10,875 matches
-
acest oraș. Corneliu Codreanu încredință manuscrisul profesorului Nicolae Petrașcu și îi ură noroc. Totodată, pentru a deruta pe informatorii ce se îmbulzeau în jurul lui, începu discuții cu mai multe edituri din București. Guvernul era informat zi de zi de aceste conversații, și pândea momentul în care Corneliu Codreanu va preda manuscrisul unei imprimerii, spre a-l confisca. Jocul acesta a durat toată vara; iar guvernul nu și-a dat seama că era înșelat decât atunci când cartea era în librării; și culmea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
privință sau eram mânat de o convingere adânc reflectată? Martorul Iuliu Maniu:Noi nu am discutat temeinic chestiunea politicii noastre externe, dar în tot cazul am vorbit de ea în două rânduri, mi se pare. Am constatat și atunci în conversația noastră particulară, că suntem adversari politici, ca ideologie și cu această ocazie voind să-l conving pe Domnia sa ca să accepte politica externă pe care o socotesc bună pentru noi, am discutat foarte calm, cu argumente din diferite domenii; cu convingere
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noi, am discutat foarte calm, cu argumente din diferite domenii; cu convingere Domnia sa, cu convingere eu, fără să fi văzut vreun element de interes personal la Domnia sa ca și cum ar fi exclus lucrul acesta. Domnul Iuliu Maniu: Nu, din contra din conversațiile pe care le-am avut, am stabilit în privința aceasta o deosebire de atitudine între noi: eu insistam ca drept rezultat al alegerilor, partidul nostru să vină imediat la putere, căci era dreptul nostru firesc și găseam necesar pentru țară, pe câtă vreme
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și noi făceam propagandă pentru noi. O organizație secretă nu am putut constata. Am avut de a face cu organizațiile Domniei Sale, care lucrau foarte pe față și foarte energic, ba pentru mine pot spune chiar prea energic. Iuliu Maniu: în conversațiile pe care le-am avut, am discutat în două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
A fost un uz constant. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă știe Domnul Maniu că vroiam să vin acum la putere sau dacă din discuțiile avute mi-am manifestat graba de a veni la putere? Domnul Iuliu Maniu: Nu, din contra din conversațiile pe care le-am avut, am stabilit în privința aceasta o deosebire de atitudine între noi: eu insistam ca drept rezultat al alegerilor, partidul nostru să vină imediat la putere, căci era dreptul nostru firesc și găseam necesar pentru țară, pe câtă vreme
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un război civil. Corneliu Zelea Codreanu: Dacă am discutat cu Domnul Maniu probleme politice de natură externă și dacă în aceste discuții am pus interes personal sau am fost condus exclusiv numai de convingeri interne? Am constatat și atunci în conversația noastră particulară, că suntem adversari politici, ca ideologie și cu această ocazie voind să-l conving pe Domnia sa ca să accepte politica externă pe care o socotesc bună pentru noi, am discutat foarte calm, cu argumente din diferite domenii; cu convingere
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
diferite locuri, a cunoscut Mișcarea Legionară și dacă poate să dea denumirea de „clandestină” și „ocultă” acestei mișcări. Dacă această mișcare era necunoscută sau dacă oamenii mei sunt cunoscuți prin sate și de cel din urmă copil? Iuliu Maniu: în conversațiile pe care le-am avut, am discutat în două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionarilor să se facă prudent, astfel ca să nu trezească vigilența organelor de siguranță. D-nul Petrașcu mi-a răspuns că organele de suguranță nu pot cunoaște noua organizație, deși cunosc pe oameni „pentru că sunt aceeași”. În partea a doua a conversației am arătat Dlui Petrașcu intențiile mele de a găsi în străinătate persoanele calificate de la anglo-americani pentru a da un sprijin efectiv grupurilor subversive din țară și de a determina unificare grupurilor de români din străinătate, adversari ai regimului din România
