10,247 matches
-
velocitatea fluxului sanguin și cu unghiul format între flux și transductor. 5. Care este direcția semnalului Doppler? Cele mai multe sisteme folosesc următoarea convenție: roșu - fluxul care se îndepărtează de transductor, albastru fluxul care vine către aceasta. Corelația modificărilor de formă a undei Doppler și leziune este de 96% pentru arterele iliace. O undă cu morfologie trifazică este normală; o undă monofazicăeste patologică. Examinarea se efectuează în ax longitudinal și în ax transversal. Diagnosticul de ocluzie arterială: absența fluxului luminal codat color folosind
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
5. Care este direcția semnalului Doppler? Cele mai multe sisteme folosesc următoarea convenție: roșu - fluxul care se îndepărtează de transductor, albastru fluxul care vine către aceasta. Corelația modificărilor de formă a undei Doppler și leziune este de 96% pentru arterele iliace. O undă cu morfologie trifazică este normală; o undă monofazicăeste patologică. Examinarea se efectuează în ax longitudinal și în ax transversal. Diagnosticul de ocluzie arterială: absența fluxului luminal codat color folosind imagini de flux la nivelul cel mai redus al PRF (pulse
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sisteme folosesc următoarea convenție: roșu - fluxul care se îndepărtează de transductor, albastru fluxul care vine către aceasta. Corelația modificărilor de formă a undei Doppler și leziune este de 96% pentru arterele iliace. O undă cu morfologie trifazică este normală; o undă monofazicăeste patologică. Examinarea se efectuează în ax longitudinal și în ax transversal. Diagnosticul de ocluzie arterială: absența fluxului luminal codat color folosind imagini de flux la nivelul cel mai redus al PRF (pulse repetition frequency) pentru a detecta velocitatea cea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai redus al PRF (pulse repetition frequency) pentru a detecta velocitatea cea mai redusă a fluxului. Diagnosticul de stenoză arterială: identifică creșterea velocității pe harta color și plasând sonda Doppler la nivelul cel mai apropiat se realizează analiza spectrală a undei și măsurarea velocității sistolice de vârf; apoi transductorul este este plasat proximal (2-4 cm) pe arteră în locul unde apare aspectul normal, se măsoară o nouă velocitate, apoi se face raportul între vârfurile determinate. Se poate determina un indice de rezistență
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vârf; apoi transductorul este este plasat proximal (2-4 cm) pe arteră în locul unde apare aspectul normal, se măsoară o nouă velocitate, apoi se face raportul între vârfurile determinate. Se poate determina un indice de rezistență (indicele Pourcelot) ce caracterizează alura undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de "indice de rezistență" ca fiind improprie mai corectă ar fi cea de "indice de impedanță" deoarece rezistența și complianța interacționează pentru a modifica alura undei Doppler arteriale. Indicațiile examenului ultrasonografic în AOMI: diagnosticul de ocluzie arterială (tabel 5.10); precizarea gradului de stenoză arterială (analiza spectrală) (tabel 5.16); localizarea stenozei cu aprecierea cantitativă a consecințelor funcționale; 166 Factorul de risc geometric determinarea leziunilor cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
asemenea au fost dezvoltate sisteme 3D care oferă o sensibilitate de 96.8%, o specificitate de 95% și o acuratețe de 96% pentru stenozele/ ocluziile arterelor native sau a grefelor. ANGIOGRAFIA PRIN REZONANTA MAGNETICA. Principiu: RMN se bazează pe interacțiunea undelor electromagnetice cu nuclei de hidrogen (protonii) din organism în mijlocul unui câmp magnetic puternic. Deși pot fi utilizate și alte nuclee (P31, C13, Na23) este preferat hidrogenul din cauza abundenței sale în țesuturi biologice (apa este cea mai comună sursă pentru acești
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
deoarece: sistemul prezintă numeroase ramificații, fiecare bifurcație fiind sursa unor distorsiuni majore ale fluxului (ramificările, bifurcațiile și curburile arteriale sunt regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
