13,008 matches
-
in perioda 1930-1932 cu suportul Germaniei. Mormintele ostasilor cazuti sunt dispuse pe trei terase, cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
1954, au început lucrările de recuperare a operelorde artă și de consolidare cu bani de la Ministerul Culturii. Simpozionul de la Bordesti din 1980, a părut că aduce un nou avânt eforturilor de restaurare, dar lucrările au reînceput abia în 1994. Cercetările arheologice au fost inițiate în 1991 de către Victor Bobi și urmate de lucrări sistematice conduse de Aurel Nicodei de la Muzeul Vrancei. Astăzi lucrările de consolidare și reconstrucție sunt încheiate iar soarta ctitoriei brâncovenești de la Bordești depinde de Episcopia Buzăului și, mai
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
de kilometri de Vaslui și la 3 kilometri est de "Pungești", centrul actual de comună. În Cursești scriitorul Ioan Adam a înființat în sec XIX prima bibliotecă sătească din România. Existența lui dacă ar fi să ne luăm după dovezile arheologice, se pierde în negura timpului dar adevărata atestare documentară o constituie un document din anul 1437 ce apare în „Cartea întâi a Racovei” al excelentului cercetător vasluian "Dan Răvaru", document pe care cu voia domniei sale îl voi cita aici: „1437
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
În 2003, satele Ploscuțeni și Argea s-au separat de comuna Homocea, formând comuna Ploscuțeni. Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe dealul Bisericii de la Lespezi și care cuprinde urmele unei așezări din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și ale uneia din Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea. Celelalte două monumente sunt biserica „Nașterea Maicii Domnului
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
intrat în vigoare măsurile legislative privind creșterea natalității, populația a început să scadă mai ales din cauza migrației către centrele urbane: Cele mai vechi urme de civilizație de pe teritoriul comunei datează din paleolitic. În nord-estul comunei a fost descoperit un sit arheologic din paleoliticul superior, cu elemente de peste 20000 de ani. În partea de vest a satului Crețeștii de Sus și în nord-estul comunei s-au descoperit urme din perioada neoliticului, aparținând culturii "Cucuteni" (cca. 5500 î.e.n.). Prima atestare documentară a comunei
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din 2004 a Ministerului Culturii și Cultelor - Institutul Național al Monumentelor Istorice, după cum urmează: 83. VN-I-S-B-06379- Situl arheologic de la Lespezi , punctul "Dealul Bisericii" , la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului". 84. VN-I-S-m-B-0637901 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului", din Epoca Medieval Timpurie. 85. VN-I-m-B-0637902 - Așezare sat Lespezi , punctul "Dealul Bisericii", la
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
N de Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Epoca Eneolitic. În satulLespezi s-a descoperit în urmă cu câțiva ani un artefact din fildeș de mamut, piesă foarte rară în România. Unealta ,un fel de dăltiță, a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice desfășurate în anul 1963 sub conducerea Mariei Bitiri și a lui Viorel Căpitanu în așezarea gravettiană de la terasa Lespezi , în punctul "Lutărie". Satul Lespezi este situat geografic la 46,4333 grade latitudine nordică și la 26,3333 grade longitudine estică
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
și Vrâncioara au fost desființate și incluse în satul Negrilești. Comuna Negrilești a fost reînființată în forma actuală în 2003. Singurul obiectiv din comuna Negrilești inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat în punctul „pe creastă”, la 1 km sud de sat. El cuprinde urmele a două așezări, una din neolitic (cultura Boian faza Giulești) și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). În comuna Negrilești există o tradiție în a realiza
Comuna Negrilești, Vrancea () [Corola-website/Science/301885_a_303214]
-
a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns de la țărani valoroase materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a declarat Monica Marcot
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a declarat Monica Marcot, managerul Rețelei Electronice a Comunității Locale (RECL). Muzeul satului s-a construit în colaborare cu Asociația Clubului Rotary din Huși, aceasta ocupându-se de lucrările de modernizare a clădirii. Cele peste 200 de exponate din acest
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Vidra școala și spitalul comunal, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot în satul Vidra se află și al
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
o singură comună Țifești. Tot atunci, satul Tufele a fost desființat și integrat în satul Țifești. Șase obiective din comuna Țifești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală din secolele al XIV-lea-al XVIII-lea aflată la limita dintre satele Igești și Bătinești; și cimitirul din aceeași perioadă aflat în zona magazinului sătesc din satul Bătinești. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: în
