15,743 matches
-
capitalistă, cultura se plasează pe terenul propagandei. Dacă unele realizări frizează divertismentul pur, e pentru a se înscrie într-o competiție deschisă cu Occidentul. Comedia muzicală Băieții veseli (1934) de Grigori Aleksandrov face referire explicit, în genericul său, la comicii americani Charlie Chaplin, Harold Lloyd și Buster Keaton, pentru a demonstra mai bine că și în URSS se știe a se râde. Reabilitarea muzicii de jazz, transmutată în „jazz roșu”, și practicată în special de muzicieni ca Aleksandr Tsfasman, participă la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sud-vietnamez. Escaladarea conduce la un adevărat război, care va dura zece ani și va provoca consecințe copleșitoare. Pe plan militar, în pofida angajării de forțe care vor însuma până la 500 000 de oameni și în ciuda bombardamentelor masive asupra Vietnamului de Nord, americanii nu reușesc să înfrângă Hanoiul și pe aliații săi din Vietcong, susținuți de Moscova și Beijing. Pe plan politic, SUA ies slăbite dintr-un conflict care a divizat societatea americană și i-a prejudiciat prestigiul și credibilitatea. Unitatea taberei occidentale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în a rupe încercuirea armatelor naționaliste, între 1932 și 1935. Cu ocazia reuniunii de la Zunyi, în ianuarie 1935, i se alătură lui Mao, căruia îi susține ascensiunea spre putere și pe care îl va reprezenta pe lângă partidul Guomindang, apoi pe lângă americani. Totuși, fidelitatea sa față de URSS* îl face să joace, în 1937-1938, cartea lui Wang Ming, ceea ce îl va transforma într-una din țintele mișcării de reeducare din Ya’an, în 1942-1943. Mao are însă înțelepciunea de a-l păstra în preajma
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Fig. 40). Odată cu creșterea interesului pentru această tehnică se fondează gruparea artistică „Societe des aquafortistes” (Fig. 41), cei mai reprezentativi membri ai acesteia fiind Manet (Fig. 42) și Degas (Fig. 43). Moda a fost adusă din Franța în Anglia de americanul James McNeill Whistler (Fig. 44), cel mai influent artist al timpului său, așezat de admiratori alături de Rembrandt. În secolul XX, tehnica aquaforte a cunoscut o vogă fără precedent. Capodopere ale genului au fost realizate de Chagall, Dali, Picasso etc. Gravura
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
menționez Camera Work (Alfred Stieglitz). Din cele 544 de ilustrații publicate, 416 sunt imprimate după placa de cupru executată în tehnica fotogravurii. Alți artiști care au folosit fotogravura: Edward Sheriff Curtis (artist american, 1868-1952), „The North American Indian”, Paul Strand (american naturalizat în Franța 1890-1976). I.3. CÂTEVA DATE PRIVIND APARIȚIA TEHNICILOR DE BAZĂ ALE GRAVURII GRAVURA ÎN ÎNĂLȚIME XILOGRAVURA - LEMN ÎN LUNGIMEA FIBREI 800 - Primele imprimări pe material textil de pe plăci de lemn 828 - Primele imprimări pe blocuri mici de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
umbre. 3. Tipar obținut prin imprimare cu un astfel de clișeu. Primul care experimentează autotipia, folosind o fâșie de tifon drept raster, este englezul Fox Talbot, în 1852. În 1881, germanul Georg Meisenbach obține primele autotipii utilizabile, iar în 1896 americanul Max Levy pune la punct primul raster gravat în sticlă. BENZINĂ, benzine Lichid incolor, ușor inflamabil, cu miros caracteristic, produs petrolier sau de sinteză, folosit mai ales drept combusibil la motoarele cu explozie. - Din fr. benzine. BERE, beri Băutură slab
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ne putem întreba dacă aceste evoluții reprezintă o transformare a presupozițiilor aflate în nucleul sistemului. Se poate argumenta că ostilitatea dintre Washington și Moscova s-a diminuat până aproape de dispariție pentru că ultima a încetat să mai fie un rival pentru americani; dar, chiar și așa, câteva capitale europene ar dori să mențină NATO ca poliță de asigurare împotriva unei eventuale reînnoiri a puterii și ambițiilor statului rus. Rundele de negocieri desfășurate sub egida OMC rămân, în bună măsură, întâlniri în cadrul cărora
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
faptul că lupta pentru putere nu se termină niciodată și afirmă, dimpotrivă, că ea constă numai din simple «tulburări deviante» fără nici o legătură între ele” - o concepție excesiv de simplistă, care a oferit totuși o rețetă în mod tradițional atractivă pentru americani: „Zdrobește inamicul, obligă-l să capituleze necondiționat, reeducă-l cu metodele țărilor democratice, iubitoare de pace; iar democrația fiind instaurată pretutindeni, pacea și bunăvoința dintre națiuni va fi asigurată”. În locul acestui sfat, despre care Morgenthau susținea că a fost aplicat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
