98,632 matches
-
de caracter: Zoe Trahanache pierde scrisoarea trimisă de Tipătescu; Cetațeanul turmentat o găsește, dar nu se poate abține să n-o citească, din care cauză Îi este furată de Cațavencu și devine mijloc de santaj pentru postul de deputat; Cațavencu pierde scrisoarea Într-o Încăierare din Actul III, (coincidențe) este găsită iar de același Cetațean turmentat, apoi, În sfârșit, o Înapoiază „andrisantului”, adică Zoei. Această situație comică este realizată cu măiestrie. Când se pare că unul din șantajele politice nu are
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sarcasmul. De aceea, spectatorii, cititorii iubesc la rândul lor personajele lui Caragiale, deși unele sunt de-a dreptul grotești (Agamemnon Dandanache), ba chiar, multe dintre replicile lor sunt rostite și astăzi cu veselie și plăcere, Întrucât ele nu și-au pierdut deloc vigoarea. Modalitati artistice de caracterizare Principalele mijloace artistice de caracterizare a personajelor sunt sursele comicului, foarte variate și sugestive În conturarea trăsăturilor, măiestria care-l individualizează pe Caragiale În Întreaga literatura română. Comedia „O scrisoare pierdută” aparține genului dramatic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se amplifică din ce În ce, situațiile fiind construite gradat, procedeu artistic cunoscut sub numele de tehnica bulgărelui de zapadă. Repetiția În crearea situațiilor este un alt mijloc artistic, prezent În această comedie. Cetățeanul turmentat găsește scrisoarea și după ce o pierde, o găsește din nou și tot el este cel care o aduce „andrisantului”. O alta situație care se repeta este aceea că Nae Cațavencu și Dandanache șantajeaza cu o „scrisorică de amor” a unei persoane importante din punct de vedere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dat lumii de pomană”. Monologul interior are puternice accente filozofice, exprimă multe și variate idei existențiale; ele pun stăpânire pe gândurile eroului: „de ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?"- ori cugetări cu nuanțe sentențioase „de ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber, „fac ce vreau, vorbesc. Să vedem dacă pot să și tac. Să-mi țin gura. Nu mi-e frică". Eroul Își amintește povestea biblică a chitului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ideile izvorând din meditații au ca subiect viața, condiția individului, ciclicitatea existențială, viața și moartea: „daca Într-adevăr sunt mort și-acum se pune problema să vin iar pe lume?”. Oamenii sunt copleșiți de problemele vieții și-și uita „frații”, pierd din vedere faptul că sunt semeni și sunt supuși aceleiași condiții de muritori, „neglijezi azi, neglijezi mâine, ajungi să nu-ți mai vezi fratele”, pierzând astfel din vedere sentimente profunde, relațiile firești cu cei apropiati etc. Doi figuranti, Pescarul I
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să vin iar pe lume?”. Oamenii sunt copleșiți de problemele vieții și-și uita „frații”, pierd din vedere faptul că sunt semeni și sunt supuși aceleiași condiții de muritori, „neglijezi azi, neglijezi mâine, ajungi să nu-ți mai vezi fratele”, pierzând astfel din vedere sentimente profunde, relațiile firești cu cei apropiati etc. Doi figuranti, Pescarul I și Pescarul II, fiecare cu câte o bârna În spate, „nu scot nici un cuvânt”, sunt surzi și muți (mitul Sisif), simbolizează pe oamenii ce-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât de reoede și noi tot mai facem legături Între subiect și predicat”. Iona (mut și el) dialoghează cu sine asupra existenței umane: „De ce trebuie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umane: „De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții? Știu și eu cum ar fi Între pești? Oamenii, mă rog, Își poartă așa ranchiună și o viață Întreagă. Dacă nu există ferestre ele trebuie inventate(...) De ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri care nu le folosesc după moarte?” (5) Peștii reprezintă o lume a tăcerii, unde nu funcționează nici unul din atributele umane, și mai ales nevoia de comunicare cu ceilalți, sentimentul solidarității, dorința de libertate. Toate acestea nu sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestei instituții este una inegalabilă până azi. b. Creația lui Caragiale se află sub semnul clasicismului. Contactul cu Junimea și Titu Maiorescu a marcat Întreaga sa operă chiar și aceea scrisă după răcirea