l tpentru distribuția temporală : flux stabil (s eady) sau flux pulsatil. B. condițiile de ieșire (outlet) pentru fluid, referitoare la patul vascular din aval: presiune zero, presiune constantă, P = Q x R, modelul parametrului global, modele de propagare unidirecțională a undei, teoria Womersley, teoria rețelei etc. Majoritatea modelelor utilizează însă o simulare cu presiune zero la ieșire. C. pentru peretele vascular - două condiții: condiția de alunecare; condiția de non-alunecare (velocitatea axială zero). D. Pentru solide - constrângeri kinematice, tracțiuni și suporturi distribuite
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1976, Karino și Goldsmith 1985) care ar avea un rol mai mare decât unghiurile laterale (Karino și Goldsmith 1985); 4. raportul fluxurilor prin artera fiică și artera parentală (Cho și colab. 1985, Walburn și Stein 1980); 5. natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
natura pulsatilă a undei fluxului (Siouffi și colab. 1987) care generează diferențe de 10-100 ori între stressul de forfecare maxim în cazul fluxului stabil și cel pulsatil la același număr Reynolds (Lutz și colab. 1983); 6. lungimea de intrare a undei pulsatile. Cum aminteam mai sus, un flux complet dezvoltat nu poate fi întâlnit în sistemul arterial uman (McDonald, 1990); 7. pulsatilitatea (în special frecvența ei) (parametrul Womersley). Observațiile CFD trebuiesc comparate cu datele experimentale. Utilizând metoda trasorului laser monocromic într-
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
gramofonul (1973), dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie și umor caracterizând majoritatea schițelor, în care evoluează personaje bine conturate, chiar dacă ele se înscriu mai totdeauna în banalul cotidian. Uneori comicul e atenuat de o undă de melancolie, ca în Obsesia, O linguriță de șerbet sau Năzdrăvana Alisa. Întreaga recuzită este preluată și în romanul Tandem sau Să vorbim despre palmieri (1984), pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. La suprafață umoristic, constituindu-se într-o lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
mai modeste, grija lui este, atunci, să le schimbe statutul printr-un proces fioros de retorizare. Cercetînd, așadar, universul liric al lui Ion Heliade Rădulescu, ce observăm? Că printre elementele de referință ale imaginarului poetic se află marea sub forma undelor muginde, munții fumegoși, stîncile vulcănoase, se află ierburile sălbatice, turmele de dobitoace, turnurile copleșitoare prin simbolistica lor istorică, mușchiul verde ce crește pe zidurile umede, filomela, dintre păsări, calul, cîinele și oaia, dintre animalele domestice, cetățile În ruine și cetățile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stare de ebuliție: „CÎnd viforul se scoală, cînd cerul se mînie, CÎnd negura se-ntinde, cînd norii se-mpletesc, CÎnd focul șărpuiește d-a lungul În tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. CÎnd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, CÎnd undele-i muginde se nalță spumegînd, Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată. Pe fieșicare stîncă te vede-amerințînd. Și cînd fumegă munții, vulcanul cînd turbează, CÎnd flăcări rotitoare pînă la ceruri zbor, CÎnd tremură pămîntul, văzduhul schinteiază, Al meu suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
las. Rusește răsăritul, muntele rubinează, Îngînat pîntre aburi dealurile verzesc; RÎul adapă cîmpul ce rouă Însmăltează, Răcoarea dă viață și stelile albesc. Turme, cai, dobitoace la apă se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară, Deschis e ochiul zilei acum pe orizon.” Meditația Începe la ceasul Înserării (ora romantică a contemplației) și se termină odată cu ivirea luminii matinale, În zvonul dobitoacelor ce coboară la apă. Ea antrenează un număr de elemente materiale (soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scena lirică. Prezentul este ocrotit de lumina zilei, noaptea este acaparată de imaginile trecutului. În Adio la TÎrgoviște, acul ceasornicului arată Începutul zilei, cînd stejarii se Înalță cu fală, „se Îndreptează”, ridiclnd brațele spre cîmpiile cerului. Orizontul e dulce, luminos, unda rîului e lină... Însă, iubitor de contraste și statornic În tristețe, poetul nu gustă nici acum deplina mulțumire. În spațiul idilic apar teribilele versuri: „Pui mîna p-a mea frunte și caut un mormînt .................................................................. Zic lumii un adio: iau lira
