9,955 matches
-
în rezervă la 22.03.1945. Arestat la 13.10.1944, a fost acuzat de "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 22.05.1945 la detenție grea pe viață, degradare civică timp de 10 ani și confiscarea averii. Eliberat din închisoare în 1956, fiind grațiat prin Decretul Nr. 421/1955. Colonel (din 10.05.1934); general de brigadă (din 25.10.1939); general de divizie (din 25.10.1942). 474 Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 10.03.1951, a fost acuzat de executarea a 3 dezertori în vara anului 1944 și condamnat în 1952 la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisorile Jilava, Văcărești, Aiud, Craiova, Poarta Albă, fiind eliberat la 21.10.1955. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 10.05.1938); general de brigadă (din 23.03.1944). 654 Indicativul codificat al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
județului Berezovca (1941-1942); prefect al județului Tulcin (1942-1943). Arestat în 1945, a fost judecat pentru crime de război "represiuni individuale și colective rasiale" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisoarea Aiud, unde a decedat la 31.01.1949. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 28.09.1926); colonel (din 10.05.1934). 694 R.K.K.S., prescurtare de la Reichskreditkassenscheinen, mărci de ocupație germane, monedă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 28.03.1945. Arestat la 06.04.1945, a fost acuzat de "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 19.06.1945 la 25 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Pitești, Craiova, Făgăraș, Gherla, fiind eliberat la 27.03.1960. Locotenent (din 01.04.1932); Căpitan (din 01.06.1938); maior (din 01.12.1944). 779 Vezi documentul nr. 180. 780
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 10.04.1945. Arestat la 12.04.1945, a fost acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșire de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii, pedeapsă ce a fost redusă ulterior la 12 ani și 6 luni închisoare. În 1957 a fost condamnat din nou la 25 ani temniță grea pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Aiud, Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este responsabil de persecutarea și deportarea în Transnistria a evreilor din Bucovina; comandant al Regimentului 4 Dorobanți (1944-1945). Arestat la 26.03.1945, a fost judecat și condamnat de către Tribunalul Poporului la 22.05.1945 la moarte, 10 ani degradare civică și confiscarea averii pentru "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război". Ulterior pedeapsa i-a fost comutată în muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Făgăraș, Craiova, Gherla, fiind eliberat la 16.04.1964
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ocrotirii Sociale (12.07.1941-24.06.1943). În calitate de fost demnitar în guvernul mareșalului Ion Antonescu a fost pus sub acuzare, judecat și condamnat în contumacie de Tribunalul Poporului la 17.05.1946 la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Până la decesul său s-a ascuns sub numele de Constantin Predescu în Transilvania, în zona Gilău. 1022 Sergiu Băcescu (1899-?), medic român. Licențiat în Medicină al Facultății de Medicină din București (1926). Medic primar la ambulatorul policlinic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vehement. Arestat la 20.09.1944, a fost acuzat de crime de război și "favorizarea lui Radu Lecca în persecuția evreilor", fiind judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 18.02.1946 la detenție grea pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisorile Aiud și Craiova. 1142 Generalul Ilie Șteflea. 1143 Documentul a fost înregistrat de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România cu Nr. 3717 din 01.08.1942. 1144 Documentul a fost înregistrat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la dispoziția Ministerului de Război (01.07-01.09.1947); trecut în rezervă la 01.09.1947. Arestat de autoritățile comuniste la 02.06.1950, a fost condamnat la 21.05.1952 la muncă silnică pe viață și 10 ani degradare civică pentru crime de război. Moare în detenție, în penitenciarul Sighet, la 28.06.1954. General de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 18.07.1942); general de armată (din 23.08.1946). 1583 Olimpiu Stavrat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ani, care prevedea schimburi și acțiuni de cooperare în domeniile învățămîntului, culturii, științei și tehnologiei, pînă în 1974. Acest acord era cel mai complex din cadrul programului de schimb, care fusese inițiat în 1960, căci prevedea schimburi guvernamentale, sociale, profesionale și civice între cele două țări1542. Una din instituțiile care aveau multe de cîștigat de pe urma cooperării între Statele Unite și România era Biblioteca Americană din București. Pînă în luna decembrie a primului an, 1972, mai mult de 4.000 de persoane au vizitat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3.2.1. Cadrul politic / 139 3.2.2. Sistemul educațional / 142 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno-naționalism herderian / 160 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc / 174 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) / 195 3.3.1. Cadrul politic / 195 3.3.2. Sistemul educațional / 197 3.3.3. Concepția despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care s-au succedat la cârma politică a societății românești și-au pus în acțiune programele de antropogenie politică. După cum vom vedea, dacă până în secolul al XIX-lea școala avea funcția antropogenetică de fasonare a creștinului patriot prin obediența sa civică față de stăpânirea politică, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, formarea statului național român a condus la redefinirea școlii ca incubator ideologic al lui homo nationalis. România fusese făcută, mai rămâneau de făcut românii. Iar școala a fost instrumentală în acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961, p. 15). De subliniat absența etnicului care nu e de găsit nicăieri în această înțelegere a națiunii, definită pe aliniamente civice ca asociație de cetățeni care se autoguvernează în acord cu voința generală. Epopeea semnificației conceptului de națiune nu avea să se sfârșească aici. Conceptul de națiune a suferit o ultimă întorsătură semantică prin transformarea cauzată de emergența naționalismului romantic, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anul apariției primului manual de istorie în țările române, până în ziua de astăzi). Eșantionul supus analizei cuprinde o colecție de aproximativ o sută de manuale de istorie și alte cărți școlare (abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, manuale de cultură civică). O analiză exhaustivă, care să cuprindă întreaga colecție de manuale de istorie publicate în literatura didactică românească, nu a fost posibilă din rațiuni ce țin atât de indisponibilitatea materialelor cât și de imposibilitatea de procesare analitică a unui volum atât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor Civic Etnic Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică, și-a făcut apariția în Anglia secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în Statele Unite ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor Civic Etnic Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică, și-a făcut apariția în Anglia secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în Statele Unite ale Americii. Emergența naționalismului în Anglia secolului al XVI-lea a fost antamată de un cumul de transformări sociale majore, printre care cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în Europa continentală, mai întâi în Franța și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în Europa continentală, mai întâi în Franța și Rusia, iar cu o oarecare întârziere, în Germania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch. Ideea națională românească a parcurs un traseu istoric mult mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului. Acestea sunt rațiunile principale care ne-au impus să acordăm o atenție sporită sistemelor de periodizare utilizate în structurarea conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali a creat premisele pentru o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]