12,214 matches
-
pe care le-a luat nu sunt radicale. Se oprește doar la a enunța aceste surse ale erorii, fără a căuta o soluție pentru îndepărtarea lor. Se consideră că doar cunoașterea cauzelor erorii poate duce singură la înlăturarea acestora, considera filosoful medieval. Roger Bacon încearcă o cenzură, dar aceasta s-a dovedit a fi incompletă pentru că nu era timpul pentru o astfel de cenzură. În schimb cenzura lui Francis Bacon a avut un succes deplin. Unul dintre motive este că Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate să înlocuiască o teorie mai puțin bine argumentată și care este mai apropiată de adevăr. Acceptarea anticipațiilor și ulterior a explicațiilor, care reprezintă argumentele pentru o anumită teorie ar face inutilă cenzura pe care o realizează prin idoli. Cenzura filosofului englez se realizează de aceea pe trei etape: cenzura noțiunilor, cenzura metodei și în final cenzura totală (prin idoli). Cenzura idolilor este atât de vastă încât cuprinde implicit în interiorul ei și cenzura celorlalte două modalități de cunoaștere. Primul pas ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu numai limbajul, dar și teoriile contemporane acestuia care susțineau că exista o legătură existențială între natură și cuvânt. El neagă această calitate a cuvântului, dar în același timp este și precursorul filosofiei analitice dezvoltată de Cercul de la Viena. Pentru filosoful englez, cuvântul nu are o valoare ontologică, ci doar una gnoseologică, iar capacitatea sa de a explica natura este posibilă doar dacă este clară și precisă, neexistând confuzi ale termenilor. Chiar dacă scopul filosofiei nu era de a descoperi un limbaj
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să descopere natura ci să o și explice folosindu-se de instrumentele proprii limbajului. În acest mod putem vorbi despre o știință a puterii. Idolii teatrului (idola theatri) sunt "idolii care s-au înrădăcinat în spiritele oamenilor din dogmele diferitelor filosofii și din legi absurde de demonstrații"67. Dacă ceilalți idoli erau ai omului comun, fiecare om supunându-se lor, aceștia sunt idolii oamenilor învățați, ei țin de știința și cultura universală. Fiecare dintre sistemele de gândire încearcă să schimbe ceva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suprafață, fondul rămânând același. 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera că există o cale de urmat și nu trebuie decât să identificăm o modalitate de a realiza știința. În viziunea sa era necesară o metodă puternică, imbatabilă, metodă care încă nu fusese
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze mentalul uman după anumite criterii. Ars combinatoria a lui Lullus, arta memnonică a lui Bruno și stenografia lui Trithemus sunt metode care au precedat metoda inductivă baconiană. Toți aceștia încercau să pună ordine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în mod radical încercarea de a face știință. Pornind de la experiment el dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Regula V se subliniază faptul că a fost tendința de a dezvolta teorii fără o componentă experimentală: "Tot astfel fac și cei mai mulți studiind mecanic fără fizică și născocind la întâmplare instrumente noi pentru producere mișcărilor. Tot așa fac chiar anumiți filosofi care, nesocotind experiențele, își închipuie că pot scoate adevărul din propriul creier, precum scoate adevărul din propriul lor creier, precum scoate Jupiter pe Minerva. Negreșit că toți aceștia păcătuiesc împotriva regulii noastre"97. La o primă vedere pare de mirare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot scoate adevărul din propriul creier, precum scoate adevărul din propriul lor creier, precum scoate Jupiter pe Minerva. Negreșit că toți aceștia păcătuiesc împotriva regulii noastre"97. La o primă vedere pare de mirare ca un raționalist, așa cum este considerat filosoful francez să realizez o analiză a experimentului, dar trebuie precizat că în ciuda faptului că metoda sa matematică este în primul rând de natură deductivă el nu uită să includă și inducția printre componentele metodice. El consideră că la cunoaștere se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în diverse contexte, dar nepublicate pentru publicul larg. Între toate lucrările filosofului francez, Discours de la methode poate fi considerat a fi cea care surprinde cel mai bine pragmatismul specific cartezian. Lucrarea ne dezvăluie modalitatea în care ar trebui să devină filosofia sub impactul metodei. Caracterul lucrării este constructiv, dar printre cele ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cât de suspecte ar trebui să ne fie dovezile prietenilor, când sunt favorabile"102. Descartes anunță încă de la început că, chiar dacă metoda sa a fost eficientă în propria sa dezvoltare, ea nu are valoare universală. Eficiența metodei dovedită în cazul filosofului, poate să nu fie aceeași și în alte cazuri. Aici avem o primă deosebire fundamentală între Reguale și Discourse. Regulile se prezintă tocmai ca o metodă indubitabilă, eficientă a cărui rezultat este cunoașterea lumii, în timp ce metoda din Discourse poate fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a acestor cunoștințe sunt acceptate ca forme de cunoaștere activă, dar o altă parte sunt cenzurate primind numele de "false științe". Astfel sunt catalogate magia, alchimia sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului care resemnifică relația om - cosmos în spațiul filosofiei occidentale. Interpretarea Genezei pe care o realizează filosoful plasează omul în centrul lumii cu potențialități nelimitate ce pot să-l ducă de la statutul de înger până la cel de fiară. Omul are drept de judecată asupra existenței și posibilitatea să "cerceteze cu atenție înțelesul unei atât de mari înfăptuiri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
