9,884 matches
-
Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de legi stricte în care intervin în mod necesar două elemente, cel dramatic și cel patetic. Pateticul se naște din spectacolul suferinței, în timp ce dramatismul rezultă din spectacolul conflictului, din incertitudinea în privința rezolvării lui. Tragicul, manifestare a unor forțe obscure ce apasă asupra condiției umane, nu este legat de un gen literar. Unele romane, cele ale lui Kafka sau ale lui Dostoievski de exemplu, unele opere poetice ca acelea ale lui Rilke, cuprind elemente tragice. Exemplul citat de Aristotel, al omului omorât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
s-ar lăsa emoționat de acest lucru, și l-ar vedea prea premeditat pentru a-l crede veritabil." Aceste reticențe, formulate de unii teoreticieni ai clasicismului asupra necesității utilizării versului în teatru, se vor înmulți la sfârșitul secolului. Asupra lui apasă o adevărată discreditare, din cauza pompei și emfazei care îl caracterizează, în secolul al XVIII-lea, când este considerat ca impropriu pentru a imita limbajul vieții. 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului În teatru, se presupune că actorii dialoghează
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Franța separarea genurilor comic și tragic, necunoscută în rest. Comedia spaniolă, teatrul elisabetan suprapun procedeele de compoziție ale lui Seneca și amestecul de tonuri moștenit din teatrul medieval. Refuzul contaminării genurilor este exclusiv francez. Astfel se explică discreditarea ce va apăsa îndelung asupra teatrelor străine cauzată de teoreticienii francezi, convinși că nu există decât o singură estetică posibilă, estetica clasică a purității. 6.1. Definiția tradițională a genurilor dramatice Teoreticienii clasicismului reiau, în secolul al XVII-lea, opoziția stabilită de Aristotel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o comedie spaniolă intitulată El Palacio confuso". Cât despre Molière, care fură cu drag de la toți predecesorii săi, el ia parțial de la Lope intriga din Școala soților (L'Ecole des maris 9). Totuși, chiar de la apariția Clasicismului, o uriașă discreditare apasă în Franța asupra operei lui Lope de Vega. Chapelain, care în tinerețe a tradus totuși cu entuziasm unele dintre piesele sale, îl copleșește cu disprețul său în Sentimentele Academiei franceze asupra tragi-comediei Cidul, în 1638. Boileau, în Arta poetică din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl vedem gata să se îmblânzească, numai să-i dea Hermiona vreo speranță. Acest ucigaș al mamei sale pare chiar să fi uitat nelegiuirea comisă. Nu este cuprins decât de pasiunea lui: vorbește, după paricid, de nevinovăția-i care îl apasă, și dacă, omorându-l pe Pyrrhus, este urmărit de Furii, asta se întâmplă pentru că Racine a găsit, în tradiția mitologică, ocazia pentru o scenă superbă, dar care nu se leagă de subiectul său, așa cum l-a tratat el." Chiar dacă Sébastien
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
carnavalului cunoscute atât în Antichitate, cât și în Evul Mediu, în care valorile și regulile erau pe moment răsturnate, ca la unii scriitori antici precum Petronius, Juvenal, Apuleius etc. Grotescul generează atunci un râs salubru, eliberând trupul de interdicțiile ce apasă asupra lui. El înflorește în epoca Renașterii cu cei "trei Homeri bufoni: Ariosto în Italia, Cervantes în Spania, Rabelais în Franța". În epoca romantică, grotescul, devenit mai sumbru, suscită un râs scrâșnit printre dinți, care nu mai este împărtășit de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tragem concluzia că întreg poporul este rău; căci personajele mele nu sunt rele, sunt numai ignorante și depravate de mediul de muncă aspru și de mizerie în care trăiesc." 