11,589 matches
-
genialității sunt aluzive sau imprecise în privința tehnicilor pe care le presupun, această "retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei Pentru a înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei Pentru a înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul se înțelege ușor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat două aspecte ale retoricii: ideea de ornare, de procedeu adăugat la materia lingvistică și ideea de alegere, de parcurs multiplu al expresiei spre sens. Prin contrast, "geniul limbii" va acționa în raport cu literatura ca o constrângere și ca reducere a tehnicii creatoare la un dat colectiv. Spontaneitatea practicilor lingvistice se definește ca descoperire a unei necesități: dacă materia verbală e ordonată într-un fel caracteristic de obișnuințele vorbitorilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obișnuințele vorbitorilor, ea trebuie să se exprime ca lege de fier în operele pe care le generează. A vorbi și a face literatură trebuie să fie două activități solidare, conținute într-un singur gest. De aceea, dacă retorica exhibă procedeul, geniul limbii îl va camufla: a produce literatura pe baza practicilor comune ale limbajului înseamnă să constați emergența operei în sânul unei realități fără structuri specializate pentru literatură. Să descoperi figuri "ca din greșeală", acesta e idealul poeticii geniale 19. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sânul unei realități fără structuri specializate pentru literatură. Să descoperi figuri "ca din greșeală", acesta e idealul poeticii geniale 19. În mod previzibil, inițiativa individuală e aici suspectă, ca mediere reflectată a datului lingvistic, și e pusă integral sub controlul "geniului limbii". Rima și Gramatica trebuie să îi conducă pe poeți, avea să spună Malherbe, postulând preeminența absolută a științei limbii în raport cu imaginația creatorului: "silabele și literele fac și desfac lucrurile"20. Care sunt resursele acestei tehnici "geniale" a literaturii? Trebuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
preeminența absolută a științei limbii în raport cu imaginația creatorului: "silabele și literele fac și desfac lucrurile"20. Care sunt resursele acestei tehnici "geniale" a literaturii? Trebuie spus că "limba" nu e vizată ca o realitate globală și indistinctă a productivității verbale. "Geniul" implică proprietăți și structuri lingvistice precise în procesul de creație spontană a operelor literare. Fiecare întreprindere "genială" inițiată într-o literatură națională mizează pe un repertoriu limitat de tehnici. Modul în care proprietățile limbajului sunt investite și "exemplificate" în producția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tehnici. Modul în care proprietățile limbajului sunt investite și "exemplificate" în producția de literatură depinde atât de reprezentările gramaticii, de miturile care modelează imaginația lingvistică, cât și de posibilitatea de a le atribui unor instituții și instanțe sociale. În cazul geniului francez, calitățile limbii capabile de literatură sunt determinate de două criterii. În primul rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică a "geniului". Ea impune identificarea unei activități figurale specifice limbii comune, în căutarea acelor figuri pe care vorbitorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lingvistică, cât și de posibilitatea de a le atribui unor instituții și instanțe sociale. În cazul geniului francez, calitățile limbii capabile de literatură sunt determinate de două criterii. În primul rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică a "geniului". Ea impune identificarea unei activități figurale specifice limbii comune, în căutarea acelor figuri pe care vorbitorul le comite involuntar. Autorii se bazează de fapt pe eliminarea caracterului facultativ al retoricii, practicând un soi de retorică minus libertate: figurilor retorice le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de mine") iar în locul asocierilor construite după rețete savante - atracțiile comune, automatizate în obișnuințele vorbitorilor (cum sunt asocierile dintre "furtună" și "ruine", "naufragiu" și "incendiu"). În al doilea rând - și aici implicațiile sunt mult mai importante - e vorba de frazare. Geniul limbii franceze fusese conceput în secolul al XVI-lea în jurul ordinii naturale a cuvintelor în frază: s-a insistat atunci asupra ideii că uzul comun al francezei respectă o dispoziție firească a cuvintelor, în funcție de schema logică de succesiune subiect-verb-complement. Această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fraze, poate face și literatură. Malherbe spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici provine și ideea că literatura emanată de geniul limbii franceze e inevitabil o "proză". Dacă diferența ultimă dintre discursul poetic și cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează inapetența sa pentru poezie 22. Țin să subliniez această caracteristică pentru că mitul unui geniu "prozaic"23, care la mijlocul secolului al XVIII-lea devenise un loc comun, a jucat un important rol strategic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cel prozaic e dată de felul în care e tăiat enunțul, în funcție de constrângerile prozodice, respectiv sintactice, atunci insistența geniului limbii franceze asupra dispunerii cuvintelor în frază demonstrează inapetența sa pentru poezie 22. Țin să subliniez această caracteristică pentru că mitul unui geniu "prozaic"23, care la mijlocul secolului al XVIII-lea devenise un loc comun, a jucat un important rol strategic. Lăsând domeniul poeziei neacoperit, creând o "casă goală" în sistemul literaturii, acesta va deschide un spațiu de afirmare literară pentru viitoarele "genii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniu "prozaic"23, care la mijlocul secolului al XVIII-lea devenise un loc comun, a jucat un important rol strategic. Lăsând domeniul poeziei neacoperit, creând o "casă goală" în sistemul literaturii, acesta va deschide un spațiu de afirmare literară pentru viitoarele "genii naționale". Toate literaturile reinventate în secolul al XIX-lea s-au sprijinit pe o mitologie a poeticității, tocmai pentru că geniul francez nu exploatase această disponibilitate a limbajului. Într-un fel, se poate spune că în construcția lor, acestea au recuperat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
