99,341 matches
-
25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin. Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Frunzăverde, în care explica necesitatea de achiziționare de anvelope pentru militarii români angajați în operațiunile de menținere a păcii din Bosnia și Angola. "Nu puteam să-i expunem pe băieții noștri de acolo și la alte riscuri, adică la accidente rutiere și era nevoie de anvelope noi, iar noi nu aveam bani atunci. Nu aveam bani nici pentru hrană, lumină sau plata salariilor". După cum afirmă generalul (r) Mircea Vasilescu, directorul Direcției Audit Intern a Ministerului Apărării și cel care a sesizat
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea, prin Otaci trec drumurile naționale Otaci-Edineț și Moghilev-Podolisc-Soroca. Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
raional, 6 km de gara feroviară Văscăuți (Ucraina) și 237 km de Chișinău, șoseaua Chișinău-Cernăuți abia de atinge centrul de reședință administrativă raională, iar despre Grimăncăuți, care-i puțin mai la nord, nu pomenește nimic, nici cel mai neînsemnat indicator rutier. O movilă funerară de 0,5 cu o înălțime și un diametru de 15 m, ce se află în partea de sud-est a satului, pe locul numit Sub Pădurea Trebisăuților, ar vrea să spună că aici au trait oameni în
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
de Ruta 3, care conectează orașul Hîncești de capitală Chișinău. Atât partea de vest cât și cea de est a satului este înconjurată de pădure, iar la sud-est, în vecinătaea comunei Buteni, predomina în special un sector de verdeață densă. Rutier, Fundul Galbeni este situat la aproximativ 25 km sud-vest de Chișinău, 9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
9.5 km nord-est de Hîncești, 8.8 km la nord de Buțeni și 9.7 km sud-vest de Bardar. Logănești este cea mai apropiată localitate de Fundul Galbanei, dincolo de pădure la nord-vest, dar accesul către această de la Fundul Galbanei, rutier, se poate face printr-un ocol semnificativ de circa 18 km distanță, pe drumul E584 și apoi drumul R44 care duce către nord din Hîncești. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 2507 oameni, dintre care 49.94
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
cu Venezuela, dar artera e inoperabilă. - Drumuri Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate: 101.696 km (1997 est.) În regiunea Anzilor, coasta de nord și zonele submontane, unde se întregistrează cea mai mare densitate a populației, transportul rutier e cel mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit de câteva companii, care operează între cele mai importante orașe. Acest serviciu nu este nici prea comod, nici confortabil. Aerian Toate aeroportulile civile, în Columbia, sunt gestionate de "Aeronautica
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
a fost bancherul și investitorul Baron Rotschild. Construcția rețelei de căi ferate a fost intensificată, crescând de la 3000 km la 17000 km. S-a dat o lege care creează principala magistrala feroviară care lega Parisul de Mediterana. Sunt dezvoltate rețeaua rutieră și căile maritime. Sistemul de credit a fost modernizat. Apar bănci moderne ca Credit Lionnais, Société Générale, Banque des Pays Bas în 1864 și Banque de Paris în 1869, ultimele două fuzionând în 1872 și formând BNP Paribas. Credit Lionnais
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
km de frontiera între Ucraina și Republica Moldova. Orașul este situat la o altitudine de 228 metri, în partea de sud-est a raionului Secureni și are locuitori, preponderent ucraineni. Orașul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul internațional rutier și feroviar de trecere a frontierei Secureni - Ocnița, între Ucraina și Republica Moldova, precum și punctul local de trecere auto Secureni - Clocușna, numai pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Prima mențiune documentară a orașului datează
Secureni () [Corola-website/Science/306115_a_307444]
-
în 1954, 47.000 mai erau incă în viață în locurile de deportare. Aceasta reprezintă o medie de 90 de persoane pe zi sau 2.700 pe lună, dar practic deportările se efectuau în valuri, în funcție de disponibilitatea materialului feroviar și rutier. Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii : În total, după Rudolf Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, dintre
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Majoritatea se desfasoara de-a lungul liniei de transport a Câmpiei de Vest: Halmeu, Stamora Moravița (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timișoara), 3 (Crișul Repede), 2 (Valea Mureșului), 1 (Timișoara-Caransebeș). E traversata de artere rutiere importante, si de rute fluviale.