6.1. Refuzul neverosimilului Condamnarea pe care Zola o face să apese asupra dramei romantice este fără drept de apel. "Cele mai frumoase modele ale genului nu sunt, cum s-a spus, decât opere de mare spectacol." Acesta este verdictul său. Recunoaște totuși, cu bună credință, geniul creator al lui Hugo, frumusețea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ulterior (de exemplu se cântărește o sticlă de ceas, se face tara și apoi se adaugă pe sticla de ceas o anumită cantitate de substanță; masa afișată va corespunde doar substanței adăugate). De asemenea, reglarea la zero se face automat, apăsând pe tasta tară atunci când talerul balanței este descărcat. Etapele cântării la balanța analitică electronică La efectuarea unei cântăriri la balanța analitică trebuie să se respecte anumite etape și reguli: se conectează balanța la sursa decurent electric; se deschide balanța; se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Ortodoxe de ziua numelui lui Nicolae al II-lea. Chiar și litaniile în registrele joase ale tradiției ortodoxe ruse (după părerea lui Iorga) "ni se păreau, în ciuda credinței noastre ortodoxe comune, ca o invazie străină, o dominație străină insultătoare care apăsa greu asupra sufletelor noastre"68. Se plîngea tot timpul de comportarea rușilor, care violau fete chiar mai mici de 10 ani, de jefuirea proprietăților românilor, de ciocnirile cu militarii și civilii români. Odată cu generalizarea mentalității revoluționare și cu răspîndirea anarhiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pacea vremurilor noastre". Țelul părea lăudabil, iar sacrificiul n-ar fi fost prea mare dacă ar fi asigurat pacea. După cum s-au desfășurat însă lucrurile, rezultatul vădit a fost distrugerea singurei democrații din Europa Centrală și, cu milioane de cehi apăsați de jugul german, prețul avea să fie chiar și mai insesizabil. Eșecul era acum agravat de dezonoare, întrucît Occidentul își sacrificase un aliat. După München, atunci cînd Hitler a declarat că "nu mai are nici o altă pretenție teritorială în Europa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reprezentat o adevărată epocă a reformei comprimată, care a văzut rezolvarea multor probleme Îndelung amânate. Printre cele mai importante s-a numărat reforma agrară, considerată pe atunci de cunoscători drept cea mai stringentă dilemă a Europei. Greaua moștenire a trecutului apăsa Încă asupra țărănimii europene. Numai În Anglia, țările de Jos, În Danemarca, În ținuturile din Alpi și parțial În Franța se putea vorbi despre o pătură prosperă de fermieri independenți. Populația predominat rurală a Europei trăia, În covârșitoarea ei majoritate, În condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de cinci ani, În Franța de după război mașinile erau vechi de douăzeci de ani. Un fermier francez obișnuit producea mâncare pentru cinci concetățeni; fermierul american producea deja de trei ori mai mult. Patruzeci de ani de război și criză economică apăsau asupra Europei. „Epoca postbelică” a durat, așadar, multă vreme; mult mai mult decât susțin unii istorici când Înfățișează dificila perioadă de după război În lumina avantajoasă a deceniilor de prosperitate care au urmat. Puțini europeni de atunci, informați sau nu, anticipau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
admis că nu anticipa aderarea Turciei „Înainte de 2015”. Până atunci, costurile viitoarei respingeri sau al amânărilor repetate - pentru mândria turcilor și pentru stabilitatea politică la marginea vulnerabilă a Europei - continuau să crească. Problema orientală era din nou pe tapet. Istoria apăsa greu pe umerii Europei la Începutul secolului XXI, dar, ciudat, mai deloc pe umerii europenilor. Problema nu era atât educația (predarea bună sau proastă a istoriei În școli, deși În anumite zone din sud-est era și aceasta un motiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ce au pățit evreii Între 1939 și 1945 nu era nici pe departe atât de important pe cât ar fi dorit contemporanii, cu susceptibilitățile lor. Mulți europeni au izbutit să ignore zeci de ani soarta vecinilor lor evrei nu fiindcă Îi apăsa vina și Își reprimau amintiri de nesuportat. Motivul era altul: În afară de câțiva Înalți oficiali naziști, nimeni nu credea că subiectul războiului au fost evreii. Chiar și pentru naziști, exterminarea evreilor făcea parte dintr-un proiect mai ambițios de epurare rasială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nu trebuia să vezi sau să fii văzut de vreo persoană cunoscută. Totul era secret. Cei dinafară nu trebuiau să cunoască crimele comuniste. Duba se pornește. Drumul a fost scurt și iată-mă în fața unor porți grele metalice. Șeful escortei apasă pe un buton. Porțile scrâșnesc puternic și se deschid. Pășesc înăuntru escortat de doi gardieni. Îmi dau seama din primul moment că mă aflu la închisoarea militară. După ce s-au făcut toate formalitățile de predare-primire a „coletului”, sunt luat în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că generația sa s-ar putea numi „generație de tranziție”, fiindcă rostul ei, eșuat acum, ar fi fost acela de a realiza legăturile între „generația activă a războiului [...] și cea crescută și trăind viața oferită de vremurile mai noi”. Și, apăsând pe „lipsa de ideal a generației”: „O generație întreagă și-a pierdut rostul de a fi. Belșugul de energie al unei epoci este lăsat să putrezească în mod inutil”. V. își propune să mobilizeze tânărul intelectual împotriva răului social, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