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate, Bunurile-adevărate În sinul tău le-am simțit: Pace, liniște, viață, Toate-acolo mă-nsoțea, Și din orice dimineață, Mulțumirea se năștea.” Grigore Alexandrescu are ochi agricol, natura lucrată Îi place. filtre livezi și saduri, aproape de unda armonioasă, ar trăi liniștit și În tăcere, departe de tiranie și de „tovarăși nelegiuiți”. Deocamdată valea trăiește În amintire. O privire stăruie În alt poem (Meditație) asupra cîmpiei pierdute spre hotarele cerului: „Ce netedă cîmpie! Cum ochiul se uimește! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pierdute spre hotarele cerului: „Ce netedă cîmpie! Cum ochiul se uimește! Ce deșărt se arată, oriîncotro privești! Întinsă depărtare se pare că unește, Cu ale lumei mărgini, hotarele cerești.” cu un sentiment de imensitate deșartă. Peisajul dispare repede acoperit de undele meditației triste: viața e o dramă și actul cel din urmă e moartea, perdeaua veșniciei acoperă totul etc... Discursul moral triumfă, Încă o dată, În poem. Stînca, valea, turnul, cîmpia, casa de pe muchea dealului sînt locuri pentru scurte răgazuri. Minuturi de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru a Întări senzația de plăcere, poetul nu uită să alăture lucirii un atribut de preț: grațios, aflat, cum se știe, pe treapta de sus a ierarhiei poetice a lui Bolintineanu. Lucirea grațioasă indică starea maximă de Încîntare a privirii: „Unda se despică, geme cu turbare; Valurile aspre cresc și se topesc; Niște late cercuri se răsfrîng pe mare Și la focul lunii grațios lucesc.” Mai toate imaginile mării sînt imagini ale privirii: transparența, strălucirea, forfotul colorat de sub apă, mozaicul cîrdului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
C-un pas ușor pătrunde din ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-amestecă plăcut; Sub malul singuratic un val abia mugește; Zefirii dulci aleargă și undele sărut”, În acest decor sincretic („eden al lumii”) pare a se situa spațiul securizant al lui Bolintineanu. În „fundu-acestui cadru” care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating pragul de sus al beției, iar poezia (transformată Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
transformată Într-o componentă a realului) găsește izvoarele ei nutritive. Cadrul mai este evocat Într-un loc (Mehrube) Într-un chip aproape programatic: „Ăsta e Bosforul d-unde s-aripează, P-al lor car de roze fragedele zori, Din a cărui undă și-a făcut mirază Bolta azurată, aurînd de flori. Ale sale fiice sînt strălucitoare Ca stelele d-aur rătăcind prin nori; Dulcea frumusețe este fugătoare, Piere ca o rouă dupe dalbe flori. Pe aici domnește blînda poezie Ce din cupa
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiecte aflate În dimineața existenței lor: „Plutește dulce vasul și boarea suflă-n vele; Scînteie-albastră mare sub ploaia sa de stele. Și luncile-eterate cu florile de foc Plutesc strălucitoare, strein și magic joc! Vezuvul varsă focuri În aria senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă și fosfor, unda albastră, parfumurile acvatice și aromele de pe țărmuri participă la realizarea acestui leac pentru melancolie. Un leac care este, totodată, un excitant pentru fantezie, un narcotic care produce acea stare de beție a ființei, regimul favorabil al sublimului. Agentul ei principal
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum se topesc În zare, În timp ce fulgii „zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi” etc. Feericul acesta cînd grandios, cînd miniatural tinde să capteze o undă cosmică. În poetul Înspăimîntat de tulburările materiei se aprind, sub inspirația iernii, o fantezie care bate departe. Fantezia depășește, aici, hotarele și Înfrînge teama de nemărginit. Reveria pietrificantă și reveria cristalizantă se unesc Într-o reverie a monumentalului strălucitor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gînduri cîte-un an!”... Întorcîndu-ne la lirica obișnuită, observăm că punctul maxim al eresului alecsandrian este beția drăgăstoasă: „În beția drăgăstoasă Ochișorii-ți strălucesc, Obrajeii-ți ruminesc, Crinișorii-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]