98,632 matches
-
creștere se datorează creșterii veniturilor salariale (și a importanței lor în bugetul gospodăriilor spre zona veniturilor mari), unde ponderea lor în totalul bugetului s-a dublat între 2000 și 2003. În schimb, gospodăriile aflate la baza distribuției veniturilor aproape au pierdut veniturile salariale (0,9%). Era de așteptat ca pierderea veniturilor salariale să fie recompensată prin venituri din activități pe cont propriu, eventual prin venituri din protecția socială. Deși acestea din urmă au crescut, fiind, în mare măsură, prezente în bugetele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
roma needucat, aflat la periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor funcționării unor instituții (administrație publică, poliție, justiție) menite să protejeze ordinea socială în cazul unei slabe coeziuni sociale. Din pricina unui segment numeros de populație needucată, bugetul statului pierde sume importante de bani. Romii care încheie prematur educația școlară nu pot participa prin taxe și impozite la formarea bugetului, deoarece nu vor găsi un loc de muncă care să le permită acest lucru. De aici adâncirea polarizării sociale, desolidarizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile pentru agricultură la producția internă și exporturi Procentul populației cu acces durabil la surse îmbunătățite de apă Proporția gospodăriilor care nu sunt în risc de a pierde locuința Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare Rata șomajului la categoria de vârstă 15-24 de ani Procentul populației care are acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de bază Rata abonaților la telefonia fixă și mobilă, la 100 de locuitori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale programelor și proiectelor, precum și ale strategiei globale. Orice strategie și plan de acțiune (plan de implementare) trebuie revizuite cel puțin o dată pe an, astfel încât să își păstreze relevanța chiar în condițiile schimbărilor economice și sociale continue. O strategie își pierde relevanța fie pentru că evaluarea inițială a fost incorectă, fie pentru că s-au schimbat drastic condițiile. Revizuirea trebuie să acopere input-urile, rezultatele, performanțele, impactul, precum și procesul de implementare, nivelul de participare, dinamica condițiilor locale și a relațiilor economice și politice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pe de altă parte însă, în România, și ponderea (în totalul populației) a celor care lucrează este relativ redusă în comparație cu alte țări europene. Reprezentarea negativă asupra justiției este vizibilă prin răspunsurile la întrebarea referitoare la cauzele din care cineva poate pierde un proces: 58% din repondenți au identificat ca motiv lipsa banilor, 15% nu au avut un răspuns, 9% au invocat alte motive și doar 18% o soluție judiciară corectă: „Pentru că este vinovat” (BOP-FSD, mai 2003). Încrederea în oameni este măsurată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941 începutul lui martie 1942 moment ce a marcat încheierea în linii mari a deportărilor pentru populația evreiască din Odessa a fost sinonimă cu instituirea unui regim de teroare și exterminare, în urma căruia și-au pierdut viața între 25.000-40.000 de evrei și au fost deportați aproximativ 35.000 de evrei". Mai multe documente din prezentul volum confirmă informațiile oferite de alte izvoare istorice cu privire la excesele îndreptate împotriva evreilor. De exemplu documentul nr. 279 referitor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pogromului, autorii menționați au acreditat teza potrivit căreia autoritâțile locale au încercat să pună capăt exceselor dar eforturile lor au rămas fără rezultat, întrucât în urma haosului creat de acțiunea trupelor germane, a legionarilor și ale "elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele Comandamentului german încurajau elementele antisemite, legionare și alte categorii de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rezultat, întrucât în urma haosului creat de acțiunea trupelor germane, a legionarilor și ale "elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele Comandamentului german încurajau elementele antisemite, legionare și alte categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cele relatate reiese că organizatorii și executorii acestui odios masacru au fost trupele hitleriste, sprijinite de legionari și de elementele fasciste din armata română"7. Referitor la numărul victimelor autorii menționați afirmă că în urma evenimentelor sângeroase din Iași și-au pierdut viața un număr de 3233 evrei, dintre care 550 au fost asasinați în Iași