10,086 matches
-
în anul 1906. În această calitate, el a executat mai multe călătorii și misiuni navale în străinătate (Franța, Suedia, Rusia). El a avut o contribuție importantă la înființarea Diviziei de Dunăre, având în dotare patru monitoare cuirasate și opt vedete fluviale, nave pentru care directorul Marinei din Ministerul de Război, comandorul Petre Demetriade, reușise să obțină creditele necesare. Contraamiralul Emanoil Koslinski a decedat la 27 martie 1909, după 8 ani de conducere a Marinei Militare Române, fiind înmormântat în cavoul familiei
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
În acest an este luat prizonier de război, fiind dus în URSS. Revenit în țară în anul 1945, reia cursurile Politehnicii bucureștene, obținând diploma de inginer de drumuri și poduri. După absolvirea facultății, a activat pe monitorul „Bucovina” din cadrul Flotilei Fluviale Galați, apoi comandant de pluton la Depozitele Marinei de la Constanța, îmbarcat pe canoniera „Lepri”, ajutor cu navigația și transmisiunile pe canoniera „Dumitrescu” și transmisionist la bordul distrugătorului „Regina Maria”. Ulterior a fost numit în funcția de ofițer cu navigația și
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
marinei a fost directă în aplicarea acestora. Amintim aici rolul contraamiralului Emanoil Koslinski în implementarea celui de-al treilea program de dotare cu nave de luptă, în cadrul acestuia, în anul 1907, la Galați, fiind lansate patru monitoare și opt vedete fluviale, care au format prima Escadră de Dunăre. În anii Marelui Război al Reîntregirii Țării (1916-1918), Marina Română s-a încadrat în efortul general de război, Comandamentul Marinei organizând misiuni de apărare a capului de pod de la Turtucaia, de sprijin al
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Ioan Bălănescu, comandantul Marinei, a apreciat: Marina română reprezintă, în sistemul apărării naționale, un factor de o deosebită importanță, ea este păzitoarea liniilor de comunicație pe apă, forța de protecție a marinei comerciale și, în special, păzitoarea coastelor marine și fluviale. În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, întreaga marină, sub conducerea Comandamentului Marinei Regale și-a adus un aport considerabil la susținerea efortului general de război, edificatoare în acest sens fiind acțiunea din 26 iunie 1941, când, în fața orașului Constanța
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
au făcut obiectul citării prin Ordin de Zi pe întreaga Armată de către Conducătorul Statului. După cel de-al doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către flota Uniunii Sovietice, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernele României și U. R. S. S. Între 1946-1947, structurii de comandă a Marinei Militare, ca de altfel întregii Armate române, i s-a impus o
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
a continuat să susțină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, denumită din 1959 Brigada Fluvială. În anul 1962 a fost înființată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradițiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În perioada 1965-1989, Comandamentul Marinei Militare a pregătit, a susținut și a coordonat
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român modern, mereu în serviciul intereselor navale și fluviale naționale, participând
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român modern, mereu în serviciul intereselor navale și fluviale naționale, participând până la sacrificiul suprem la apărarea
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei. Fie și dintr-o privire retrospectivă succintă, se accentuează rolul și locul Forțelor Navale Române, a conducerii sale, în istoria statului român modern, mereu în serviciul intereselor navale și fluviale naționale, participând până la sacrificiul suprem la apărarea hotarelor de apă ale țării, îndeplinindu-și rolul atribuit de conducerea politico-militară. În prezent, Forțele Navale ale României continuă tradiția semnificativă a acestei categorii de forțe militare, în interesul națiunii și pentru apărarea
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
hotarelor de apă ale țării, îndeplinindu-și rolul atribuit de conducerea politico-militară. În prezent, Forțele Navale ale României continuă tradiția semnificativă a acestei categorii de forțe militare, în interesul națiunii și pentru apărarea unor idealuri generoase precum siguranța granițelor, securitatea fluvială și maritimă și dezvoltarea relațiilor complexe militaro-diplomatice la Marea Neagră și pretutindeni unde statul român își află interesul geostrategic. Încadrându-se în amplul proces de reformă a Armatei României, cu principala finalitate a creării interoperabilității cu forțele armate ale statelor membre
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
subordinea Statului Major al Forțelor Navale de cerințele războiului modern pe mare, pe litoral și în adâncimea acestuia. Se recunoaște că, în calitate de stat riveran Mării Negre, situat în apropierea zonei de insecuritate din Balcani și la intrarea principalei axe de transport fluvial dintre Orientul Mijlociu și Europa Occidentală, România trebuie să dispună de o forță navală credibilă și bine structurată, cu o putere combativă pe măsura responsabilităților ce-i revin la mare și fluviu. În contextul evoluției contemporane a mediului de securitate, puterea
