98,632 matches
-
clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea cu patria mamă. Vezi ungurii, inclusiv cei de la Budapesta, care pentru toate sărbătorile lor șiau mutat sediul în România, hăulind și voind descompunerea Statului Român Național. Parlamentul a fost transformat într-o instituție antisocială, în vechea mare adunare de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și lupta își urmează cursul lor. Aștern pe hârtie aceste rânduri sub imperativul: să mărturisesc adevărul. După ani mulți de temniță (cincisprezece), licori de foc, hărțuit apoi în așa zisa libertate și ros de multe amărăciuni care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și noii vinovați, ci îi și protejează cu abilitate și se menajează reciproc. Neamul se pierde în nevoi. Suntem amenințați cu dezastre și deznodăminte dureroase și dramatice. Să nu ne ascundem în „turnul de fildeș”. Cei de azi nu au învățat nimic din dezastrul predecesorilor. Să ne întoarcem la „cristalul” divin care sălășluiește în adâncul inimii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apocaliptice. Când valurile morții vor zgudui iarăși văzduhul și pământul, pe legionari îi va găsi îngenunchiați la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu-se pe sine, lupi hulitori, îi va găsi pierduți în colbul sumbru al trecătoarelor bucurii, slavă și otravă. Sunt bătrân legionar și aceasta o mărturisesc cu reținere și teamă. Căpitanul spunea: „eu nu sunt legionar ci membru al Mișcării Legionare”, legionari sunt acei din morminte, mucenicii și martirii Legiunii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Bisericile aveau agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința. Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar putea adăuga multe. Mișcarea Legionară este interzisă. Istoria ei este falsificată. Se simte. Cine nu cunoaște sau nu vrea să cunoască adevărul și vorbește ca prin somn și colportează
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
exterminare. Brigadierii erau deținuți de drept comun și dintre aceștia cei mai cruzi și mai feroci (condamnați pentru crimă) cu care ofițerii politici și paznicii torturau fizic și psihic deținuții politici. Acești oameni nu mai aveau respect pentru om și pierduseră orice măsură și sensibilitate omenească. Peste lagăr plutea duhul negru al morții. Acest duh negru l-a dus pe GICĂ DRĂGOI la actul disperării. Terorizat noapte de noapte de ofițerul politic să devină informator, într-un moment de gol sufletesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nostru patrimoniu național. Comunismul a distrus și dărâmat tot ceea ce a fost național, creștin și măreț, precum și Biserica. Ignoranții de azi nu pot realiza mintal pericolul înstrăinării pământului, ca și sub comunism când proprietatea era considerată furt. Dacă românul a pierdut și va pierde în continuare din memoria sa distrugerile de ieri, neamul nostru se va distruge lent. Asistăm la un exod de valori, care înseamnă ruină pentru cei rămași. Revenind iarăși la vânzarea și înstrăinarea pământului românesc, bătrânii spuneau că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Comunismul a distrus și dărâmat tot ceea ce a fost național, creștin și măreț, precum și Biserica. Ignoranții de azi nu pot realiza mintal pericolul înstrăinării pământului, ca și sub comunism când proprietatea era considerată furt. Dacă românul a pierdut și va pierde în continuare din memoria sa distrugerile de ieri, neamul nostru se va distruge lent. Asistăm la un exod de valori, care înseamnă ruină pentru cei rămași. Revenind iarăși la vânzarea și înstrăinarea pământului românesc, bătrânii spuneau că pământul e viață
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor noastre „îndrăgi-i-ar ciorile și spânzurătorile”, ca și cei din trecut, porniți pe jaf și stricăciune, grași și rotofei, doldora de euro, nemunciți, pierduți în fabuloasele averi, buimăciți de grija de cum să-și mai dosească jaful, în tainice cotloane, rod din carnea cât a mai rămas a bietului român sărăcit, macină și doboară temeiurile noii rânduieli umane pentru care s-a dat sânge și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu vrea să se-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm pe urmașii noștri să piardă binefacerile sufletești ale Nașterii Mântuitorului! Să nu lăsăm un sat fără biserici, fără ocrotirea mâinii lui Dumnezeu. Să nu lăsăm copiilor noștri o viață în care vor fi pierdut pe Hristos! Dar pentru aceasta să nu fugim în fața jertfei pentru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm pe urmașii noștri să piardă binefacerile sufletești ale Nașterii Mântuitorului! Să nu lăsăm un sat fără biserici, fără ocrotirea mâinii lui Dumnezeu. Să nu lăsăm copiilor noștri o viață în care vor fi pierdut pe Hristos! Dar pentru aceasta să nu fugim în fața jertfei pentru apărarea Crucii”(Ion Moța). Fără cruce nu putem avea Inviere. Petru C. Baciu depune propria mărturie și scrierile lui sunt dovada unei vieți, arc peste timp, aproape un secol
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ei, eșuat acum, ar fi fost acela de a realiza legăturile între „generația activă a războiului [...] și cea crescută și trăind viața oferită de vremurile mai noi”. Și, apăsând pe „lipsa de ideal a generației”: „O generație întreagă și-a pierdut rostul de a fi. Belșugul de energie al unei epoci este lăsat să putrezească în mod inutil”. V. își propune să mobilizeze tânărul intelectual împotriva răului social, să stimuleze cercetarea, creația, atitudinea protestatară, să descopere „adevăratul Banat, adevărata Timișoara”, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