iar restul au sucombat în "trenurile morții"8. Am insistat în mod deosebit asupra lucrării semnate de Aurel Karețki și Maria Covaci din două considerente. În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rânduri, să determine autoritățile române să treacă la rezolvarea "problemei evreiești" după "modelul nazist". Mai mult încă, în vara anului 1941, hitleriștii au organizat la Iași, cu concursul unor legionari și a altor elemente declasate, peste capul autorităților române, care pierduseră, practic, controlul asupra orașului, un pogrom în care au fost uciși 3233 de cetățeni evrei, iar alte câteva mii au fost supuși schingiuirilor, fiind salvați cu multă greutate"9. În al doilea rând, se cuvine a fi subliniat faptul că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
raid aerian al aviației sovietice asupra orașului. De această dată efectele au fost mult mai vizibile comparativ cu bombardamentul din 24 iunie 1941. S-au semnalat distrugeri însemnate în Piața Unirii, la Palatul Telefoanelor, la Fundația Ferdinand, etc., în urma atacului pierzându-și viața inclusiv un număr de 111 militari și civili. În buletinul informativ din 27 iunie 1941 Comandamentul 4 Teritorial din Iași a raportat că avioanele sovietice au lansat în oraș parașutiști, dintre care 2 erau evrei din Iași repatriați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comandat de sublocotenentul în rezervă Aurel Triandaf avea în compunere 35 de vagoane în care se aflau un număr de 2350 de evrei. Datorită condițiilor inumane existente în vagoanele închise ermetic (căldură, lipsa apei, etc) pe durata transportului și-au pierdut viața 1384 evrei, care au fost înhumați la Mărășești-10, Mircești-327, Tg. Frumos-654, Roman-53, Săbăoani-300, Inotești-40. Trenul a ajuns la Călărași în data de 6 iulie 1941, orele 15, unde au mai fost identificate încă 25 de cadavre, astfel că numărul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fusese minat în retragere de către sovietici 62. Deși clădirea a fost controlată de geniști și nu a fost identificat nimic suspect, totuși în după-masa zilei de 22 octombrie, ora 17.45, ea a sărit în aer. În urma exploziei și-au pierdut viața, respectiv au fost răniți, un număr de 135 de militari români și germani (79 uciși, 43 răniți și 13 dispăruți), printre care comandantul Diviziei 10 infanterie, generalul Ion Glogojeanu, șeful de stat major, colonelul Ionescu Mangu, ofițerii germani căpitan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Alexianu: Le-am dat termen ca să-și lichideze totul și v-aș ruga să-mi dați un vas. Mareșal I. Antonescu: Ca să-i dai la fund. Gh. Alexianu: Ca să-i duc la Oceacov. Mareșal I. Antonescu: Știi că am mai pierdut un vas, "Cavarna". Mie nu-mi e de jidani, ci de vas. [...] Mareșal I. Antonescu: [...] În privința jidanilor, în cât timp putem rezolva problema? Câți jidani ai la Odessa? Gh. Alexianu: Aproape o sută de mii. Am hotărât să-i duc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că perioada cuprinsă între 17 octombrie 1941-începutul lunii martie 1942 moment ce a marcat încheierea în linii mari a deportărilor pentru populația evreiască din Odessa a fost sinonimă cu instituirea unui regim de teroare și exterminare, în urma căruia și-au pierdut viața între 25.000-40.000 de evrei și au fost deportați aproximativ 35.000 de evrei. Munca obligatorie Munca obligatorie prestată de evrei în timpul regimului antonescian constituie un capitol aparte în cadrul Holocaustului din România. Spre deosebire de alte teme referitoare la persecuția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 8 august 1941 instrucțiunile nr. 31.200 cu privire la modalitatea de aplicare a prevederilor regulamentului statutului militar al evreilor. Instrucținile prevedeau mobilizarea pentru munca de folos obștesc cu prioritate a evreilor "fără ocupațiune precisă și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi și cafenele, etc.", fiind scutiți în schimb evreii supuși străini, evreii rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului întocmit de Marele Stat Major, evreii angajați înainte de 21 iunie 1941 în întreprinderile ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aprilie 1942 Marele Stat Major a înaintat concluziile și propunerile sale referitoare la utilizarea evreilor la munca de folos obștesc. Plecând de la premisa că evreii excluși de la prestarea serviciului militar au "tras cele mai mari foloase întrucât nu și-au pierdut viața, nu au rămas invalizi, nu au contractat boale, nu și-au uzat nervii, în schimb, și-au continuat afacerile", precum și de la constatarea că munca executată de evrei în cursul anului 1941 