propria existență. Cea mai importantă reformă metafizică este realizată de către Descartes, care nu numai că oferă omului posibilitatea de a-și alege propriul drum, dar îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se putea realiza fără înlocuirea vechiului sistem metafizic cu unul nou. Se constituie sistemul metafizic ce reevaluează într-un mod drastic poziția omului în lume. Această modificare se realizează pe baza unui model religios și anume modelul Genezei biblice. Lucrarea filosofului francez reprezintă o nouă Geneză, dar de data aceasta Logos-ul divin este înlocuit cu Cogito-ul. Creația nu mai este privită din perspectiva divină, ci din perspectiva omului, iar noul univers are drept creator omul. Profunzimea meditațiilor nu este dată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pornește de la o structură de bază deja utilizată - Geneza - și în al doilea rând problematica pe care afirmă că o dezbate era cu ușurință acceptată în acea perioadă: problema sufletului și a existenței lui Dumnezeu. Aceste două elemente îi asigurau filosofului francez un număr destul de important de cititori ce aparțineau universului în care dorea să pătrundă aceste elemente noi. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale ale întregii cărți: ideea de adevăr și cea de certitudine. Sub auspiciul lor are loc creația întregii lumi a cunoașterii. Lumea carteziană este lumea certitudinii, iar elementele corespunzătoare ei trebuie să aparțină
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate observa că nu a fost înțeles rolul cogito-ului. El nu are rolul de a "imagina", ci de a crea, pur și simplu, o lume. Ea este pentru Descartes mai reală decât toate celelalte lucruri percepute în mod direct. Chiar filosoful francez precizează în răspunsul dat la una dintre întâmpinări, că ceea ce realizează el prin cogito nu reprezintă forma unui silogism, ci "e o inspecție a spiritului, un lucru cunoscut de-a dreptul"122. Rolul creator pe care îl atribuie cogito-ului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fie radicală și foarte dură. Concepțiile copernicane asupra universului au fost cenzurate, fiind trecute în index, iar cei ce le susțineau acuzați de erezie. Au existat două procese importante, cel al lui Giordano Bruno, care a avut drept finalitate arderea filosofului pe rug în februarie 1600 și cel al lui Galileo Galilei, finalizat cu retractarea din iunie 1633. Cele două procese ar fi avut drept scop oprirea propagări ideii heliocentrismului, dar efectul acestora a fost de scurtă durată. În 1687, la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Cusanus au fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"127. Aceste precauții pe care le-a luat filosoful pentru ca ideea infinității, în părțile sale care contraziceau dogmatica catolică, să fie privită ca supoziție nu sunt suficiente pentru a se putea accepta cu ușurință ideea infinității. Mai ales că dincolo de verbal s-a constituit și o viziune prin care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe spinarea căreia trăim reprezintă viziunea animistă asupra cosmosului. Acestea ar fi sintetizate foarte pe scurt ideile cosmologice ale lui Giordano Bruno, idei care au determinat acuzarea acestuia și arderea sa pe rug. Filosoful italian spre deosebire de alți autori nu s-a ferit să-și promoveze ideile așa cum a crezut de cuviință, fără nici un fel de precauții intrând în conflict cu cei care promovau imaginea oficială a bisericii catolice și nu numai. Totuși, modalitatea sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că printre traducerile care au fost făcute operelor grecești s-au strecurat elemente privind această teorie, una din căi fiind opera lui Cicero 135 care era foarte cunoscută în acea vreme. Copernic o analizează și îi construiește argumentația matematică. Atunci când filosoful polonez prezintă teoria heliocentrică el amintește teoriile heraclitene, pitagoreice și prezentarea lui Cicero la acestea 136. Concepția copernicană dezvoltată în De revolutionibus orbium coelestium 137 din 1543, începe cu reconsiderarea formei și a locului pământului în univers. Forma Pământului este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost în mod explicit enunțată de către Bacon, care prin sintagma Science is power reconsideră în mod radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană poate fi considerată în sine o dezvoltarea a pragmaticii științei pentru că ceea ce urmărește filosoful englez este obținerea de rezultate palpabile, și susține acest lucru în mod evident în Novum Organum ori Nova Atlantis. Dar nu este singurul care își dezvoltă teoria din punct de vedere pragmatic. Descartes dorește o cunoaștere "clară și distinctă" a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de știință el precizează că aceștia cunosc cauza din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care leagă cele două lumi. El este cel care aduce filosofia naturii la nivelul la care pregătește evoluția științei experimentale. Importanța sa nu se datorează metodei inductive, ci rolului pe care îl dă universului experimental și pragmatismul care însoțește opera filosofului. "Forma" este un concept preluat de Bacon din filosofia epocii, dar originea acestei concepții este în filosofia platoniană. Cuvântul forma (alături de cuvântul species) este o traducere în limba latină a termenului ειδος11. Cuvântul ειδος poate fi tradus mot-à-mot prin "a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]