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de mâncat, aș vrea să-mi răspundeți și mie la niște întrebări. O să le iau pe rând. Ce-ați vrut să faceți? Ce-ați făcut? Care e rezultatul? Ce am eu de făcut? Atât. — Se pare că va fi o conversație între profesioniști, zise Profesorul evaziv. — Puteți s-o faceți și mai puțin profesionistă. Mă interesează să atingeți toate punctele. — S-ar putea să dureze și o să te cam superi pe mine dacă-ți spun tot. N-am să mă supăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și mi-am răsucit „timpul“ în cap de parcă învârteam niște cuburi de gheață într-un pahar cu whisky. Totul, dar absolut totul părea să se fi întâmplat de mult. A fost odată ca niciodată. Hainele de pe jos, muzica din fundal, conversația. Cu diferențe infime, lipsite de semnificație. Parcă eram într-un carusel și ajungeam mereu în locul din care plecasem. Nu întreceam pe nimeni. Nimeni nu mă întrecea. — Mi se pare că s-a întâmplat tare demult, am zis eu cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fără metodă, călăuzit însă de intuiție și de gust. Cafeneaua literară a jucat un rol decisiv în formarea sa. La „Fialkovski”, la „Bulevard” și „Kübler”, într-un mediu boem frecventat de profesori, actori, scriitori, el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât poetul, cât noctambulul cu o agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București, are prilejul să polemizeze cu acei autori de memoriale de călătorie, care „numai au trecut
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită prin „vorba măiestrită”, de o calofilie neconvențională și deloc găunoasă, fiind țesută cu idei relevante și imagini uneori memorabile. O „urmare” - sau o
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
realității, care traduc atât o desprindere a personajelor cât și mai vechea obsesie a diferenței dintre limbaj și obiecte. Romanele sale sunt În primul rând - ca multe alte romane contemporane franceze - monologuri, ecorșeuri. Autoarea mânuiește fără greșeală arta dialogului, arta conversației, (ceea ce și dovedește, cu superbie, În ultima sa carte, La Conférence de Cintegabelle) am putea spune, numai că demonstrațiile de salon sunt Întotdeauna Întrerupte. Deoarece ordinea nu Înseamnă, pentru Lydie Salvyre, altceva decât un ideal abstract sau un mijloc terapeutic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
textul “conferinței” accidental, ea apare Întotdeauna, În antiteză sau ca o confirmare défense et illustration - al unui cod de bune maniere, ca actor principal al unor situații paradigmatice ale traseului retoric și etic pe care trebuie să-l parcurgă o conversație. Căci acesta este subiectul Conferinței, conversația, extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În antiteză sau ca o confirmare défense et illustration - al unui cod de bune maniere, ca actor principal al unor situații paradigmatice ale traseului retoric și etic pe care trebuie să-l parcurgă o conversație. Căci acesta este subiectul Conferinței, conversația, extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-l parcurgă o conversație. Căci acesta este subiectul Conferinței, conversația, extrasă din rigiditatea formală à la franșaise și redată individului contemporan pentru care gratuitatea, calmul aristocratic și viața trăită ca artă și-au pierdut, baudrillardian, orice sens. Dintre speciile de conversație definite și comentate de narator (de dragoste, politică, literară, patriotică, cu morții) comentariile pe marginea celei patriotice ne interesează desigur și pe noi: „Les sentiments patriotiques donnent souvent un air fâché * L’air fâché étant proscrit de la conversation, * Une véritable
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
calitatea cea mai evidentă a scriiturii ei. Cea mai bine vândută scriitoare franceză a momentului pare să fi avut succesul drept unul dintre obiective. Traseul străbate surpriză după surpriză, iar ghidul stăpânește la perfecție, nici nu se putea altfel, arta conversației. Romanele ei sunt biografiste, autoironice, pline de gust - calitate ce prezintă destule inconveniente, Întrucât o carte frumoasă poate plictisi de la un punct dacă nu-și provoacă frumusețea la duel ucigând-o - și crude, la final, În urma necesarei lovituri de teatru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ș.a.), apelându-se la studiile lui Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Rețin atenția notațiile despre raportul dintre receptor și creator, dintre reacția lectorului neavizat și a celui superavizat în fața operei de artă
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga). SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București, 1972; Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Scarlat, Constantin Crișan, „Nostalgia comunicării”, RL, 1978, 37; Aureliu Goci, „Confesiuni esențiale”, RL, 1978, 8; T. Tihan, Critică și sociologie literară, ST, 1978, 2; Mihai Coman, Exuberanța comunicării, LCF, 1978, 21; Elena Tacciu, Dialogul necesar, ST, 1980, 10; H. Zalis, „Conversații de bunăvoință”, RL, 1982, 9; Dinu Flămând, O carte document, VST, 1985, 23; Dicț. scriit. rom., I, 731-733. D.Gr.
