KorAP: Find »[drukola/base=reuși & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...3906 3907 3908 ...3917 >

97,907 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde de maniera în care actorii naționali și europeni reușesc să reinventeze și să implementeze noul model social european în loc să urmeze direcția orientării pe criteriile pieței. (Palier, 2004, p. 15). Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde, în mare măsură, de opțiunea statelor membre de a prelua o parte din

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre, dar și a actorilor cu orientare socială a reușit să readucă în discuție Europa socială. Conținutul modelului social european se poate schimba în viitor, dar deja o parte dintre instrumentele modelului social european, printre care Strategia Europeană de Ocupare și Metoda Deschisă de Coordonare, corespund nevoii de a găsi

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pot foarte bine să primească și atribuțiile de administrare a fondurilor sociale” (Mărginean, 2003, p. 9). De asemenea, regiunile de dezvoltare, așa cum au fost concepute în România, sunt considerate ca „formațiuni hibride”, artificiale, care creează noi structuri supraordonate ce nu reușesc să reprezinte cu adevărat zonele dezavantajate. Alte critici se referă la lipsa de unitate în interiorul regiunilor în procesul de administrare/repartiție a fondurilor, la faptul că structurile regionale, nu reușesc să reprezinte interese cu adevărat regionale impactul lor rămânând mai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
formațiuni hibride”, artificiale, care creează noi structuri supraordonate ce nu reușesc să reprezinte cu adevărat zonele dezavantajate. Alte critici se referă la lipsa de unitate în interiorul regiunilor în procesul de administrare/repartiție a fondurilor, la faptul că structurile regionale, nu reușesc să reprezinte interese cu adevărat regionale impactul lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că „noile structuri administrative consumă o parte din rezervele destinate dezvoltării” (Mărginean, 2003). Soluțiile propuse sunt, de asemenea, opuse. Pe de o parte, susținătorii ideii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, precum și dezvoltarea unor legături aproape exclusiv în grupul principal de apartenență frânează dezvoltarea societății în ansamblul ei, nepermițând funcționarea adecvată a instituțiilor de producere a bunurilor publice. Narayan (1999) oferă o sinteză reușită pentru tipologizarea capitalului social în funcție de efectele sale în planul dezvoltării. El notează faptul că relațiile care stabilesc contracte între grupuri diferite (bridging social capital), fie ele și slabe, se dovedesc mult mai productive în ce privește dezvoltarea socială a întregii comunități. În

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
participării în inițiative de acțiune colectivă, toate țintele fiind urmărite în contextul colectivităților urbane din România. Participarea: dimensiuni conceptuale și teorie Participare și acțiune colectivă În ultimele decenii s-au dezvoltat mai multe direcții de cercetare dedicate participării care au reușit să producă rezultate interesante chiar fără a comunica prea mult între ele. O direcție este produsă de bogata investigație teoretică și empirică a participării și socializării politice, alta e preocuparea mai recentă, dar la fel de productivă față de participarea în organizații voluntare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ani, care au constituit perioada de referință în această cercetare, multe dintre scări s-au dotat, prin contribuția monetară și în muncă a membrilor, cu uși termopan și instalații de interfonie la intrare, au zugrăvit scările interioare și chiar au reușit să acopere acoperișurile cu țigle. În funcție de nevoile și prioritățile locale, s-au făcut și alte investiții colective, precum reparații la rețeaua de canalizare. Aceste realizări sporesc confortul celor care locuiesc în comun și reduc costul vieții, reprezentând, astfel, investiții valoroase

