10,086 matches
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.163 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
nr.971 din 2011 (privind modificarea și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 6.565 hectare. Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
de Guvern" nr.971 din 2011, prin modificarea și comletarea H.G. 1284/2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 1.108 hectare. Aria protejată aflată în bazinul inferior al râului Teleorman și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 25.903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 5.993 hectare, în imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
1968 evreii israelieni au trecut la înființarea de așezări sau colonii agricole în regiune. Cele 21 așezări evreiești existente au fost întemeiate de-a lungul Iordanului, pe o lungime de 72 kilometri,și pe o arie de 86 000 de hectare sunt înzestrate cu piscine, au o viață comunitară activă și se bucură de un nivel socio-economic ridicat.. Ele sunt repartizate în următoarele zone: 5 așezări de tip „moshav ovdim”: Ghitit, Mekhora, Hamra, Bekaot și Royi, de a lungul Șoselei Allon
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
lucrători palestinieni. Locuitorii arabi palestinieni se ocupă și ei mai ales cu agricultura, atât ca angajați în așezările evreiești, cât și pe propriile lor bucăți de pământ. În anii 2010-2014, luând exemplu de la israelieni, și palestinienii au plantat 5000 de hectare de curmali în zona Ierihonului. După anul 2005 Uniunea Europeană a anulat scutirea de taxe de care beneficiau agricultorii din așezările evreiești pe teritoriile ocupate de Israel în Cisiordania. De asemenea, în țări din Europa au crescut campanii de boicot ale
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, stepe, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 684 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri subalpine, pajiști naturale, pășuni, tinoave, ochiuri de apă, stepe și abrupturi stânoase) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a Munților Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 26.108 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) de culmi joase aflate între cursurile râurilor (Mureș și
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani (grupare montană ce aprține lanțului carpatic
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Rezervația naturală a fost înființată prin "Decretul Consiliului de Miniștrii" Nr.949 din 1962 și ocupa o suprafață de 259,10 hectare. În anul 2000, prin "Legea Nr. 5 din 6 martie" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
dar în nici unul nu fuseseră afectate atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Astfel, dacă producția medie de cereale a României în ultimii 20 de ani ai secolului al XIX-lea era de circa 65.000.000 hectolitri/hectar, în anul cel mai secetos de până atunci ea scăzuse la 57% (38.000.000 hectolitri/hectar în 1897). Producția agricolă a anului 1899 a fost de numai 23.000.000 hectolitri/hectar de tone, adică numai 35% din producția
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
producția medie de cereale a României în ultimii 20 de ani ai secolului al XIX-lea era de circa 65.000.000 hectolitri/hectar, în anul cel mai secetos de până atunci ea scăzuse la 57% (38.000.000 hectolitri/hectar în 1897). Producția agricolă a anului 1899 a fost de numai 23.000.000 hectolitri/hectar de tone, adică numai 35% din producția unui an mediu. Pe grupe de cereale situația a fost următoarea (producțiile diferitelor tipuri de cereale sunt
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
era de circa 65.000.000 hectolitri/hectar, în anul cel mai secetos de până atunci ea scăzuse la 57% (38.000.000 hectolitri/hectar în 1897). Producția agricolă a anului 1899 a fost de numai 23.000.000 hectolitri/hectar de tone, adică numai 35% din producția unui an mediu. Pe grupe de cereale situația a fost următoarea (producțiile diferitelor tipuri de cereale sunt exprimate în hl/ha iar producția totală anuală în mii de hectolitri): Totodată seceta a făcut
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]