9,833 matches
-
curând după sfârșitul războiului, cu 1.700 de milioane de bilete vândute În 1946 În cele 5.000 de cinematografe ale țării. În acel an, o persoană din trei a mers În fiecare săptămână la cinema. Chiar În 1950, când audiența intrase deja În declin, englezii mergeau la cinema În medie de 28 de ori pe an, cu 40% mai mult decât În ultimul an dinaintea războiului. Dacă În sălile britanice publicul a scăzut constant de-a lungul anilor ’50, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
000 de noi cinematografe s-au deschis În Franța și tot atâtea În Germania de Vest; În Italia au apărut 3.000, ridicând cifra totală la 10.000 În 1956. Cu un an Înainte s-a Înregistrat recordul italian de audiență: 800 de milioane de bilete vândute (jumătate din cifra britanică, la o populație aproximativ egală). Publicul francez, la apogeu numeric spre sfârșitul anilor ’40, nu se compara cu cel britanic sau italian 5. și nici cel din Germania de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vândute (jumătate din cifra britanică, la o populație aproximativ egală). Publicul francez, la apogeu numeric spre sfârșitul anilor ’40, nu se compara cu cel britanic sau italian 5. și nici cel din Germania de Vest, deși În RFG recordul de audiență s-a Înregistrat abia În 1959. Dar spectatorii erau Într-adevăr foarte numeroși; chiar și În Spania, unde media de vizionare În rândul populației adulte era În 1947 printre cele mai ridicate din Europa. Entuziasmul postbelic pentru filme, datorat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acestea, succesul filmului american În Europa a fost motivat În primul rând de considerente economice. Dintotdeauna filmele produse În SUA au fost exportate cu succes În Europa. Dar după al doilea război mondial, producătorii americani, strânși cu ușa Între declinul audienței interne și costul tot mai ridicat al producției de film, au luat cu asalt piețele europene. În schimb, guvernele din Europa erau mai reticente ca oricând În fața valului de produse americane ce amenința piața internă: industria cinematografică locală, Încă importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dintre motivele pentru care Londra era mult mai mare decât Parisul era că prosperase datorită rolului său imperial de port, antrepozit comercial, centru de producție și capitală financiară. Ghidul intern al BBC Îi avertiza pe angajați să nu uite de audiența predominant necreștină de peste mări: „Remarcele condescendente, nemaivorbind de cele peiorative, la adresa budiștilor, hindușilor, musulmanilor și așa mai departe... reprezintă insulte grave și trebuie evitate În mod absolut”. Însă, după 1945, britanicii nu puteau spera În mod realist să-și conserve
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau astfel absolviți de responsibilitate atât pentru excesele lui criminale, cât și, mai important, pentru eșecurile lui politice. Hrușciov și-a asumat un risc calculat dezvăluind amploarea defectelor personale ale lui Stalin (șocând astfel și rănind sensibilitatea cadrelor obediente din audiență), cu scopul de a Întări și chiar de a păstra reputația neîntinată a lui Lenin, sistemul de guvernare leninist și, bineînțeles, pe urmașii lui Stalin. „Cuvântarea secretă” și-a atins scopul - cel puțin În interiorul PCUS. A tras o linie fermă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
standard de știri prezentate la cinema. Acum, În mai puțin de două decenii, liderii politici au trebuit să devină plăcuți În aparițiile televizate: capabili să transmită autoritate și Încredere, concomitent cu simularea confortului egalitar și a caldei familiarități În fața unei audiențe de masă - o performanță pentru care politicienii europeni erau mai puțin pregătiți decât omologii lor americani. Puși În fața camerelor de televiziune, mulți politicieni mai În vârstă au eșuat lamentabil. Aspiranții tineri, mai ușor adaptabili, au profitat enorm. Cum avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1946 și 1958. Cifrele au scăzut mai lent În celelalte părți ale Europei, dar, mai devreme sau mai târziu, au coborât peste tot. Mersul la cinema a ținut mai mult În Europa mediteraneană - În special În Italia, unde nivelurile de audiență au rămas constante până la mijlocul anilor ’70. Dar atunci italienii nu numai că mergeau la film regulat (de obicei săptămânal), ci erau și mari producători de film: În Roma de la mijlocul deceniului al șaselea, industria filmului era al doilea mare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dacă erau atrași de un film anume. Pentru distracția obișnuită, pentru a vedea ce se mai Întâmplă În lume, ei se orientau În schimb către televizor. În ciuda faptului că era un mediu „tânăr”, televiziunea a constituit o atracție deosebită pentru audiența mai În vârstă, mai cu seamă În primii ani, când era reglementată de stat și precaută cultural. Dacă altădată ascultau radioul sau mergeau la cinema, acum oamenii stăteau acasă și se uitau la televizor. Sportul comercial, Îndeosebi sporturile care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deosebire influențate de interpreții negri care au ajuns la Paris pentru a scăpa de persecuțiile de acasă - motiv pentru care imaginea Americii În cultura franceză a fost constant infuzată cu ideea de rasism. În anii ’50, impactul exemplului american asupra audienței europene se resimțea preponderent prin intermediul filmului. Publicul european avea acces aproape liber la tot ceea ce Hollywoodul putea exporta: spre sfârșitul deceniului, Statele Unite comercializau aproape 500 de filme pe an, În timp ce producția totală a Europei era de aproximativ 450 de pelicule
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
păreau să se fi născut Într-o lume care se transforma - schimbându-și cu reticență valorile, stilul și regulile - sub ochii și la comanda lor. Muzica pop, cinematograful și televiziunea erau invadate de tineri și Îi solicitau din ce În ce mai mult, ca audiență și segment de piață. În 1965 existau deja programe de radio și televiziune, reviste, magazine, produse și industrii Întregi destinate tinerilor și dependente de preferințele lor. Deși În fiecare țară cultura tinerilor avea simboluri și instituții distincte, puncte de referință
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