Iorgulescu, Scriitori, 120-121; Piru, Ist. lit., 501; Lit. rom. cont., I, 680-682; Gabriela Omăt, Viața e o șansă, CNT, 1986, 14; Romul Munteanu, Despre stele, concret și eroare, FLC, 1986, 24; Adriana Iliescu, Poezia firescului, RL, 1986, 26; Sultana Craia, Pierdut în vise, LCF, 1986, 35; Al. Piru, „Păsări apocrife”, SLAST, 1988, 32; Romul Munteanu, Viața e un drum..., FLC, 1988, 16 septembrie; Valentin F. Mihăescu, „Păsări apocrife”, LCF, 1988, 33; Adriana Iliescu, Mitic și cotidian, RL, 1988, 41; Mariana Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
remarcabilă ținută. A semnat, din când în când, cu inițiala S. În asociere cu Grigore Ionescu și Traian Costa traduce din Vitruviu, Despre arhitectură (1964), redactând și o introducere. O broșură de specialitate, Despre o estetică a reconstrucției (1947), nu pierde din vedere „reconstrucția noastră spirituală”. Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul armoniei, proclamat cu un condei vibrant și euforic, nu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
des vers emblématiques qui témoignent de la vision de Blaga sur le destin commun des poètes : Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grâi pierdut de mult. [...] Își sunt asemenea prin ceea ce nu-și spun. (Poeții) (Blaga, 2010: 297) Leș poètes, tous leș poètes ne font qu'un peuple indivisible, ininterrompu. Leur parole est muette. À travers leș âges qui naissent et qui passent leur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
observe donc que, pour Blaga, " traduire " signifie " annexer ", conception très moderne, exprimée aussi dans l'un de șes aphorismes : A traduce înseamnă a anexă. Un popor poate să anexeze alt popor, traducând literatura acestuia în limba să. Poporul anexat nu pierde nimic, iar cel care anexează crește și se înalță. "967 Ce désir d'" annexer " et d'" assimiler " à la langue roumaine des poèmes appartenant à différents espaces culturels est dû, sans doute, à l'amour de Blaga pour la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un sens mai adânc al termenului, "densificator". Spre a putea reda modul figurat al exprimării fiecărui poet în parte, trebuie să încerci, să înghesuiești și să îndesi cât mai mult din semnificația versurilor originale în propria ta versiune. Ceea ce se pierde, prin traducerea unei poezii de la un grâi la altul, se poate compensa prin intensificarea maximă a plăcerii estetice, produse asupra cititorului noii versiuni, ceea ce nu se atinge atât prin traducere, cât și prin transfigurare.1014 C'est donc une sorte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
citons ci-dessous un poème intitulé Via/La vigne : Via Via a-nnebunit de-atâta spor de verde ea suge din pământ întregul dor de zări și pare că-i locaș de crude cugetări din care niciun bob discursul nu îl pierde Dar bolta s-a-ndesit nimic nu se mai vede căci cerul ei a-nchis avânt spre depărtări și gustul de ecou prin vai și pe cărări iar sensul ei acum în nimeni nu se-ncrede Îl caut inocent în strugurii ei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
intratypographique à son propre goût ou au rythme de la langue cible qui est, en l'occurrence, le français. La " multiplication des vers " correspond à un rééquilibrage ou redécoupage du poème d'origine : Arendaș al stelelor,/ străvechile zodii/ mi le-am pierdut. (Cuvântul din urmă) (Blaga, 2010 : 129) Métayer des étoiles/ j'ai perdu/ mes anciens/ signes du zodiaque. (Le dernier moț) (Miclău, 1978 : 303) On peut expliquer un țel choix seulement par une préoccupation pour la musicalité interne du texte-traduction, donnée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et son complément, " de retour ", contribuant par cela à accroître la poéticité du texte en français. Nous avons découvert que Paul Miclău préfère créer à maintes reprises des enjambements inédits : [...] și fără să-mi fi fost vreodată aproape/ te-am pierdut pentru totdeauna/ în țărâna, în foc, în văzduh și pe ape. (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) [...] et sans que tu fusses jamais trop/ près je te perdis pour toujours/ dans la terre, le feu, leș airs et sur leș eaux. (Psaume
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une quête muette et éternelle [...]. (Autoportrait) (Romanescu, 1998 : 58) Son âme est en quête, une quête éternelle et muette [...]. (Autoportrait) (Miclău, 1978 : 425) Numai sângele meu strigă prin păduri după îndepărtata-i copilărie că un cerb bătrân după ciuta lui pierdută în moarte. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Mon sang seulement vieux cerf En quête de șa biche Perdue dans la mort, Appelle et crie À travers la forêt Son enfance éloignée. (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72) Mon
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Flori peste fire de mari îmi luminează în larg aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. (Înviere de toate zilele) (Blaga, 2010 : 112) Des fleurs à la taille iréelle Brillent à la ronde auréoles Par leș saints du passé dans la plaine perdues. (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003: 33) Un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
étoile d'une délicate facture. (Au manoir de l'ardente langueur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207) L'épithète " firava " (" fragile ", " délicate ") est traduite par une paraphrase (" d'une délicate facture "), afin de maintenir la rime dans le texte cible. Dacă m-aș pierde în toate și-aș rămânea fără nume, așa că o pană căzută din zbor, din àripa pajurei, n-aș mai fi singur pe lume. Dacă m-aș pierde) (Blaga, 2010 : 311) Și je me perdais dans toutes choses et sans nom
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
facture "), afin de maintenir la rime dans le texte cible. Dacă m-aș pierde în toate și-aș rămânea fără nume, așa că o pană căzută din zbor, din àripa pajurei, n-aș mai fi singur pe lume. Dacă m-aș pierde) (Blaga, 2010 : 311) Și je me perdais dans toutes choses et sans nom je restais, comme la plume tombée de l'aile d'un aigle qui plane, au monde je ne serais plus esseulé. (Și je me perdais) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]