11,044 matches
-
de ore din douăzeci și patru. Între două secvențe de luciditate, trebuie să ne mai și abatem de la acest program sever pentru a dormi, pentru a da drumul la câini, pentru a delira și a fantasma în voie. Ar însemna să ne înșelăm, reducându-l pe bipedul himeric doar la inconstanta lui capacitate de a se abstrage din contingent. Pluralitatea lumilor, mozaicul credințelor fac parte integrantă din izbucnirea compactă a șuvoiului vieții, și fără de ele nu ne-ar mai rămâne decât să murim
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cal... 8. Istoria cu fratele vitreg care se întoarce, după o rătăcire, la căminul părintesc. Vra să moară acasă. Frate-său nu vra să-l mai cunoască.... Încă de pe când trăia tatăl, acesta a simțit că nevastă-sa l-a înșelat, și urăște fructul păcatului. I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a alungat-o după ce l-a înșelat, și care o primește după aceia supusă și umilită. Se poartă sălbatic cu dânsa. Ea e foarte frumoasă; i-i foarte supusă, dar e rea de muscă, după cum zice poporul, și în umilința și în iubirea ei cătră bărbatu-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lei drumuri, 2-3 lei funciar la decar, și mică dare pentru școală. În cătun este școală. Unii bătrâni de 80 de ani; unul chiar între alții, regretau stăpânirea Turcului când armată nu făceau Bulgarii și pe slujbașii turci îi puteau înșela ca să nu plătească darea... La crâșmă, cea mai arătoasă casă, stampe cu războiul recent și harta marei Bulgarii care cuprinde toată vechea Turcie aproape, și insule în Marea Egee. În câmp hoitul unui cal mort... Munți și pământ sărac în toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
peste ele inconștient și sălbatic. Reversul: grozăvia sumbră de la bălțile Mazuriei... Aceiași oameni (arătați cu nume) cari au rânjit necinstind și omorând două femei, pier înecați în noroi. Doctorul de la Buzău. De patru săptămâni are "toate semnele" că nevasta îl înșală. Pune obiecte în odaie pe care le așază anume și dimineața le găsește deplasate. A uns clampa de la odaia ajutorului student cu creion chimic și dimineața consoarta sa avea mânele mânjite de creion chimic. De patru săptămâni se culca sara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care-l scapă bufnaciul. Ovreiul, se înțelege, nu concepe cum un om serios se poate ocupa cu asemenea afacere. Trage cu pușca și iepurele se duce: "Sei ghezind, șreib a brif!" 10 Dec. Argumentând și raționând, în amor, omul se înșală pe sine însuși căci în realitate nu urmează decât pornirile oarbe ale instinctului. Unii ar zice demon, alții femeie. În orice caz nu râde decât ca să-și arate dinții și nu plânge decât când îi șade bine ori e-ncurcătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
competință de care nu se îndoiește niciodată. Și astfel, cu prilejul acestor discuții, ar fi luat naștere acele faimoase "ambele trei chestiuni" și Negrii din India. Acești Negri din India i-au fost atribuiți domnului Ioanițescu de d. Manolescu. Vă înșelați, a ripostat imediat și cu vioiciune d. Ioanițescu. Am spus "Negri din Africa și Pieile roșii din India. Acesta este adevărul." Mulți din colegii d-lui Ioanițescu au zâmbit cu nedumerire. Alții ar fi râs prea zgomotos. Cel puțin așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i trebuia! Simion Nicoară Manole Cristea Dămian Ionuț Manole și Nechifor și Gheorghe Tataru cad în prinsoare la Turci în ajunul bătăliei dela Podul Înalt. Li se cer relații; ei îndeamnă spre smârcurile dezghețate. Când Turcii cunosc că au fost înșelați, îi omoară cu buzduganele. (?) (nu mor atunci, ci pe urmă, din răni și chinuri) Mai întăiu și mai întăiu: Cap. I tânăra nevastă a lui Simion naște un băiat asistată de soacră și cumnată etc. Obiceiuri la naștere. Manole Păr-Negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie 1470 flota turcească ia Negroponte în Eubeea 22 Mart 1471 moare Podiebrand riga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnișoarei, uimită și consternată, a întrebat cu grabă: Ce? Cum ați spus? Văzând că am de a face cu o persoană care înțelege precis vorbirea, am atenuat cuvântul și l-am înlocuit cu "schimbat". Nu; doctorul poartă șoșoni; servitorul se înșală, a lămurit, științificește, domnișoara de la telefon. Cu toate acestea e posibil ca d-rul să fi schimbat; așa ceva nu se întâmplă prea rar profesorilor și medicilor de boli nervoase. Astăzi, înaintea amiezii, am vizitat cu copiii (Profira, Costake, Teodora, Paul), muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum s-a comportat cu soția sa a doua Cosmuță e caracteristic. A luat-o copilă, s-a dus cu ea la Paris, a dus-o în cabareturi, tripouri și bordeluri, și după aceea s-a mirat că l-a înșelat etc. Mi-a vorbit de Ion Pillat, arătându-l ca pe un om nesincer și nesănătos sufletește, care are viții sexuale (masochism). Îi pozează Ionel Teodoreanu. Nu-i place că vorbește așa de mult și se exprimă tufos. "Ce vrai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Negustorul se descalță; bancnotele ies la iveală. Ha-ha! strigă starostea. Când ți-oi da una ai să te dărâmi jos și ai să faci semne cu picioarele. Știam eu că voi negustorii sunteți niște ticăloși fără credință și lege. Numai înșelați lumea și umblați cu minciuni. Marc-Aureliu și sfârșitul