francophones une perspective inédite, novatrice sur l'univers poétique de l'auteur roumain. Pour illustrer la persistance de ce thème dans le recueil, nous citons quelques titres de poèmes traduits : În marea trecere/Dans la grande traversée, Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison, Cap aplecat/Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la dernière.1360 Par contre, dans le même recueil, nous avons identifié un découpage en strophes par l'introduction d'un espace blanc là où le texte source présente un seul bloc typographique. Transposant le poème Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui ronge mă maison), Philippe Loubière décide de séparer la première strophe, assez longue d'ailleurs, en deux parties : la première présente le monologue parsemé de questions rhétoriques du moi lyrique (" Pourquoi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
découpage original des vers) : O, de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/ altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ?/ De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului/ ce scapără scântei la margine de drum ? Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea) (Blaga, 2010 : 123) Pourquoi ai-je interprété zodiaque et saisons/ Autrement que la vieille qui fait rouir/ Son chanvre dans la mare ?/ Pourquoi ai-je désiré un autre sourire/ Que celui du tailleur de pierre/ Qui fait jaillir des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424 Veturia Drăgănescu-Vericeanu respecte la décision du poète de faire commencer leș vers par une minuscule. Dans la traduction des poèmes Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) et Domnițele (Leș princesses), îl y a pourtant deux situations où, au milieu de la phrase, le vers commence par une majuscule.1425 Îl s'agit, sans doute
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003 : 49). → Le titre Fiica pământului joacă est traduit littéralement : La fille de la terre danse (Miclău, 1978 : 293) ; La fille de la terre danse (Pop-Curșeu, 2003 : 83) ; La fille de la terre danse (Loubière, 2003 : 53). → Le titre Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea est traduit littéralement. Philipe Loubière interprète le verbe " a apasă " (" peser ") comme " ronger ", ce qui contribue à accroître la poéticité de șa version : J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison (Miclău, 1978 : 297) ; J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
terre danse (Miclău, 1978 : 293) ; La fille de la terre danse (Pop-Curșeu, 2003 : 83) ; La fille de la terre danse (Loubière, 2003 : 53). → Le titre Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea est traduit littéralement. Philipe Loubière interprète le verbe " a apasă " (" peser ") comme " ronger ", ce qui contribue à accroître la poéticité de șa version : J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison (Miclău, 1978 : 297) ; J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 157) ; J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
herse/qui scellait leș semences dans la terre " (Pop-Curșeu, 2003 : 53) ; " le rouleau brise-motte avec lequel/Dans leș champs labourés tu scellais leș semailles " (En souvenir du paysan peintre d'icônes) (Loubière, 2003 : 25). Le poème Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea contient une image qui fait allusion à un procédé de divination autrefois commun dans leș villages roumains. Philippe Loubière observe que, à l'époque où leș villageois cultivaient du lin ou du chanvre pour fabriquer leurs vêtements
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ? " " Ô, pourquoi ai-je interprété le temps et le zodiaque/autrement que la vieille qui rouit le chanvre dans l'étang ? Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Miclău, 1978 : 297) ; " Oh ! pourquoi ai-je interprété le temps et le zodiaque/autrement que la bonne vieille qui met à rouir le chanvre dans la mare ? (J
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]