9,796 matches
-
discutat În Polonia comunistă. „Reîncarcerarea” Poloniei sub sovietici și convingerea generală că evreii Îi primiseră cu brațele deschise pe comuniști și chiar le Înlesniseră acapararea puterii Întunecau amintirea ocupației germane. În orice caz, suferințele Îndurate de polonezi În timpul războiului eclipsau tragedia evreilor și, Într-o anumită măsură, concurau cu aceasta: „victimizarea comparată” avea să otrăvească relațiile dintre polonezi și evrei vreme de zeci de ani. Juxtapunerea celor două tragedii rămâne nerecomandabilă. În război muriseră trei milioane de polonezi (neevrei), număr care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ocupației germane. În orice caz, suferințele Îndurate de polonezi În timpul războiului eclipsau tragedia evreilor și, Într-o anumită măsură, concurau cu aceasta: „victimizarea comparată” avea să otrăvească relațiile dintre polonezi și evrei vreme de zeci de ani. Juxtapunerea celor două tragedii rămâne nerecomandabilă. În război muriseră trei milioane de polonezi (neevrei), număr care, deși proporțional mai mic decât rata mortalității În rândul evreilor sau În unele zone din Ucraina, era totuși Înspăimântător. Exista Însă o diferență. Ca polonez, era dificil să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o stație delabrată, cu un aer vag amenințător, tocmai potrivită să primească dezastruoasele trenuri venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Ianus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul În care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost Înghețată, nevorbindu-se, practic, despre ea vreme de mai multe decenii: răul a intrat În administrarea sovieticilor, care au avut la Îndemână toate metodele pentru a-l suprima, pe când Vestul a știut să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unei variante mai largi, istoria lui Tony Judt trebuie să țină cont de marea ruptură provocată de cel de-al doilea război mondial. Firește, el nu evită menționarea deceniilor dintre 1914 și 1939, când s-au pus, de fapt, bazele tragediei europene. Mai mult, trebuie să coboare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a Început să se ridice, sub prusaci, cu acuitate, „chestiunea germană”. Nerezolvarea acesteia sau, În opinia lui Tony Judt, rezolvarea ei În favoarea germanilor (autorul e de părere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secolul al IX-lea înainte de Hristos. Bacanalele erau petreceri nocturne unde femeile, vrăjite de entuziasmul și de delirul mistic, se dedau la desfrâu și la dezmățuri sexuale, orgii care, evident, au stârnit imaginația artiștilor (în special a grecilor Euripide în tragedia sa Bacantele și sculptorul Scopas care a imortalizat prin opera sa Menada una dintre aceste femei posedate) și care corespund perfect cu descrierile isteriei, realizate în 1880 de medicul francez Jean Martin Charcot. În urma unui discurs foarte virulent al lui
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă pentru creduli. Am sărit în ajutorul tău, Țara mea! Am dat alarmă pretutindeni precum și în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lumii creștine. Focul care arde bisericile de alături își întinde para până la noi. Luptăm, jertfim, cădem, ne țâșnește sângele din piepturi să ne apărăm bisericile... și Biserica ne condamnă ca periculoși ai Neamului, ca rătăciți, ca străini de Neam. Ce tragedie în sufletele noastre! Biserica pământească, Biserica străbună ne lovește. Patriarhul e și prim ministru, în numele căruia se fac toate, de la care ne vin în fiecare zi atâtea chinuri. Doamne, Doamne, ce tragedie. Și la ce chinuri ne pui sărmanul suflet. Ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ai Neamului, ca rătăciți, ca străini de Neam. Ce tragedie în sufletele noastre! Biserica pământească, Biserica străbună ne lovește. Patriarhul e și prim ministru, în numele căruia se fac toate, de la care ne vin în fiecare zi atâtea chinuri. Doamne, Doamne, ce tragedie. Și la ce chinuri ne pui sărmanul suflet. Ce frământare în piepturile a zeci de mii de tineri, țărani, muncitori, studenți!” (Corneliu Zelea Codreanu) Căpitanul ne-a lăst cele mai cutremurătoare temeiuri creștine prin moartea sa martirică. Mărturisirile sale sunt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sluji Neamului și lui Hristos. El veghează la destinul Patriei scrutând orizontul pentru ziua de mâine. El apără linia de viață a neamului și strălucirea lui în marea familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23 august 1944, pe care nu trebuie să o uităm, legionarii au dat cel mai mare și greu tribut de suferință, sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dacă „jurnalistul n-a avut o conștiință estetică pe măsura fanteziei comice” (Constantin Ciopraga), publicistica de atitudine a lui R. dovedește în schimb o anumită ținută civică. Sunt abordate aici teme la ordinea zilei: răscoalele țărănești, războiul balcanic, viața parlamentară, tragedia soldaților în primul război mondial. Se remarcă seria de articole din „Epoca” (1902-1904) în sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă acțiune de utilitate socială pare să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, București, 1962. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, București, 1962. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, Ediția a 2-a, București