relațiilor dintre cei doi. Între autorul „Scrisorii pierdute” și Întemeietorul Junimii exista o afinitate În ceea ce privește concepțiile estetice. Viziunea amândurora este clasică, simt nevoia echilibrului, armoniei și seninătății și pentru aceasta militează cu toate mijloacele artistice, dar mai ales cu satira, umorul, persiflarea, sarcasmul stăpânite ca nimeni alții În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bună parte din exixtența lui de creator. De altfel, după cum s-a putut observa, opera dramatică a lui Caragiale a fost creată tocmai În perioada când contactul lui cu Junimea și Titu Maiorescu a fost cel mai apropiat. Autorul „Scrisorii pierdute” Își făcuse ucenicia În lumea teatrului cu mult Înainte de a scrie capodoperele care l-au impus. Dar să nu se uite faptul că a avut profesori de marcă, printre ei pe Costache Caragiale, unchiul său. Lăsând la o parte munca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relevant conținut științific. Teoria gheristă a neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: fondatorul „neoiobăgiei” a izbutit să „decupeze” din organismul social acel segment hotărâtor pentru funcționarea ansamblului social, fără a pierde din vedere întregul sistem, a cărui analiză minuțioasă i-a oferit „secretul intim” al „stării de agregare” a societății românești: „regimul neoiobag”; prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndepărtate trăind sub același acoperiș. O astfel de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția de bunăstare etc. În acest cadru teoretic, dezvoltarea, ca proces de modernizare, ca tranziție de la tradițional la modern
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic (modernizator sau agent al dezvoltării) invadează citadela societății, ci și când barierele îmbătrânesc, slăbesc și, finalmente, încep să se prăbușească sau când apărătorii își pierd inima și încep să se predea” (apud So, 1990). Prima clătinare majoră a paradigmei teoriilor tranziției și deci ale dezvoltării prin modernizare se petrece în raport cu procesele de schimbare socială din lumea a treia, unde deja se anunță o nouă paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iată, că procesul istoric (transferul surplusului economic) care generează dezvoltare economică în Apus generează subdezvoltare în țările lumii a treia. În al doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul nici unui alt oraș, dezvoltarea metropolelor naționale e limitată de statusul lor de sateliți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual, sunt făcute concesii muncitorilor sub forma unei redistribuiri economice. Aceasta sporește din nou cererea de consum, conducând la o nouă creștere economică. (Randall, 1988, p. 97) De prisos să spunem că hegemonia Spaniei s-a încheiat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar în 1996 doar 1% mai au loc prin MEBO (Negrescu, 1999). Privatizarea în folosul tehnocrației industriale, aliată cu cea administrativă, continuă însă. Doar metodele diferă, ele îmbinând acum piața „liberă” cu cea „socialistă”. La sfârșitul lui 1996, stânga politică pierde alegerile, după ce dominase tranziția românească vreme de șapte ani. În această perioadă reușise să transforme radical România și să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o pornise de la zero și o dusese până la nivelul de capital mediu și care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prima jumătate a lui 2005, capitaliștii români sunt în reflux rapid. Atacați politic prin campania anticorupție, lipsiți de sprijinul indispensabil al statului, privați de surse de finanțare, împinși spre o piață - piața unică europeană - pe care nu pot decât să piardă, și divizați în grupări rivale incapabile să se unească în fața pericolului extern, pierd în numai câțiva ani tot avantajul acumulat atât de greu în fața capitalului occidental. Sunt condamnați în mass-media și în imaginea populară, hăituiți de justiție, grav afectați de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin campania anticorupție, lipsiți de sprijinul indispensabil al statului, privați de surse de finanțare, împinși spre o piață - piața unică europeană - pe care nu pot decât să piardă, și divizați în grupări rivale incapabile să se unească în fața pericolului extern, pierd în numai câțiva ani tot avantajul acumulat atât de greu în fața capitalului occidental. Sunt condamnați în mass-media