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
Lidia Niculescu-Mizil. Împreună au avut șase copii, din care trei adoptați. Copiii naturali sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil. Pe Doru, Paul Niculescu-Mizil l-a înfiat înainte de a împlini 1 an, după ce a rămas orfan în urma unui accident rutier. Serghei Mizil a dus o viață obișnuită pentru un fiu de demnitar comunist: A absolvit Arte Plastice, obținând o diplomă de pictor, și o perioadă a profesat. A făcut rochii sau curele pentru Fondul Plastic, a vândut tablouri inclusiv în
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
revistei „Monden” și este căsătorită cu omul de afaceri libanez Jimmy Thome. Nașul de botez al lui Răzvan Niculescu-Mizil a fost Nicu Ceaușescu. Director la compania de telefonie mobilă Zapp, el a decedat pe 2 mai 2005, într-un accident rutier, în apropierea localității Săftica. Răzvan Mizil conducea motocicleta personală cu viteză excesivă și a pierdut controlul acesteia, izbindu-se de balustrada de protecție a DN1. La înmormântare au participat mulți membri ai nomenclaturii comuniste și copii ai acestora, precum nepoții
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
interes, încă de la începuturile îndrăsneței realizări și de către “amatorii români”. România, împreună cu alte națiuni care, la semnalul de start, în Franța, au participat cu primele autoturisme concepute și construite cu convingerea tenace că viitorul este rezervat locomoției mecanice pe căile rutiere, lansând primele automobile, s-a grăbit să importe și să popularizeze utilizarea noilor vehicule. Astfel că , orășenii și țăranii dunăreni “ au început să mâne încă din 1896 ,carele de foc” , mergând fără a folosi șinele de cale ferată “. România a
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
care va inaugura folosirea avioanelor ca armă de razboi. Din acea epocă un tratat stabilit cu Automobil Clubul din Budapesta, inaugura punerea în vigoare a regimului importurilor provizorii de autoturisme, iar în primăvara anului 1913 Automobil Clubul Român începea semnalizarea rutieră prin semnalizatoare convenționale. Azi, semnalizatoarele se găsesc aproape pe toate drumurile care brăzdează frumoasa noastră țară după Marele Război. Mai mult de 9 000 kilometri de drum au fost puși în stare carosabilă pentru traficul național și internațional. Punctele vamale
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
prezent circulă doar pe linia 41 dar există și planuri de dezvoltare a rețelei spre Aeroportul Internațional Henri Coandă.. Linia de tramvai 41 este prima linie de tramvai din București concepută a avea un regim de circulație prioritar față de traficul rutier. Inițial, metroul ușor trebuia să aibă toată calea de rulare pe zonă proprie (să nu poată fi traversată de către pietoni și vehicule decât în locurile special amenajate) și "undă verde" în toate intersecțiile pe care urma să le traverseze. În
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
mai ales în zona de vest a Țării Hațegului, în comunele Râu de Mori și Sarmizegetusa funcționând numeroase pensiuni turistice. Cabane există la Gura Zlata, Râușor, Pietrele și Rotunda (amenajată pentru Ceaușescu). Potrivit statisticilor citate de Consiliul Județean Hunedoara , rețeaua rutieră a Tării Hațegului este formată din 400 km de drumuri publice și 300 km de străzi orășenești și comunale. În 2007 a fost dată în folosință centura de ocolire a Hațegului, traficul pe ruta Valea Jiului - Culoarul IV Pan European (DN
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
redus de humus (3-10 %) și o reacție slab acidă până la neutră. În răspândirea lor, ca importanță urmează podzolurile. Emblematic pentru fauna locală este zimbrul (a cărui revenire în libertate s-a produs în martie 2012) Munții sunt accesibili în principal rutier, mai putin feroviar și minim din punct de vedere aerian. Munții sunt deserviți de o rețea de drumuri construite în principal pe structura de suport a DN15 spre sud și a DN17 spre nord și ceva mai puțin pe cea
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
punct de vedere aerian. Munții sunt deserviți de o rețea de drumuri construite în principal pe structura de suport a DN15 spre sud și a DN17 spre nord și ceva mai puțin pe cea a DN2. Masivul este circumscris: Traversarea rutieră a munților se poate face pe următoarele drumuri: O serie de drumuri interioare care combină accesul dintre platforme comunale și forestiere, pot realiza accesul auto între: Drumurile circumferențiale Drumurile transversale sunt în general cu probleme: Rețeaua feroviară este tributara magistralei
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar și feroviar (în nord, sud și sud-vest) și de la distanță aerian. Zona de vest este cea mai vitregită, fiind lipsită în cea mai mare parte atât de drumuri de acces modernizate cât și de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Municipiul Cluj-Napoca are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei. Cluj-Napoca este traversat de drumul
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei. Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu "Coridorul 4 European" (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitului european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării ("Coridorul 9 European"), privează Clujul de legăturile necesare
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
cargo din partea de vest a țării. Se bucură de o poziție strategică bună, aflându-se la 250 km de Budapesta și 300 km de Belgrad. Este situat în apropierea frontierei cu Ungaria, la 30 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei - Turnu și 20 km de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei - Curtici. Deasemenea, pe aeroportul Arad, SMURD operează o bază regională de salvare aeromedicală (HEMS) pentru județele zonei de vest a României (Arad
Aeroportul Internațional Arad () [Corola-website/Science/305777_a_307106]