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
În rest, în comuna mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni fază A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultură geto-dacă). "Mănăstirea Soveja"
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
situat georgrafic la S-E României, cuprinde 51 de unități administrativ-teritoriale și reprezintă 3,5 % din suprafața țării. Specificitatea județului este dată de varietatea să fizico-geografica și de importanțele mărturii documentare ale vietii materiale și spirituale de pe aceste meleaguri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani, pe harta arheologică a județului putând ramarca vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnița și traco-dacică, dar și ale cetăților geto-dacice și ale marilor
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
de varietatea să fizico-geografica și de importanțele mărturii documentare ale vietii materiale și spirituale de pe aceste meleaguri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Tulcea au pus în lumina urme de locuire cu o vechime de cca. 110.000 ani, pe harta arheologică a județului putând ramarca vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnița și traco-dacică, dar și ale cetăților geto-dacice și ale marilor construcții edilitare române. Comună Mihail Kogălniceanu este cunoscută, în special, datorită descoperirii pe acest teritoriu a celui mai bogat tezaur de monede
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
structura actuală. În 1950, comuna a trecut la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, deja denumită "Slobozia Bradului", comuna a trecut la județul Vrancea. În comuna Slobozia Bradului se află situl arheologic de interes național de la Coroteni. Aflat de-a lungul râului Vărzaru, în spatele fostului sediu al CAP, el cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Boian, o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului atribuite culturii Monteoru (fazele Ic4, IIa și IIb
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
din perioada Halstatt, una din Evul Mediu Timpuriu și alta din Evul Mediu. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un al doilea sit arheologic de la Coroteni, aflat în punctul „Cetățuia” și cuprinzând urmele a două așezări una eneolitică (cultura Boian) și alta din Epoca Bronzului (cultura Monteoru). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în satul Slobozia Bradului: biserica „Nașterea
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
în decembrie 2003. Primele însemnări scrise despre Murgeni ca fiind o comunitate de oameni liberi (răzeși) apar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și se adaugă în timpul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), timp în care satul se documentează și arheologic. În teritoriul Murgeni sunt atestate următoarele sate: Ne vom referi în special la Murgeni, vechiul sat Murgeni, deoarece acesta avea să fie desființat de boierul Alecu Sturza a cărui moșie era. Viața satului se continuă din vechime - arheologic și scris
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
documentează și arheologic. În teritoriul Murgeni sunt atestate următoarele sate: Ne vom referi în special la Murgeni, vechiul sat Murgeni, deoarece acesta avea să fie desființat de boierul Alecu Sturza a cărui moșie era. Viața satului se continuă din vechime - arheologic și scris până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, până la mijlocul dealului la est, de o parte și de alta a pârâului Oița
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, până la mijlocul dealului la est, de o parte și de alta a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu” în documentele din sec. XV-XVI, a determinat pe Gh. Ghibănescu să considere că denumirea satului Murgeni ar veni de la Murgu, Murgești. Observația atentă asupra documentelor de
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
cu certitudine că numele satului Murgeni este cu mult mai vechi și nu poate fi legat de numele fraților Murgu care apar atât de târziu în viața satului și pe care îi găsim cu proprietăți pe Telejna - Vaslui. Din descoperirile arheologice reiese că a fost o continuă locuire în aceste locuri din cele mai vechi timpuri, așadar această comunitate avea un nume, care s-a transmis până la noi sub denumirea de Murgeni. Descoperirile arheologice de aici constau în: Observăm că în timpul
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
cu proprietăți pe Telejna - Vaslui. Din descoperirile arheologice reiese că a fost o continuă locuire în aceste locuri din cele mai vechi timpuri, așadar această comunitate avea un nume, care s-a transmis până la noi sub denumirea de Murgeni. Descoperirile arheologice de aici constau în: Observăm că în timpul lui Alexandru cel Bun se găsesc doar 2 monede naționale, celelalte fiind de origine poloneză, rusescă, germană, turcească și chiar și monede false. În 1528, Voievodul Petru Rareș întărește stăpânirea lui Barta și
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
istoric de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În rest, în comună mai există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]