semne, În interiorul unui sistem Închis. Prin urmare, nu putea fi supus la teste sau infirmări empirice - o abordare structuralistă nu putea fi, În vreun sens, greșită -, iar combinația dintre ambiția iconoclastă a tezelor și invulnerabilitatea la contradicție garantau structuralismului o audiență largă. Absolut orice putea fi explicat ca o combinație de „structuri”: cum spunea Pierre Boulez când Își intitula una dintre compoziții Structures, „șacestaț e cuvântul de ordine al epocii noastre”. În cursul anilor ’60 s-a ivit o pletoră de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor variau de la reforma Închisorilor și Înființarea de spitale psihiatrice, accesul la educație și servicii medicale până la asigurarea de alimente, servicii comunitare, ameliorarea mediului urban și accesul la resursele culturale. Toate erau „anti-consens” prin reticența lor de a-și limita audiența la o singură categorie electorală tradițională și prin faptul că erau dispuse - de nevoie - să recurgă la metode alternative pentru a-și mediatiza programul. Trei dintre noile grupuri politice - mișcarea femeilor, ecologiștii și activismul pentru pace - au o importanță deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar erau și mai interesate de declarațiile sale externe, printre care și o cuvântare ținută la 7 decembrie 1988 În plenul Adunării Generale a ONU. După ce a anunțat reducerea unilaterală a forțelor armate sovietice convenționale din Europa, Gorbaciov a Împărtășit audienței opinia că „Libertatea de a alege este un principiu universal. Nu trebuie să existe excepții”. Era mai mult decât o simplă renunțare la „doctrina Brejnev”: era o declarație că Moscova nu va recurge la forță pentru a impune țărilor Înfrățite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Acestea din urmă - mai ales televiziunea - constituiau acum principala sursă de informare, idei și cultură (elitistă și populară) pentru majoritatea europenilor. Britanicii erau cei mai atașați de televiziune, ca și de presa scrisă, aflându-se frecvent În fruntea clasamentelor la audiență, urmați Îndeaproape de portughezi, spanioli, italieni și - la oarecare distanță - de est-europeni. Posturile tradiționale ale televiziunii de stat, concurate acum atât de companiile comerciale terestre și de canalele recepționate prin satelit, și-au păstrat un procent de piață surprinzător de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La momentul de maximă audiență, transmisiunile BBC de la meciurile disputate În Portugalia au atras 25 de milioane de telespectatori numai În Marea Britanie. Site-ul oficial euro.com a Înregistrat 40 de milioane de vizitatori și un miliard de accesări pe parcursul competiției. Fotbalul Își merita popularitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ziare (reclame, anunțuri prin poștă etc.). Aceasta este „prima” relație de contact cu publicul. Publicul (P) își formează un set de opinii, probleme de rezolvat, critici etc. pe care le transmite direct instituției prin serviciul de relații cu publicul sau audiențele cu conducerea (4). Opiniile publicului ajung la conducere, care elaborează răspunsuri și le comunică publicului (5) - cu al doilea tip de „relații”. Primul tip de relații se practică de orice instituție care „produce” servicii pentru oameni (școli, spitale, fabrici etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o conferă lumii, asigurându-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate despre caracterul "sinistru" al subiectului aflat în atenția pictoriței. Făcând abstracție de aceste teatrale sensibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia din urmă ar putea fi ceea ce numim „cameleoni sociali”; ei sunt foarte grijulii cu tot ce spun și fac să placă audienței, celor care privesc și ascultă, să producă impresii cât mai favorabile. M. Snyder (1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
găsesc relativ inutil particularismul studiilor de caz și exagerat principiul relativismului cultural potrivit căruia economia poate diferi enorm în culturi diferite. Aceast dialog urmează o serie de conferințe ținute de alți antropologi, de asemenea foarte cunoscuți în interiorul disciplinei, în fața unor audiențe ale angajaților Băncii Mondiale. Arjun Appadurai a vorbit despre relația dintre globalizare, sărăcie și cultură. Katherine Verdery și Sara Berry au discutat problemele legate de privatizarea drepturilor de proprietate asupra pământului în România (și Europa de Est în general), respectiv Zimbabwe. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru producerea bunului colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dvs. următoarele: Domnul Charles Kolb1564, delegatul Crucii Roșii Internaționale din Geneva, urma ca după Sărbători să prezinte acestui Cabinet un extras după raportul întocmit pentru Crucea Roșie Geneva cu constatările făcute la ghettourile din Transnistria, fapt confirmat și cu ocazia audienței ce a avut loc la Dvs. Cum până la această dată, acest raport n-a fost încă primit și cum Marele Stat Major a intervenit la 28 Decemvrie 1943, să i se trimită constatările asupra stării de spirit a evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să găsească soluția adecvată a acestei probleme controversate. Dat fiind că gramatica descriptivă de tip tradițional are cea mai largă audiență, stând la baza elaborării manualelor școlare, precum și a unor cursuri universitare, considerăm util ca, în cele ce urmează, să sintetizăm diferitele opinii formulate, evaluându-le din perspectiva acestei gramatici și arătând care ar fi, după părerea noastră, soluția pe care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
publicitate imobiliară alocat respectivului birou teritorial; ... c) îl informează, în scris, pe inginerul-șef sau directorul oficiului teritorial, după caz, în cazul constatării abaterilor și deficiențelor săvârșite de personalul din cadrul serviciului de cadastru alocat respectivului birou teritorial; ... d) primește în audiență petenții fără a acorda consultații juridice în sensul Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările și completările ulterioare și al Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale; ... e) dispune prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253612_a_254941]