10,749 matches
-
odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină, care te muia cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație, pe care doctorul Ion Nica o ia drept raport autoptic și o discută ca atare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent.. Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față în față, o detașare. Această compilație este un înscris
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pot fi readuse la viață. Chatterton, ca urmare a acestui episod, a fost absorbit de studiul mitologiei, legendelor și heraldicii, simțind "înăuntrul său prezența vie a trecutului", înțelegînd lumea în modul unui vizionar - motiv pentru care a și fost curînd admirat de Wordsworth, Coleridge, Blake și Clare. Marea chemare a geniului lui Chatterton a fost "restaurarea și reînnoirea istorică" în Anglia (Ackroyd, 1999: 1-2). Pentru Chatterton crearea manuscriselor în așa fel încît să pară antice a devenit un fel de misiune
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face-un ----- decît Sfînt"; Bufnițele Învățăturii* pot admira noaptea". [*The Owls of Learning: idee ce amintește de faimoșii "cai ai învățăturii" (horses of instruction) ai lui Blake.] "Cu-atenție voi cercetați Scripturile, și veți găsi Ce mai greșeli vulgare sînt cu-adevăruri combinate. Ci adevărurile voastre chinuite, pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la două verbe neologice nou introdus, a aflui și a deflui, cu prezent slab. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 467 8,08% 401 6,95% 868 15,03% a~ ez cerceta, forma 351 6,06% 2 605 35,66% 2 416 41,72% II. 1 Ea tăcea, compărea 16 0,28% 15 0,26% 31 0,54% III. 1
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
3,01% 1959 33,86% î ~ ăsc Hotărî 25 0,43% 25 0,43% DATELE STATISTICE PE BAZA DOOM2 2005 Tipuri de clase Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I. 1 2 A cânta, admira 463 7,55% 429 7,00% 892 14,55% a ~ ez cerceta, forma 358 5,84% 2282 37,22% 2 640 43,06% II. 1 ea tăcea, compărea 16 0,26% 14 0,23% 30 0,49% III. 1 2
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
la fel de morocănos și negativist ca și înainte. La un seminar pe* teme de conversație de la San Francisco, după ce Alan a povestit această întâmplare și a vorbit despre faptul că e mult mai eficient să răsplătești un comportament pe care-l admiri, decât să pedepsești purtări cu care nu ești de acord, două participante au cerut imediat cuvântul. MERLE: Asta explică într-adevăr multe lucruri. Copiii mei nu mă sună atât de des cât aș dori eu, așa încât, atunci când îmi dau telefon
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
doua oară când vin. M-am mutat de curând în oraș. GARY: Și eu sunt novice aici. Cum ai ajuns pe aceste meleaguri? JEAN: Compania unde lucrez s-a mutat aici din statul vecin, eu sunt contabilul șef, GARY: Te admir că îți poți asigura existența, având grijă de situația financiara a unei companii. Eu sunt fotograf la Daily Sun și de multe ori am probleme să țin ordine în propriile mele însemnări. JEAN: Fotograf, zici? Cum ai picat în meseria
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai bogat sau mai conservator decât noi, sau cu unul pasionat de timbre ori de mașini vechi, treaba lui. Noi nu suntem de vină că nu ne potrivim cu așteptările sale. Să ne gândim la numeroșii oameni pe care îi admirăm și cu care am vrea să stăm de vorbă dacă am putea: de pildă, Ronald Reagan, Joan Collins, Bob Hawke, Margaret Thatcher, Muhammad Ali, Paul McCartney, John Travolta, Bruce Springsteen sau Woody Allen. Ei fac parte dintre cele mai populare
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
la adăpost de măsuri vexatorii; ar fi cu toate acestea fățărnicie din partea mea dacă nu aș recunoaște că măsurile luate cu privire la evrei nu m-au întristat, dându-mi seama că guvernul țării - date fiind împrejurările - nu putea proceda altfel și admirând curajul și mărinimia sa în refuzul de a da ascultare ordinelor venite din exterior, care cereau imperios executarea populației evreiești; afecțiunea mea pentru neamul românesc s-a întărit”. Regimul comunist nu se arată deloc blând cu S. E dat afară
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Eliade - Constantin Noica - Mircea Vulcănescu și, în genere, a criterioniștilor. Este prieten cu ei, dar nu face din filosofie o formă de existență, ca Noica, sau nu își ordonează viața în funcție de conceptele propuse de Mircea Vulcănescu, pe care, altminteri, îl admiră: „activismul disperării”, „istorismul prin resemnare”. E, în generația tânără din anii ’30, printre puținii mistici autentici. Îi citește pe André Gide și pe Marcel Proust (modelele generației tinere de prozatori de după război), dar nu face o pasiune specială pentru ei
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Analiza, în interiorul spațiilor definite în chipul acesta, este normală și pertinentă. S., care l-a osândit pe Bogza la apariția Poemului invectivă, îi află acum justificarea estetică în stilul său de excursie livrescă. Stilul criticului, care nu se teme să admire autorii comentați - vorbește, într-un loc de „neteama de admirație” -, continuă în eseurile, editate postum, din Monologul polifonic (1991). Se află și aici un moralist care iubește jocurile lingvistice ale spiritului cărturăresc. Zice „cu osebire”, „filotim”, „povățuitor de neatârnare”, „credințoșenie
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
un portret, o referință subiectivă, chiar o rugăciune. Criticii literari sunt, de regulă, „răi”. G. Călinescu spune chiar că un critic care „nu latră” în text mănâncă degeaba pâinea literaturii. Dar bucuria lui S. e să laude o carte, să admire un autor, să repare o injustiție. Cere discreție și sentimentalitate. Nu se rușinează să lăcrimeze în timpul lecturii și să reabiliteze personajele năpăstuite, calomniate. De pildă, personajele lui I. L. Caragiale, cărora le descoperă curățenia morală, sinceritatea, complexitatea interioară, adică tot ceea ce
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
discută despre literatură cu pasiune și, în cazurile clasate mai ales, cu pricepere și competență, fără a se dedica totuși profesiunii de critic literar, pe care o condiționează în primul rând, parafrazându-l pe André Gide, de capacitatea de a admira, o capacitate caracterizată de dânsul drept „mărinimoasă și nobilă”. I. NEGOIȚESCU Jurnalul fericirii este o carte splendidă, amestec inextricabil de notație cotidiană, amintire, confesiune, hermeneutică [...], humor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate de lectură și altele. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: În
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
II, 379, IV, 122, 125, 126, passim, V, 66, 69, passim, VI, 54, 55, passim; Alexandru Sever, Epistolă despre convertire, APF, 1997, 9; Zaciu, Departe, 127-135; Dan Croitoru, Întrebări pentru un an, RL, 1999, 13-14; Liviu Câmpeanu, Capacitatea de a admira, F, 1999, 7-8; Dicț. analitic, II, 310-313; Glodeanu, Incursiuni, 199-217; Simion, Fragmente, III, 213-237; N. Steinhardt sau Fericirea de a fi creștin, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 1999; Florin Rogojan, Cum să evadezi din totalitarism. Opțiunea Steinhardt, ST, 2000, 2-3; Alex.