și în imaginea populară, hăituiți de justiție, grav afectați de politicile de aderare și subminați de propriile conflicte interne. Ultima lor resursă este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reforma administrativă, și nu ca o conștientizare a unor nevoi și interese teritoriale specifice. Regiunea - un concept atotcuprinzător Regionalizarea este în prezent o tendință comună marii majorități a organismelor teritoriale din Europa, chiar dacă ideea unei Europe a regiunilor și-a pierdut o bună parte din credibilitate și este acum mai puțin susținută. Această tendință de scădere a popularității unei idei care a fost privită la un moment dat ca principalul instrument de realizare a coeziunii europene are loc pe fondul ambivalențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Easton, 1965, p. 290). Prin urmare, pornind de la tipul de politici, putem cunoaște valorile pe care se sprijină regimul. Însă între valorile promovate de un regim și cele împărtășite de populație trebuie să existe o anumită concordanță, altfel regimul își pierde legitimitatea. Astfel, se poate afirma că, între politicile promovate de un regim și valorile la care aderă majoritatea populației există o anumită concordanță necesară păstrării legitimității de respectivul regim. De aici rezultă importanța deosebită pe care o au valorile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fusese ca, în unele cazuri în care țăranii se împotriveau cedării terenurilor, să fie persuadați în acest sens, uneori prin mijloace mai puțin ortodoxe, fie de către apropiații cooptați în aparatul administrativ, fie de rudele aflate în pericolul de a-și pierde pozițiile în cazul unui dosar prost al familiei extinse. Climatul social devenise de așa natură, încât oricând unul dintre apropiați ar fi putut să îți înșele așteptările, fie din dorința de a parveni, fie din nevoia de a se proteja
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003) arată că aceste slăbiciuni se referă la insuficienta implicare a femeilor în derularea proiectelor, dificultatea noilor proiecte de a crea locuri de muncă și, consecutiv, rezidualizarea unui astfel de obiectiv în cadrul noilor proiecte, agențiile/grupurile de coordonare a proiectelor pierd din vedere tocmai dimensiunea dezvoltării comunitare și a ameliorării sărăciei și, nu în ultimul rând faptul că o serie de obiective - crearea unor locuri de muncă și combaterea sărăciei - sunt extrem de complexe, fiind legate de o politică economică și socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inițiată de Dimitrie Gusti, la începutul anilor ’90 se găseau în activitate doar specialiști în asistență socială cu pregătire postliceală și aceștia în număr foarte mic în raport cu numeroasele probleme create de noul context economico-social al tranziției. Mulți dintre ei se pierduseră în instituții cu profil diferit de asistența socială, fiind nevoiți să se recalifice la locurile de muncă disponibile. În plus, formarea specialiștilor a trebuit să se desfășoare în situația în care aceștia nu găseau instituții specializate care să-i absoarbă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel universitar, dar și la nivel postuniversitar - masterat și doctorat -, după standardele de calitate moderne. Astfel, profesia de asistent social a dobândit o valoare socială și o poziție clară în ierarhia profesiilor socioumane, recâștigându-și treptat prestigiul binemeritat în comunitate, pierdut în anii regimului comunist. Acest lucru nu a fost nici simplu, nici lipsit de dificultăți instituționale, legislative, financiare, provocând uneori chiar discuții aprinse între instituții de profil și specialiștii în domeniu. Acestea sunt, de altfel, probleme inerente relansării unei profesii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că legislația din asistența socială nu a beneficiat de armonizări cu celelalte acte normative care pot sprijini efortul de reconstrucție instituțională. Început încurajator în 2001 cu elaborarea unui set-cadru de acte normative, procesul de elaborare a legislației și-a pierdut treptat coerența. Proiectul legii acțiunii sociale este un reprezentativ exemplu al modului în care a fost înțeles procesul de elaborare a legislației. Deși, în opinia specialiștilor de la nivel județean, eforturile ar fi trebuit orientate către adoptarea legislației secundare, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]