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
din afară. Datele mele arată că resursele colectivităților de a depăși dilemele sociale nu sunt distribuite în mod egal. Două dintre cele zece scări investigate nu au raportat nici un bun colectiv realizat în ultimii cinci ani, iar alte două au reușit să își producă beneficii minore în comparație cu celelalte. Cariere, biografii Datele mele permit înțelegerea mecanismelor și a factorilor care încurajează sau împiedică oamenii să se angajeze în inițiative comunitare în România sau chiar să le conducă. Absența datelor statistice face interpretarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar. Un aspect curios, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sectorială. Reformele legislative și instituționale cu suportul masiv al unor instituții internaționale (Banca Mondială, DFID, Comisia Europeană - vezi anexa cu programe majore derulate în ultimii ani) au înregistrat doar succese sectoriale (protecția copilului, sistemul de transferuri noncontributorii), însă fără a reuși obținerea unui înalt grad de profesionalizare sau construcția unei rețele de servicii la nivel local orientat spre prevenție. Opțiunea majoră a planului de reformă propus de legea-cadru a fost orientarea către servicii de prevenire organizate la nivel de comunitate, astfel încât

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
comunitate are un dublu efect pozitiv: pe de o parte, se realizează o apropiere între instituția școlii și familiile sărace și, prin aceasta, o valorizare pozitivă a școlii și a educației pentru copiii lor, iar pe de altă parte, se reușește, cu resurse mult mai reduse, îmbunătățirea condițiilor de învățământ din comunitățile sărace; • strategia guvernamentală prevede în continuare măsuri vizând adaptarea curriculumului la cerințele socioeconomice din societatea românească actuală și scăderea inegalităților sociale induse de accesul diferențiat la educație al copiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene, constituie un grup defavorizat cu risc crescut de excluziune socială. Prin adoptarea acestui tip de măsuri, se poate reuși atât o creștere a șanselor acestui segment de populație pe piața muncii, cât și o creștere a calității vieții copiilor provenind din astfel de familii, cu efecte asupra participării lor școlare. După adoptarea PNAinc prin Hotărâre de Guvern (2002) au

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Agricultura” Discuții și concluzii Cei mai mulți dintre săracii lumii trăiesc în mediul rural. Dezvoltarea rurală este considerată o posibilă soluție pentru rezolvarea sărăciei mondiale. Ritmul în care crește sărăcia lumii este însă mult mai rapid decât ritmul în care organizațiile internaționale reușesc să implementeze programele pentru reducerea ei. Aceste structurile internaționale care promovează politici de dezvoltarea rurală impun uneori proceduri greoaie, întârziate de propria birocrație sau ierarhie multinivel. Diferiții actori implicați sunt mai mult sau mai puțin cooperanți, mai mult sau mai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ceea ce este probabil cea mai surprinzătoare concluzie a cercetărilor de mobilitate socială: aceea că societățile vestice, în ciuda diferențelor dintre ele, prezintă rate foarte similare ale mobilității sociale. (Boudon, 2001, p. 196) Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este, în termenii autorului, exponențial, în timp ce efectul școlarizării e modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de capacitate este de numai 44,55% și indică o situație critică în ceea ce privește resursele acestor școli de a pregăti elevii pentru forme superioare de școlarizare: mai mult de jumătate din elevii școlilor predominant roma care se prezintă la examen nu reușesc să depășească acest prag. c) Rata repetenției este un indicator care se referă la perioada 1995-1998 și ia în considerare ciclurile primar și secundar de învățământ. Deși evaluarea elevilor care conduce la situația de repetenție este înalt fluctuantă, în funcție de așteptările

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dopt=Citation&list uids=12261723 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Morris, 1980). Autorul afirmă că a pornit această întreprindere de la conștientizarea că „PIB nu ia în considerare diferențele de preț și cele de distribuție a veniturilor. De asemenea, nu reușește să arunce lumină asupra a cât de eficient este cheltuit venitul”. Indexul său a fost însă criticat pentru faptul că ar cuprinde două măsuri legate de sănătate, ceea ce ar afecta caracterul său multidimensional ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
continuă să rămână în Spania, atunci și șederea sa pe teritoriul statului spaniol devine clandestină. Munca sa în acest caz continuă să rămână în afara legii. Să presupunem că beneficiază de una dintre măsurile statului spaniol de legalizare a migrației clandestine. Reușește să obțină dreptul de ședere pe o perioadă limitată și de muncă într-un anumit sector de activitate, într-o anumită regiune. Nu găsește de lucru sau nu vrea să lucreze în sectorul respectiv ori își mută „domiciliul”. Din nou