state bazate pe puterea militară - și contribuțiile unei diplomații nuanțate devine mai puțin surprinzătoare când revenim asupra Politicii între națiuni pentru a vedea numeroasele trimiteri la Richelieu și frații Cambon din Franța, la Castlereagh și Canning din Marea Britanie sau la americani ca Thomas Jefferson și John Quincy Adams - cu toții diplomați. Așa cum îl vede Morgenthau, drumul către pace din Politica între națiuni este lung și sinuos, dar pentru moment el trece prin diplomație. În cele din urmă ar putea apărea un stat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care mă opun Germaniei. Am aprobat cu emoție acțiunile voastre ca un model pentru ceea ce ar putea să facă cei ce cred că tratatele trebuie respectate cu bună-credință și că există ceva numit moralitate internațională. Adopt această poziție ca un american care nu este mai mult englez decât german, care încearcă loial să servească interesele țării sale, dar se străduiește, în același timp, să facă ce poate pentru dreptate și decență în ceea ce privește umanitatea în general și care, deci, se simte obligat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
concluzia că politica externă a Statelor Unite nu are nevoie să se limiteze la a încerca să evite războiul nuclear, ci trebuie să se pregătească să-i supraviețuiască. și apoi devine legitim să ne întrebăm: dacă o sută de milioane de americani pot fi uciși într-un război nuclear, iar nouă zecimi din capacitatea economică a Statelor Unite pot fi distruse, cum vor reuși supraviețuitorii să-și reclădească țara cu ajutorul restului de o zecime din capacitatea economică? Elementul imprevizibil în această teorie a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
presupusă a fi cea mai exactă dintre științele sociale deoarece conceptul său de bază, bunăstarea, este cantitativ prin definiție, se dovedește la fel de incapabilă să se supună unei predicții oneste. Un examen al numărului mare de previziuni ale variațiilor PIB-ului american de la an la an pentru perioada 1953-1963 a stabilit un nivel de eroare de aproximativ 40%6. În octombrie 1966, compania Prudential Life Insurance a prevăzut că cheltuielile de consum vor crește cu 31 de miliade de dolari, iar diferența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a devenit o absurditate autodistructivă. De când, în această conjunctură mondială, SUA dețin o poziție de putere predominantă și deci de responsabilitate în primul rând, cunoașterea forțelor care modelează politica internațională și a factorilor care-i determină cursul a devenit pentru americani mai mult decât o ocupație intelectuală interesantă: este o necesitate vitală. A reflecta asupra politicii internaționale din turnul de observație al Statelor Unite înseamnă deci a reflecta asupra problemelor vitale cu care se confruntă politica externă americană în zilele noastre. În vreme ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Acolo unde există o organizare monopolistă a activităților economice, competiția pentru puterea economică lipsește și, în sistemele economice competitive, anumite manifestări ale luptei pentru puterea economică sunt considerate ilegale, iar altele, stimulate. Urmându-l pe Tocqueville, Ostrogorsky declară că „pasiunile americanilor nu sunt politice, ci au o natură comercială. În acea lume interesată de progres, atracția pentru putere este orientată mai puțin spre oameni, cât spre lucruri”15. Indiferent de condițiile sociale specifice, argumentul decisiv împotriva opiniei că lupta pentru putere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îndepărtate din Europa, Africa sau Asia. Deoarece, în cea mai mare parte a secolului al XIX-lea, politica lor externă le-a permis să-și mențină rolul de spectatori, ceea ce în realitate era rezultatul unei configurații istorice trecătoare le apărea americanilor drept o condiție permanentă, aleasă de ei înșiși și predestinată natural. În cel mai rău caz, ar fi putut să privească jocul politicii de putere jucat de alții. În cel mai bun caz, peste puțin timp urma epoca în care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Începând cu John F. Kennedy, administrațiile americane din anii următori au fost obligate, la rândul lor, să răspundă la această întrebare. La 25 octombrie 1983, administrația Reagan a invadat Grenada, aparent pentru a proteja viețile celor aproximativ 1 000 de americani de pe insulă, dar în realitate deoarece Grenada era văzută ca un arsenal pentru acțiunile militare concepute, acolo și în alte zone din Caraibe, de cubanezi și sovietici. Observatorii au continuat să se întrebe dacă acestea constituiau cu adevărat o amenințare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Prestigiul american era atât de scăzut, încât Germania și Italia, în loc să încerce menținerea SUA în afara conflictului european, au părut aproape nerăbdătoare să implice acest stat, declarându-i război pe 10 decembrie 1941. Hitler este citat cu următoarea declarație din 1934: „Americanul nu este soldat. Inferioritatea și decadența presupusei Lumi Noi sunt vizibile în ineficiența sa militară”11. O desconsiderare de asemenea proporții își avea originea