9,893 matches
-
luna septembrie (în raport cu luna august). Pe teritoriul comunei Văleni se găsesc trei lacuri de acumulare : Comuna Văleni are o populație de - 3482 locuitori Din care: Repartiția pe sate este astfel: Situația populației pe vârste Evoluția satelor Despre formarea comunei Văleni,vatra vechiului sat Văleni era în valea Vezii. Râul Vedea avea un alt curs,o altă albie față de cea actuală,care se vede încă și era cunoscută drept Vedea bătrână ce a servit ca hotar despărțitor între județul Olt și județul
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
este o alterantivă intarmontană la DN17B care leagă (după 60 km) Vatra Dornei de Broșteni și are o lungime de 57 km. Importantă caii respective de comunicație și a derivațiilor sale, consista în faptul că parcurge zone pline de inedit turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
turistic aflate în perimetrul Munților Bistriței, depresiunilor Șaru Dornei și Bilbor , Munților Călimani și în cel al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară pe suprafața Județului Suceava . Parcurge comunele Șaru Dornei Panaci și Broșteni , respectiv localitățile Vatra Dornei DN17 -Plaiul Șarului- Șaru Dornei - Panaci- Coverca-Păltiniș-Drăgoiasa-Neagra- Broșteni DN17B . Este modernizat doar de la Vatră Dornei până la ]]-Păltiniș. Joncțiuni de la nord (vest) spre sud (est): Drumurile derivate din DJ174 sunt drumuri de categoria a III-a cu 1 bandă pe
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară pe suprafața Județului Suceava . Parcurge comunele Șaru Dornei Panaci și Broșteni , respectiv localitățile Vatra Dornei DN17 -Plaiul Șarului- Șaru Dornei - Panaci- Coverca-Păltiniș-Drăgoiasa-Neagra- Broșteni DN17B . Este modernizat doar de la Vatră Dornei până la ]]-Păltiniș. Joncțiuni de la nord (vest) spre sud (est): Drumurile derivate din DJ174 sunt drumuri de categoria a III-a cu 1 bandă pe sens. Are traseul Drăgoiasa (DJ174) - Bilbor - Secu- DN15 și are o lungime de 40 km
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul Dorna Candrenilor (DN17) - Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DN17 la vest de Vatra Dornei . Are traseul Păltiniș (DJ174)-Catrinari-Dârmoxa-Negrișoara (DJ174) și are o lungime 19 km. Merge pe axialul Negrișoarei până la confluenta acesteia cu Neagră. Prin DC 79 în lungime de 5 km situat în aval de Catrinari se face joncțiunea la Glodu
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud - vestică, la 6 km distanță se află comuna Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat - Smârdan - Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat - Rast - Bechet. Față de reședința județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
VIII, sec.XX, după inundațiile din 1970 și 1975. În urma acestor lucrări au rămas văi părăsite, în cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari. Inundațiile din sec.XIX au determinat și strămutarea totală a vetrei unor sate (Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești) sau numai parțială (Poiana și Ghimpați); altele cum a fost Cătunul Livedea a fost părăsit după ce cursul Ialomiței a fost abătut din Municipiul Slobozia, pe lângă marginea dunei unde este și în prezent. Debitul mediu
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
descoperite, multe cu valoare de unicat în cadrul civilizației geto-dace, se află la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău. La aproximativ 1 km spre E se afla necropola tumulară asociată centrului rezidențial. Alte vestigii aparținând epocii geto-dace au fost semnalate la Pâncești - "Vatra satului" și Soci. Din Pâncești provin și vestigii carpice și medievale. Prima atestare documentară a satelor Pâncești și Dieneț datează din anul 1471, într-un act semnat de Ștefan cel Mare în favoarea marelui boier Isaia din Răcătău. Cele două localități
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