nu a dat rezultatele scontate de autorități datorită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de seriozitatea muncii obligatorii, ce se prestează în schimbul serviciului militar de unde evreii au fost excluși"118. În pofida intervențiilor Marelui Stat Major, măsura trimiterii în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie a rămas suspendată. Mai mult, Marele Stat Major a pierdut o mare parte a atribuțiilor sale în privința organizării, coordonării și supravegherii muncii obligatorii a evreilor la 24 noiembrie 1942, odată cu constituirea Comisiei Interministeriale. Decizia a avut ca efect dispersarea atribuțiilor în ceea ce privește prestarea muncii obligatorii de către evrei între: Comisia Interministerială ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poliția Huși. 28. 9 iulie 1941. Nota nr. 295 întocmită de directorul Direcției Justiției Militare, colonelul magistrat Ioan. G. Aramă, cu privire la transportarea pe calea ferată, pe ruta Iași-Călărași, a 2350 de evrei evacuați din Iași, transport în urma căruia și-au pierdut viața 1409 evrei. 29. 11 iulie 1941. Raportul contrainformativ nr. 2 înaintat Armatei a 3-a de comandantul Diviziei Blindate, generalul de brigadă Ioan Sion, referitor la acțiunile desfășurate de "bandele sovietico-jidovești" împotriva trupelor române. 30. 11 iulie 1941. Nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
creează o stare de lucruri confuză în rândurile populației române asupra raporturilor noastre de colaborare cu Germania și puterile Axei. Caută a slăbi moralul concentraților prin aceia că nu se va putea înfrânge armata sovietică. Face populația română de a pierde încrederea în puterea militară a Germaniei, față de puterea forțelor armatei sovietice. În general, se impune o urmărire și supraveghere încordată din partea organelor polițienești, asupra întregei populații evreiești, deoarece prin propaganda lor, care prinde ușor în rândurile populației urbane și rurale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sunt așa de buni".* Cercul de Recrutare Roman a comunicat aceasta Poliției spre a-l pune în observație. Un vânzător de ziare, anume Avram 151, aruncă deasemenea cuvinte defetiste. El se învârte pe lângă cazarmă spre a vinde ziare și nu pierde ocazia de a întreba pe soldați: "Sunteți gata ?" "Rușii nu înghit așa ceva..." III. Incursiuni aeriene. În ziua de 25 Iunie a.c., ora 16, un număr de 4 avioane inamice, în orașul Bacău, au atacat o coloană germană compusă din 7
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
indescifrabil Notă informativă 30 Iunie 1941 Informez că toți evreii din localitate au primit instrucțiuni prin Comunitatea israelită să caute pe orice cale de a produce nemulțumiri în rândurile populației din interiorul țării, căutând a-i convinge că Germania va pierde răsboiul, și afară de aceasta să facă tot ce le vor sta în putință pentru a le veni în ajutor rușilor cu ce vor putea fiecare, căci singura lor scăpare nu le-a mai rămas decât Uniunea Sovietică, și că deaceia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941, comunicat cu al Div. 14-a No. 24.153 din 1 Iulie 1941287 care ordonă "să se procedeze fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte îndreptate contra armatei". Totodată raportăm că datorită acțiunei jidanilor din Mărculești, Regimentul a pierdut în ziua de 12 Iulie 1941 pe Dealul Mărculești: un cpt. activ, 2 sublocot. rez. răniți, 33 morți, 23 răniți și 12 dispăruți trupă din Compania 2-a și un ofițer rez. mort și 14 morți, 6 răniți și un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frica de răsbunarea Poliției, spunând că la urmă tot evreii vor plăti. Credem că ar fi potrivit ca ancheta să se extindă și asupra unora dintre primării. Din informațiunile noastre mai rezultă că populația din orașele Moldovei și-ar fi pierdut aproape complet încrederea în cinstea organelor polițienești. Ea discută deschis și peste tot această stare de decădere morală, ce ar exista azi în rândurile acelora care, garanți ai siguranței publice și al respectului față de legi, ar da dovadă că nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 5 Decembrie 1940317) și Regulamentul acestui D.L.318 toți evreii bărbați între 18 și 50 ani sunt obligați a presta munca de interes obștesc. Vor fi chemați cu prioritate acei fără ocupațiune precisă și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi și cafenele, etc. Fiecare individ va fi întrebuințat la munci compatibile cu aptitudinile fizice și cu pregătirea profesională. 2/. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini, b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]