domeniul poeziei neacoperit, creând o "casă goală" în sistemul literaturii, acesta va deschide un spațiu de afirmare literară pentru viitoarele "genii naționale". Toate literaturile reinventate în secolul al XIX-lea s-au sprijinit pe o mitologie a poeticității, tocmai pentru că geniul francez nu exploatase această disponibilitate a limbajului. Într-un fel, se poate spune că în construcția lor, acestea au recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sprijinit pe o mitologie a poeticității, tocmai pentru că geniul francez nu exploatase această disponibilitate a limbajului. Într-un fel, se poate spune că în construcția lor, acestea au recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de temple ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exploatase această disponibilitate a limbajului. Într-un fel, se poate spune că în construcția lor, acestea au recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de temple ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
construcția lor, acestea au recuperat materialele verbale și proprietățile lingvistice rămase nefolosite. Cu resturile de la piramida geniului francez al limbii s-a făcut puzderia de temple ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii în cel al gramaticii. Adică situează o artă a conversației în cadrul limbii, determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât cele pe care le oferă retorica: vorbitorul, prin structura spontană a expresiei sale, stăpânește regulile conversației de lume. În virtutea acestui fapt, gramatica franceză poate să asume rolul unei retorici și - astfel - se poate transpune într-o literatură. Spus scurt, geniul se sprijină pe o denunțare a mijloacelor retoricii și în același timp pe o uzurpare a prerogativelor ei; adică asumă același rol, dar cu alte instrumente. Or, transferul dinspre retorică spre gramatică asigură acesteia din urmă o ancorare solidă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se adresează unor oameni cu funcții sociale precise, în vederea unor țeluri tangibile. Luând locul retoricii, fiind la rândul ei o artă a conversației, gramatica demonstrează aceeași implantare solidă în realitatea socială, politică și instituțională. Numeroși autori 25 au arătat în ce măsură geniul limbii a fost legat de prestigiul curții regale care a promovat franceza ca limbă de guvernare, ca simbol al centralizării statului și ca instrument efectiv al unei comunicări standardizate între toate provinciile regatului. Acest "loc", în același timp spațiu real
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
instituții, simbol al unei autorități și mediu social al unei comunități distincte, oferă activității "geniale" un ancoraj multiplu în realitate. Nu se pot "disocia gramatica, retorica, poetica, morala și mistica regală"26 remarca Marc Fumaroli. Obișnuințele lingvistice care constituie mitul "geniului limbii franceze" se sprijină pe determinările concrete ale curții regale, ale societății și ale practicilor conversaționale. "Simplitatea", "firescul", "dulceața" vorbirii, care susțin productivitatea spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spontană a limbii, au aceste realități ca termen de referință. Vorbitorul nu e figura abstractă a unei competențe lingvistice, ci e ancorat într-o societate, într-un teritoriu concret, într-un raport instituțional. Astfel, "natura" implicată în mitologia creatoare a geniului are un orizont de referință ușor de identificat: există o "natură" socială, a oamenilor care știu să scrie și să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul, curtea regală); o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul, curtea regală); o "natură" a instituțiilor care fac posibilă inteligibilitatea francezei (regalitatea); o "natură" a unui teritoriu simbolic, centralizat în jurul capitalei (Parisul). "Geniul" nu e doar o colecție de procedee, de tehnici ale limbajului promovate ca opere, ci o țesătură complexă care mobilizează în jurul producției de literatură o întreagă societate și realitățile pe care ea le distinge. Faptul că gramatica a putut absorbi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură, factorii care contribuie în mod spontan la creația de opere. Întrebarea e ce se întâmplă atunci când nu mai există o mitologie care să organizeze acest raport masiv al literaturii cu realitatea? Ce se întâmplă cu toate resursele angajate de geniu - populație, societate, instituții, spații simbolice - în absența unei structuri de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații concrete referitoare la instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
angajate de geniu - populație, societate, instituții, spații simbolice - în absența unei structuri de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații concrete referitoare la instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții: Puneți un om pe o insulă pustie, liniștită și agreabilă: natura i se va arăta prin auz. Mii de creaturi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]