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
173-177; Barbu, O ist., 116-120; Piru, Poezia, II, 56-64; Raicu, Critica, 235-238; Felea, Aspecte, I, 74-78, III, 56-60; Poantă, Radiografii, I, 100-103, II, 50-52; Raicu, Practica scrisului, 311-314; Grigurcu, Poeți, 212-214; Doinaș, Lectura, 188-192; Lit. rom. cont., I, 418-424; Sângeorzan, Conversații, 73-78; Tomuș, Mișcarea, 98-102; Ciobanu, Opera, 156-160; Cândroveanu, Printre poeți, 124-129; Iorgulescu, Prezent, 179-184; Cristea, Fereastra, 191-195; Cistelecan, Poezie, 114-121; Dimisianu, Subiecte, 141-146; Stănescu, Jurnal, III, 39-43; Micu, Limbaje, 223-234; George Pruteanu, Bucolicul gnomic, CL, 1989, 1; Simion, Scriitori, IV
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Sub aceleași pretexte situaționale (moartea iubitei / soției, chinurile dragostei), același eu masculin hiperdimensionat încearcă să se autodefinească, venind prin liber consimțământ în întâmpinarea unor evenimente limită: delectarea în fața priveliștii morții, obsesia „adevărului absolut” asupra sentimentelor iubitei. Chinuri, Preludiu sentimental, Odette, Conversații cu o moartă, Icoane la mormântul Irinei fac să circule aceeași problematică și același tip de personaje ca în romane, de fiecare dată existând un eu masculin care încearcă să se explice, să se analizeze, expunându-și confesiv experiența și
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
2. Să manifeste interes În ceea ce privește culturile și civilizațiile Această curiozitate Îi va permite să-și Înțeleagă mai bine interlocutorii. Aceștia vor fi mișcați de interesul pe care Îl arată culturii și poporului lor. Se creează astfel diferite subiecte interesante de conversație În afara negocierii și chiar agrementarea sejurului prin vizite În compania interlocutorilor. 3. Să fie modest și să accepte diferența Negociatorul trebuie să rețină că nu este cel mai bun, chiar dacă demonstrează performanțe În multe domenii, și să accepte că nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
I, 116-120; Ungheanu, Lecturi, 245-250; Dimisianu, Opinii, 72-76; Manu, Eseu, 59-88; Raicu, Practica, 386-411; Ciobanu, Însemne, II, 84-89; Grigurcu, Poeți, 406-414; Dobrescu, Foiletoane, I, 152-159; George, Sfârșitul, III, 237-239; Felea, Aspecte, II, 51-55; Raicu, Contemporani, 73-78; Cristea, Faptul, 70-73; Sângeorzan, Conversații, 36-38; Cândroveanu, Poeți, 54-65; Tomuș, Mișcarea, 288-291; Grigurcu, Critici, 545-557; Iorgulescu, Critică, 223-228; Moraru, Semnele, 32-40; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 14-20; Hommage à Ion Caraion, Lausanne (Elveția), 1984; [Ion Caraion], „Dialog”, supliment literar (Dietzenbach, Germania), 1987, 43-44; Eugen Simion, Ion Caraion
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]