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
decât ale literaturii noastre”. Exprimând „căderea din uman în mineral”, volumele Plumb și Scântei galbene conțin „o poezie de scoică bolnavă”, cum o definește comentatorul într-o inspirată metaforă. De o apreciere înaltă se bucură și Lucian Blaga, la care admiră miracolul ca izvor al poeziei, căutat în epoca miturilor și a legendelor creștine. După opinia și formula foarte personală a criticului, Blaga, pe care îl apropie de Rilke, e un tip nou de creator în literatura română, „nu un filosof
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
s-ar putea afla - de la „istoria și legendele” unor așezări până la, de pildă, interiorul unei mănăstiri sau, ca o picanterie de care simte nevoia, „viața romantică” a banditului Terente. Însemnările ar rămâne simple „dări de seamă” dacă pornirea de a admira, foarte activă la neobositul drumeț, nu ar însufleți o pagină sau alta. „Uluit”, în Deltă sau prin munți, de atâta splendoare, el are de înfruntat, ca întotdeauna, insurmontabilul handicap. „Panorama” e mirifică, nici vorbă, dar pana e „neputincioasă s-o
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
ei dreaptă. Acest vis sugerează faptul că cel ce urmează să se nască va fi o personalitate cu o bunătate și o înțelepciune cu totul ieșite din comun. Legenda continuă astfel: Bodhisattva a pătruns în sânul mamei sale. Zeii îi admiră condescendența cu care consimte să îndure prihana și josnicia unei nașteri umane; această mirare îi servește ca pretext lui Buddha pentru a explica în ce condiții și-a petrecut gestația. La porunca lui, Brahmă aduce din cerul zeilor Trăyastriṃśas un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
începe să-i ia aminte că perorează și se grupează încet-încet împrejurul lui ca să asculte) ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe. (Grupul lui Cațavencu aprobă și admiră, grupul lui Farfuridi și Brânzovenescu, care s-au apropiat și ascultă mai dintr-o parte, dă din umeri.) Ionescu: Asta e așa. Popescu: Nici nu mai încape vorbă. Farfuridi: (înțepat) Da! Progres! Progres fără conservațiune, când vedem bine că Europa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
l-au determinat să-și scrie - desigur, fără să-și dea seama - lucrarea memorialistică în două registre, lesne sezisabile de un bun cunoscător al istoriei moderne românești: o primă parte (acoperind aproximativ perioada 1871-1900) în care mișcarea liberal-radicală (personalitățile principale admirate fiind: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și apoi G. Panu) e înfățișată cu înțelegere și accente partizane, și o a doua parte (cu referire la evenimentele de după 1900), când încearcă să justifice - de data aceasta neconfirmat de cursul ascendent al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decât aceea în care trăisem. Amestecul de tot felul de elevi, lipsa unei discipline severe, licența și absența simțului moral la mulți dintre colegi, îmi făcu deodată o rea impresie. Dar m-am deprins. Eram la vârsta repedei convertiri. Am admirat repede spiritul de inițiativă și de șiretenie al multora dintre colegi. Eu eram o perfectă mazetă 8 care niciodată nu m-aș fi priceput să rezolv cu atâta destoinicie atâtea probleme de-ale noastre. Iată o dovadă de șiretenie. 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 137), funcționase prin 1850 la parterul clădirii care adăpostea sala Bossel. 214. În 1885 cofetăria Baltador (Paltador, frații), funcționa în Calea Victoriei nr. 4. 215. Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei 53 bis. de spectatori, unii chiar în picioare pe scaune admirau și ascultau; fiindcă conu Alecu cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum le numea el. O farsă făcută conului Alecu a rămas celebră și a înveselit cafeneaua ani de zile. Cum am spus, conul Alecu iubea trivialitatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
având în vedere referatul d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și ca un semn de afecțiune și solidaritudinea ce Măria-sa a arătat totdeauna pentru armată, să binevoiască a accepta și a purta pe pieptul său medalia «Virtuții militare». [Miniștrii] I.C. Brătianu, M.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]