pe văile Trotusului și Oituzului. Trebuia deci că acest colț de țară să fie aparat cu îndârjire, să devină un cuib de viteji din care șoimi încercați să lovească în prădalnici fără cruțare, oricare le-ar fi fost neamul și vatra. În acest sens poate fi înțeleasă strategia legendarului Ștefan cel Mare, urmată de alti voievozi, care au acordat o deosebită atenție satelor razesti din Valea Trotusului, mândria oamenilor de aicea nefiind prin nimic știrbita, găsind totdeauna în ei un sprijin
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Matiniuc a efectuat cercetări geomorfologice în regiunea Baia-Suceava (1949) și a acumulat date noi geomorfologice în legătură cu Subcarpații românești (1950). Și-a adus, de asemenea, contribuția la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava și a împrejurimilor (1960), la geomorfologia teritoriului orașului Vatra Dornei (1962) și a întreprins cercetări de geomorfologie aplicată în sprijinul sistematizării urbane și rurale din Moldova (1964). Printre alte contribuții se numără cele din cadrul studiului geomorfologic al teraselor văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești (1983) și cele din cadrul iconografiei
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
ca propagator al „teritorialismului” - în contrast cu sionismul- ca soluție pentru autodeterminarea poporului evreu, confruntat la finele secolului al XIX -lea cu intense persecuții, mai ales în Europa de est. Teritorialismul s-a născut din aprecieri pesimiste cu privire la posibilitatea întemeierii unui stat evreiesc în vatra sa antică, Palestina, aflată pe atunci în stăpânire otomană, și prevedea căutarea unui teritoriu alternativ în acest scop, de pildă în Africa, America sau Australia. s-a născut la Londra într-o familie de evrei originari din Letonia și Polonia
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
Bâlteni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Gorj, Oltenia, România. Comuna Bâlteni este o veche vatră gorjeană. Dovezile arheologice și toponimia locală atestă existența omului în aceste locuri încă din comuna primitivă, prin obiecte confecționate din diferite materiale (ciocane și topoare de piatră în zona Cocoreni și Peșteana-Jiu ). Aceste meleaguri făceau parte din voievodatul lui Litovoi
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Cornetu, Hoțoaica și Văceni sau Mustafa și Ciocârlani. În „"Monografiile comunelor rurale din județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth a publicat o harta a Munteniei care cuprindea munți, ape, păduri, orașe, sate și mănăstiri. Satul Drăgănești apărea cu 170 gospodării și era indicat alături de alte sate din jur: Târnava de
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
lui Brașov ocina în Barbulețu partea cumpărată de la jupanița Negoslava cu 2000 de aspri și o vacă cu lapte. În 1613 Radu Mihnea fiul lui Mihnea voievod întărește lui Neagu din Bărbulețu și feciorilor săi, parte de moșie din Barbulețu.Vatra satului Barbulețu a fost locuită permanent fapt confirmat și de prezența unei biserici pe terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
se înmulțesc, Râca devine Căpitănie a Înaltului Scaun al Dreptății pe lângă Domnie, un fel de centru militar al mai multor localități, jucând un rol administrativ dar și judecătoresc pe lângă Vornicie. După anii 1800-1830 comuna Râca ce se găsea în vechea vatră din Strâmba începe să fie părăsită de locuitori, mutându-se cam la 6 km. spre răsărit, lângă satul Bucov, pe dealurile din stânga ale apei Purcarului, începând de la Drumul de Apă, formând un nou sat, numit Râca-Nouă. Deja pe la 1833 satul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
litere chirilice) satul Râca-Nouă, cu biserica cu hramul Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, mai avea doar un preot și 2 diaconi la o populație de 220 de suflete, din care 99 de suflete bărbați și 121 de suflete femei. După cum se vede populația
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
le lega pe lângă Fașa bisericii, numit drumul moștenesc care avea legături directe cu Odaia-Veche, apoi cu Moștenii, cu neamurile lor : Popii, Ungurenii, Pernii, Buleștii, Bataleștii etc. În anul 1970 profesorul Penescu Athanasie cu Popescu Victor , tehnucuan-agronom, au adus de pe vechea vatră din curtea fostei biserici din Râca de la Strâmba, Crucea care a pus bazele înființării comunei pe care scria cu litere chirilice numele locuitorilor care au pus bazele acestui sat. Din păcate, astăzi, datorită eroziunii ploilor și vântului, toate aceste nume