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

ruși că acolo se găsește orașul. Autoritățile polițienești sesizate au început cercetări. În cercurile evreiești din Bacău se vorbește cu intensitate despre un succes al armatei sovietice, arătându-se că trupele roșii ar fi atacat cu succes pe frontul Prutului, reușind să respingă forțele române la Vest de Prut. COMANDANTUL COMANDAMENTUL. 4 TERITORIAL GENERAL, C. CERNĂTESCU ȘEFUL DE STAT MAJOR, Colonel, S. Caracaș *) Adnotări: "Nr. 1282"; "Dosar 212". AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349, f. 183. Documentul nr. 10

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL Paza Teritoriului către Am onoare a raporta că în noaptea de 28-29 Iunie a.c. la Iași, a fost o acțiune comunistă care a produs panică în rândurile populației și pierderi în trupele operative. Informațiile pe care am reușit să le culeg dela persoane de toată încrederea, venite dela Iași, sunt din cele mai reale. Populația orașului Iași, în minoritate românească, trăiește clipe de groază. Agenții bolșevicilor, evrei și comuniști notorii, sau simpatizanți intelectuali de stânga și muncitori, s

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
au făcut tot posibilul ca să fie dați la detașamente mai bune (din același oraș, la întreprinderi, etc.). * c) Ajunși în detașamente: Randamentul lor la lucru a fost în general submediocru; Au încercat să se pună bine cu comandanții respectivi; Au reușit ca, pe motiv că umblă după alimente, să se ducă rând pe rând prin orașele și satele unde aveau interese; În trenuri, prin sate, unde au fost, purtarea lor a fost egală cu aceea a inamicilor țării, răspândind vești alarmiste

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
la lucru în ateliere. De asemenea, la lucrările de șosele ale Direcției Generale a Drumurilor, unde supravegherea o au picherii, s'au putut petrece asemenea fapte. * 2). În chestiunea inapților, dacă unii medici s'au lăsat corupți, chestiunea nu a reușit până la sfârșit. S'a arătat că coruperea medicilor de la detașamente C.F.R. implică și coruperea inginerilor conducători ai lucrărilor, care erau la rândul lor controlați și răspunzători de plata și lucrul executat de lucrătorii români și evrei, în plus mai implica

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de 1 leu însă numai până la valoarea de maximum 5000 ruble. Obiectele și sumele nedeclarate, se confiscă. Observațiuni. a. Operațiunea se execută în mod corect întrucât, chiar dacă vre'un membru ar voi să-și însușească ceva, tentativa nu-i poate reuși, pentrucă ar trebui să fie de convenție cu toți membrii. În general am constatat că membrii și în special ofițerii care prezidează comisiile, merită toată încrederea. b. Evaluarea obiectelor din metale prețioase se face cu totul neechitabil. Astfel, un ceasornic

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
cu același nume; în noaptea de 7/8.II.a.c. un ungur din Coroiu Sânmartin, pe la Vidra, sau: în noaptea de 8/9.II. a.c. șase unguri din Hidrifaia și unul din Suplac prin dreptul comunei Tirinia. Toți aceștia au reușit să treacă frontiera neobservați. Chestiunea se urmărește. DE LA ODESSA. În legătură cu prinderea unor partizani la Odessa, (buletin contrainformativ din 14.II. a.c.) se semnalează că în cursul zilei și nopții de 12.II. au mai fost arestați 10 membri ai organizației

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
a celor aflate la instituțiuni, asociații, fundațiuni sau stabilimente de orice fel, hotărând pe acei evrei care sunt necesari să rămână în formațiunile arătate mai sus. IV. Întrucât Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă a întâmpinat greutăți și n-a reușit să organizeze taberele de muncă, Domnul Mareșal ANTONESCU prin Directivele trimise cu No. 5295/M. din 21 Aprilie 1942986, a cerut Marelui Stat Major să înainteze propuneri referitoare la utilizarea prin concentrare a evreilor între 20 și 40 de ani

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]