în primul rând în ceea ce s-ar putea numi absența unei politici americane de prestigiu, cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la sfârșitul conflictului; că doresc să vadă instalate guverne libere și democrate peste tot; că sunt animate de considerente de securitate și apărare națională, că trebuie să se apere, în ciuda voinței lor, de imperialismul celeilalte părți, capitalist sau comunist. Majoritatea americanilor și a rușilor sunt evident convinși că aceste declarații reprezintă o expresie autentică a caracterului politicii externe urmărite de țările lor. Dar nu pot fi adevărate ambele, în timp ce una dintre ele, sau amândouă, pot fi greșite. Este posibil ca Uniunea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
externă a Statelor Unite nu este puterea sau politica externă a tuturor indivizilor care aparțin națiunii denumite Statele Unite ale Americii. Faptul că SUA au încheiat al doilea război mondial în calitate de cea mai puternică națiune de pe pământ nu a afectat puterea majorității americanilor priviți individual. Dar acest fapt a influențat puterea celor care conduc politica externă americană și, în special, a celor care vorbesc în numele SUA și le reprezintă pe scena internațională. În numele unei națiuni, politica externă este aplicată de o organizație legală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
persistența” caracterului rus pe care Bismarck le-a descoperit în experiența sa, dar care erau evidente și în cazul soldatului de la Potsdam. Pentru a ilustra aceeași continuitate a caracterului național, să luăm ca exemplu următoarele extrase din depeșele unui diplomat american din Rusia către Departamentul de Stat: În timpul ultimului an a fost evident că politica rusă față de străini și accesul lor în imperiu au devenit din ce în ce mai riguroase. Am auzit că astă-vară mai mulți americani nu au reușit să facă rost de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exemplu următoarele extrase din depeșele unui diplomat american din Rusia către Departamentul de Stat: În timpul ultimului an a fost evident că politica rusă față de străini și accesul lor în imperiu au devenit din ce în ce mai riguroase. Am auzit că astă-vară mai mulți americani nu au reușit să facă rost de vize... Este rezultatul considerentelor politice și al fricii de influența străină asupra mentalității populare. Acestora li se poate adăuga existența unei grupări puternic xenofobe în Rusia, ale cărei politici ar exclude toți străinii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de soartă inevitabilă și pe recompensele sale glorioase dau greș arareori. Unui sentiment de acest tip i-a fost atribuită remarcabila răbdare și rezistență care distinge soldatul rus în mijlocul celor mai mari privațiuni. Nimic nu este mai uimitor pentru un american la prima sa sosire aici decât severitatea poliției. Aceste impresii nu au fost adunate, așa cum ne-am putea aștepta, recent, de ambasadorii Kennan, Bohlen sau Thompson, ci în anii 1851-1852, de către Neill S. Brown, la acea vreme ministru al Statelor Unite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt aleși, influențează opinia publică, produc și consumă - toți aceștia sunt marcați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de calitățile morale și intelectuale care fac parte din caracterul național. „Forța elementară și perseverența” rușilor, inițiativa individuală și inventivitatea americanilor, bunul-simț nedogmatic al englezilor și disciplina și duritatea germanilor sunt unele dintre calitățile care se vor manifesta, în bine sau în rău, în toate activitățile individuale și colective la care pot lua parte membrii unei națiuni. Ca efect al diferențelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în bine sau în rău, în toate activitățile individuale și colective la care pot lua parte membrii unei națiuni. Ca efect al diferențelor dintre caracterele naționale, guvernele german și rus, de pildă, s-au lansat în politici externe pe care americanii și britanicii erau incapabili să le urmărească, și viceversa. Antimilitarismul și aversiunea față de armatele permanente și de serviciul militar obligatoriu sunt trăsături permanente ale caracterului național american și britanic. Însă aceleași instituții și activități au fost situate sus pe scara
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
primul război mondial. Astfel, în octombrie 1916, secretarul de stat german al marinei considera importanța alăturării Statelor Unite de partea Aliaților ca fiind „nulă”, iar un alt ministru german al epocii declara, într-un discurs parlamentar, după ce SUA intraseră în război: „Americanii nu pot înota și nu pot zbura, americanii nu vor veni niciodată”. În ambele cazuri, liderii germani au subestimat puterea americană, fiind atenți exclusiv la calitatea efectivelor militare la un moment dat, la antimilitarismul american și la distanța geografică. Ei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]