensie Punctele de suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun puncte de suspensie după anumite titluri: O, mamă..., Departe sunt de tine... (Eminescu, 1995, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
suspensie arată o pauză mare În cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, În general, o Întrerupere a șirului vorbirii (Îndreptar..., 1995, p. 86). Mulți scriitori pun puncte de suspensie după anumite titluri: O, mamă..., Departe sunt de tine... (Eminescu, 1995, p. 89); D-l Goe..., Vizită... (Caragiale), amănunt pe care mulți editori Îl ignoră, deși valoarea stilistică a lor este ridicată În aceste contexte. Trebuie reținut faptul că, În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mamă..., Departe sunt de tine... (Eminescu, 1995, p. 89); D-l Goe..., Vizită... (Caragiale), amănunt pe care mulți editori Îl ignoră, deși valoarea stilistică a lor este ridicată În aceste contexte. Trebuie reținut faptul că, În textele științifice, punctele de suspensie trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]