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, București, 1962. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, Ediția a 2-a, București, 1968. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust, în românește de Lucian Blaga; tabel cronologic, prefață, note, comentarii, aprecieri critice și bibliografie de Herta
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Opere, vol. III: Tălmăciri, op. cît. 972 La liste complète des œuvres traduites par Lucian Blaga est la suivante : Hugo Marți, Intermezzo românesc: Cartea amintirii, traducere de Lucian Blaga, Adevărul, Bibliotecă "Dimineață", București, 1930, 87 p. ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955, 544 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Natan înțeleptul: Poem dramatic în 5 acte, în românește de Lucian Blaga, E.S.P.L.A., Bibliotecă pentru Toți, București, 1956, 352 p. ; Din lirica engleză
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1957, 199 p. ; Gotthold Éphraïm Lessing, Opere, în românește de Lucian Blaga, studiu introductiv de Paul Langfelder, E.S.P.L.A., București, 1958, 663 p. ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de academician Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, București, 1962 (vol. I 248 p.; vol. 2 384 p.) ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Langfelder, E.S.P.L.A., București, 1958, 663 p. ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de academician Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, București, 1962 (vol. I 248 p.; vol. 2 384 p.) ; Johann Wolfgang Goethe, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura pentru Literatură, Bibliotecă pentru Toți, Ediția a 2-a, București, 1968 (vol. I 248 p.; vol. 2 383 p.) ; Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970, 136 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
utilitatea artei ar consta în lecțiile morale pe care le poate da, lecții ca aceea pe care, după părerea lui Le Bossu, a vrut s-o dea Homer scriind Iliada sau ca aceea pe care Hegel o găsea în Antigona, tragedia lui favorită. 56 "Util" este echivalent cu "ceva ce nu este o pierdere de timp", ceva ce nu este un mijloc de "a omorî timpul", ceva ce merită o atenție serioasă. "Plăcut" este echivalent cu "neplictisitor", "neobligatoriu", "un lucru ce
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
spun unii, este să ne elibereze - scriitori sau cititori - de apăsarea emoțiilor. Să exprimi emoțiile înseamnă să te eliberezi de ele, așa cum se zice că Goethe s-a eliberat de Weltschmerz scriind Suferințele tânărului Werther. Se afirmă că spectatorul unei tragedii sau cititorul unui roman trăiește și el un sentiment de eliberare si ușurare. Emoțiilor lui li s-a oferit un obiectiv asupra căruia să se concentreze și, la sfârșitul experienței lui estetice, el rămâne cu "sufletul senin".*16 Dar oare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de eliberare si ușurare. Emoțiilor lui li s-a oferit un obiectiv asupra căruia să se concentreze și, la sfârșitul experienței lui estetice, el rămâne cu "sufletul senin".*16 Dar oare literatura ne eliberează de emoții sau, dimpotrivă, le incită ? Tragedia și comedia, spume Platon, "hrănesc și adapă emoțiile noastre când noi de fapt ar trebui să le înăbușim"- Sau, dacă într-adevăr literatura ne eliberează de emoții, nu e oare o greșeală ca ele să fie cheltuite pe ficțiuni poetice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și evocările fiind și ulterior foarte numeroase. În perioada de la Alba Iulia se reproduc în revistă poezii de Andrei Mureșanu, Mihai Codreanu, N. Iorga, V. Voiculescu, Mircea Dem. Rădulescu, I.U. Soricu, Romeo Dăscălescu, Mihai Beniuc. Articolele vorbesc acum despre „tragedia învățământului românesc din Ardealul ocupat”, despre suferințele îndurate de populație și privațiunile în materie de cultură, dar și despre rezistența spirituală din ținuturile românești înstrăinate prin Dictatul de la Viena. Printre noii colaboratori se numără D. Stăniloae (Biserica, maica noastră), Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
în timp ce Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la împlinirea pedepsei. Cele trei au aspectul unor femei din societatea vieneză, însă pictorul joacă pe această ambiguitate a asocierii lor cu figurile mitologice. Extrase din spațiul mitologiei grecești, cele trei figuri justițiare refac contextul tragediei grecești și destinul personajului a cărui vină tragică constă în a nu înțelege sensul propriului său destin: Oedip. Cele trei furii indică o tramă oedipiană a unei victime lipsite de apărare și a cărei vină este conținută în chiar modalitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
victime lipsite de apărare și a cărei vină este conținută în chiar modalitatea pedepsei. Posibile femmes fatales, ele sunt prin excelență divinități infernale care pedepsesc crimele abominabile: paricidul, matricidul, infanticidul sau incestul. În contextul contenciosului simbolic cu substrat oedipian al tragediei grecești, spre exemplu Eumenidele lui Eschil, Schorske este de părere că apariția lor concomitent cu dispariția zeiței Atena contituie analogon-ul simbolic al întoarcerii refulatului. Prin aceasta, Klimt întoarce pe dos tema care trebuia să constituie liantul celor patru facultăți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prea românesc, putem, fără a strica din nimic caracterul general și al compozițiunii, să zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]