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda și controlul operațional asupra forțelor proprii și a celor subordonate operațional; Supraveghează/monitorizează și realizează managementul spațiului maritim și fluvial; Participă la protejarea platformelor de foraj marin; • Cooperează cu comandamentele operaționale, protecția civilă, poliția de frontieră; Conduce căutarea, salvarea, evacuarea și umanitare, în condiții deosebite și în cazul producerii unor catastrofe și/sau calamități naturale; Organizează cercetarea și supravegherea navală
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
comandamentele operaționale, protecția civilă, poliția de frontieră; Conduce căutarea, salvarea, evacuarea și umanitare, în condiții deosebite și în cazul producerii unor catastrofe și/sau calamități naturale; Organizează cercetarea și supravegherea navală a unor raioane, aliniamente sau itinerare din spațiul maritim/ fluvial; Coordonează executarea unor misiuni de curierat, legătură și transport naval de trupe, tehnică de luptă, muniții și materiale. NAVE MARITIME Deplasament (To): 4900 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
la bord: dispune de 2 apartamente cu pat dublu Posibilități de ambarcare pasageri: 40 de pasageri (dispune de două saloane, unul la puntea principală și unul la puntea superioară “BELVEDERE”). Autonomie : 15 ore Zona de navigație : Maritim: până la 50 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunărea Maritimă, canalul Sulina și canalul Sfântu Gheorghe până la un pescaj de minim 3m. Destinație: activități de protocol Posibilități de cazare la bord: 2 cabine cu pat dublu și baie; 3 cabine a 2 locuri (cușete suprapuse
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
o cabină pentru pasageri cu 2 cușete. Posibilități de ambarcare pasageri: maxim 10 pasageri (dispune de un salon la puntea principală); Preparare hrană la bord pentru pasageri: numai produse semipreparate; Autonomie : 10 ore Zona de navigație : Maritim: până la 3 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunăre și canale până la un pescaj de minim 2 m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
pe Dunăre și canale până la un pescaj de minim 2 m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei. • De-a lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează Brigada
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
lungul existenței lor, Forțele Fluviale - leagănul Marinei Militare Române, au avut diferite denumiri: Corpul Flotilei, Divizia de Dunăre, Flotila de Dunăre și Flotila Fluvială. • De la înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează Brigada 24 Fluvială. • În perioada 1970-1990, Forțele Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
înființarea sa, Corpul Flotilei a participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează Brigada 24 Fluvială. • În perioada 1970-1990, Forțele Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu diferite tipuri de nave, precum: nave purtătoare de artilerie, monitoare, vedete blindate, dragoare și nave auxiliare cu diferite destinații. • 1983 - se înființează Brigada 27 Fluvial
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
participat la toate campaniile militare ale armatei române din zona fluvială: - Războiul de Independență din 1877; - Războaiele Balcanice din 1913; - Primul și al Doilea Război Mondial din 1914 și 1944. • 1962 - se înființează Brigada 24 Fluvială. • În perioada 1970-1990, Forțele Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu diferite tipuri de nave, precum: nave purtătoare de artilerie, monitoare, vedete blindate, dragoare și nave auxiliare cu diferite destinații. • 1983 - se înființează Brigada 27 Fluvial Maritimă • 1995 - se reînființează Flotila
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Fluvială. • În perioada 1970-1990, Forțele Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu diferite tipuri de nave, precum: nave purtătoare de artilerie, monitoare, vedete blindate, dragoare și nave auxiliare cu diferite destinații. • 1983 - se înființează Brigada 27 Fluvial Maritimă • 1995 - se reînființează Flotila de Dunăre "Mihail Kogălniceanu" care avea în subordine două comandamente de brigăzi, unități de vedete blindate de diferite generații, vedete dragoare, nave purtătoare de artilerie, unități logistice, de transmisiuni, de infanterie marină și scafandri de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
de luptă. • 1998 - Flotila de Dunăre intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
intră într-un amplu și profund proces de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură: • Comandament • Divizionul 67 Nave Purtătoare de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
de reorganizare structurală cu finalizare în anii 2005 - 2007. • 2000 - Flotila de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură: • Comandament • Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie • Divizionul 88 Vedete Dragoare Secția de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
de Dunăre de nivel divizie se restructurează la nivel brigadă, și își schimbă denumirea în Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu". • Martie 2005 - Flotila Fluvială "Mihail Kogălniceanu" se transformă în Componentă Fluvială și intră în subordinea Comandamentului Operațional Naval. • Mai 2006 - Componenta Fluvială se transformă în Serviciul Fluvial din subordinea Comandamentului Flotei. În prezent Serviciul Fluvial are următoarea structură: • Comandament • Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie • Divizionul 88 Vedete Dragoare Secția de monitoare are în compunere 3 nave cu următoarele caracteristici tehnico-tactice: Nava
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]