lumii antice. Ernest Renan Condiția (existenței și dezvoltării) artei e libertatea. Valoarea morală a omului e în proporție cu facultatea lui de a iubi. Desfătare aleasă: după ce ai făcut binele s-auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește despre Oseți ca de o rămășiță a mezilor, care s-au refugiat în Caucaz. Însă și Mezii au puncte de contact cu păstorii din Dacia din pricină că au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ia drept adevăr tocmai contrariul aserțiunilor Institutului. Pe cât știam eu, țara noastră e o regiune extrem-continentală care nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor acestui pământ. Accept că mă înșel și aștept încă furtuna, cătră ora amiezii. Marea e în aceiași stare de liniște relativă. Vizitatorii Eforiei s-au îngrămădit la țărm și se bucură de soare și de legănarea molcomă a talazurilor. Cătră sfârșitul zilei înțeleg că meteorul prevestit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l înscăuneze pe Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru a face această ceremonie în câmp deschis cum e obiceiul acestei țări”. Așadar, Ureche și istoricii români nu au fost „înșelați” numai de Letopisețul de la Putna, ci de o serie întreagă de evenimente care nu s-au inspirat din Letopisețul lui Ureche. Și nici nu era nevoie ca Ștefan să fie recunoscut de cineva ca domn, crede C. Rezachevici, pentru că el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind învins, domnul a fost prins de dușmani. Se sare peste afirmația cronicarului german potrivit căreia, în noaptea de 14/15 decembrie 1467, cel care a învins a fost Ștefan. Prins de unguri, Ștefan s-a răscumpărat, „și i-a înșelat cu vorba cum a știut, până a scăpat de ei”. Autorul german comite niște inexactități. Vornicul care a trădat nu era Isaia, ci Crasnăș. Isaia a fost și el executat în 1470 și așa s-a născut legenda potrivit căreia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova putea fi cucerită de poloni, iar dacă n-o făceau acum, atunci avea s-o facă Matei, spre marea pagubă a regatului polon. Era o invitație presantă făcută lui Cazimir ca să ocupe Moldova. Acesta nu s-a lăsat însă înșelat de scrisorile Mihului și ale altor șleahtici, care visau să ocupe mari moșii în Moldova. Regele polon era prudent, pentru că la puține zile după Anul Nou, sosea în Polonia solul domnului, Ivașco Denko, zis Wsczekey (Turbatu), care anunța victoria lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor.” Dacă autorul letopisețului se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmat, nu s-ar fi întâmplat dacă el (Ștefan) n-ar fi aflat că prinții creștini și vecinii lui s-ar fi purtat cu el cum s-au purtat. Dar jurămintele lui și învoielile ce avea cu dânșii l-au înșelat, și a pățit ce a pățit. Învoielile și jurămintele ce erau între ei cuprindeau că toți trebuie să fie gata și să ajute acel loc și acel domn împotriva căruia ar merge Turcul. Și, totuși, în nădejdea lor, a urmat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baia, Crasnăș comandă unul din cele trei corpuri de oaste care trebuia să atace Baia, urmând cele trei căi principale care duceau în centrul târgului. A trădat, convins că cel care va obține victoria va fi regele Ungariei. S-a înșelat, nu a mai avut timpul să ajungă în tabăra regelui, pentru a se închina pretendentului, pe care acesta îl aducea pe tronul Moldovei. Iar pentru că domnul era “degrabu vărsătoriu de sânge”, Crasnăș și alți 19 boieri mari și-au pierdut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căruia-i spune: “ți-am dat în mâini 800 de zloți în păstrare, ca unui prieten, dă-mi-i!” Gheorghe răspunde că dorind să câștige cu banii lui Coste, a cumpărat de la Petru voievod vama și hereghia, dar s-a înșelat, căci a pierdut toți banii. Coste insistând să îi restituie banii, Gheorghe îi răspunde: “Nu am alta pe suflet decât satul pe care ni l-a dat Ștefan voievod, sub Vaslui, cu moară și casele mele, pe care eu singur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu o înobilare, în sensul că i se dă un titlu de viteaz (de cavaler = ordinul călăreților (equitum) semnificând acest lucru în franceză = chevalier (cavaler), adică cel care se luptă călare). Autorul Letopisețului, contemporan cu faptele descrise, nu se poate înșela atunci când îi pune în două rânduri pe viteji înaintea boierilor „de la mare până la mic”. Dacă ar fi fost vorba doar de o ridicare a unor țărani în rândul boierimii, este evident că ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii”. Dar, P. P. Panaitescu consideră că domnul se înșela, atunci când afirma că prin Moldova „urma să treacă năvălirea otomană”. În realitate, „nu prin Moldova, nu prin Țara Românească au trecut turcii când au cucerit Ungaria”, după lupta din 1526. Este adevărat că nu prin Moldova și Țara Românească au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era firească. O domnie autoritară naște și nemulțumirea unor supuși. Problema, care se pune, este dacă această ostilitate poate stânjeni autoritatea domnului. Ștefan cel Mare a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor care au trădat sau au uneltit alături de ei, iar după cum scria Ureche, uneori, chiar la masă fiind, domnul nu ezita să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]