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
versiune după spusele bătrânilor datează din anii 1450 până în 1550 și se găsea pe dealul Baracului, în jurul lacului Mateeștilor. Se pare că este adevărat acest lucru, pentru că în jurul lacului s-au găsit, cu ocazia lucrărilor agricole, urme de așezări omenești, vetre de cărămidă, râșnite de facut mălai, cioburi de vase și alte obiecte. Oamenii acestui sat locuiau în bordee, se ocupau cu creșterea vitelor și mai puțin cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
râșnite de facut mălai, cioburi de vase și alte obiecte. Oamenii acestui sat locuiau în bordee, se ocupau cu creșterea vitelor și mai puțin cu agricultura. În acel timp satul se află la 4,5 km spre sud, față de actuala vatra a satului, si anume la punctul numit și astăzi pe harta “Satul Vechi”. Vechiul sat era așezat pe drumul lui Mircea Vodă cel Bătrân, drum ce ducea la Craiova și care se întretăia cu drumurile care mergeau spre Pitești, iar
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
norocul fiecăruia era scris pe tăblițe de lut (Țara Scriitorilor de Noroc), balaurul cu dizbilități care fusese cândva sfetnic împărătesc (Țara Balaurului Beteag), omul care primește darul de a aduce ceața (Omul-Ceață, prietenul Măriei Sale), șarpele casei, păstrătorul unității familiei în jurul vetrei părintești (Odaia Fericirii), deocherea Soarelui de către Oamenii-Lupi, în înțelegere cu Vârcolacii (Soarele deocheat), reabilitarea Cățelului Pământului, care, după ce fusese pedepsit să stea mai mult pe sub pământ de către Dumnezeu (pentru că nu îl recunoscuse), ajunge în Împărăția Zmeului cel Bătrân (Palatul din
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
mai veche biserică este cea din Comănești - comună Cavadinești - datata 1796. O altă biserică veche construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei - comună Măstăcani. În satul Șivița - comună Tulucești, se află un muzeu de artă săteasca numit "Vatra cu dor", al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadinești a fost înființat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei. În comuna Tulucești, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadinești a fost înființat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei. În comuna Tulucești, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai mică o vatra de sat ce cuprinde patru gospodării din zona Cavadinești, Măstăcani, Corod și Cahul. Posibilități de cazare: Structura Administrației Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost înființată în martie 2010 și funcționează în cadrul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Galați
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât mai ales în perioada de început a creștinismului în secolele III-IV. Opinii diverse și controversate, afirmă existența dovezilor arheologice rupestre asociate creștinismului primar, în timp ce afirmații bine susținute documentar certifică arealul drept vatră de mărturisire creștină mai târziu − spre jumătatea celui de-al doilea mileniu. O teorie cu susținere incertă vehiculează ideea că în zona Buzăului ar fi acționat misionarul "Audius" - întemeietorul sectei "Audienilor". Unii dintre cercetătorii locali susțin chiar opinia că unele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Alice Mănoiu a comparat acest film cu "Fahrenheit 451" sau mai recentele "Odiseea spațială 2001" și "Solaris". Filmul său a fost conceput "„într-o lumină originală, de acasă, din împărăția tinereții fără bătrânețe, cu irezistibilă chemare din valea plângerii, nemuritoarea vatră a amintirii...”". D.I. Suchianu a remarcat în 1975 în aceeași revistă că "„după un zbor de două milioane de ani prin Cosmos, s-a constatat că tot pe planeta noastra Terra traiul a rămas cel mai frumos”". Criticul Tudor Caranfil a
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]