15,723 matches
-
crede capabil de miracole. Un astfel de elan e act de miraj plenitudinar, aliaj de exaltare și beatitudine; momentan, sfâșierile, dubiile, disensiunile omenescului obișnuit se decolorează. Orice creator autentic, indiferent de domeniu, se simte vizitat de un daimon bun (în latină genius); la cei din vechime, grecescul enthousiasmos era un mod de jubilație pură, entheos presupune euforie, transsubstanțiere prezidată de zei. Pulsiuni diverse, inițial nelămurite, o premergătoare punerii în operă, acționează dureros de dulce, exercitând presiuni varii insumabile în ideea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
M. Dragomirescu (Viața și opera lui Panait Cerna, Lucian Predescu (Marea Neagră în poezia noastră populară,1929). Apare și o prescurtată versiune a Țiganiadei lui Ion Budai Deleanu, scrisă în 1928 de M. Pricopie. Se publică folclor dobrogean, studii despre poetul latin Ovidiu: Carol Blum, Cauzele renegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (1928), Șt. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Naso (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Atacurile barbarilor, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis ș.a.), Gr. Sălceanu traduce din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1 septembrie 1938 directoare a Liceului de fete a statului „Oltea Doamna” din localitate, ca director fiind angajată din partea susținătorului școalei, domnișoara Vera Brăteanu, prof. titular def. la Liceul de fete al statului „Elena Doamna”, funcționând ca profesor de limba latină și elină la liceul particular de fete „Iulia Hasdeu” din anul școlar 1932. Anuarul, în afara situațiilor școlare pe anii respectivi, cuprindea doar un „Cuvânt introductiv”. * Anuarul Gimnaziului de Stat din Vijnița, anul școlar 1924/25, realizat la Tipografia „Bucur Orendovici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1906, realizat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
teologie”(Biblioteca Semănătorul, Arad: „Din trecutul ziaristicii românești” de I. Lupaș, 1916). Ziarul proiectat la 1817 n-a apărut dar avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză) între care enumerăm: Dialoghii a lui Diogen, de la Sinope de Gh. M.Wieland, Craiul solului tătărăsc către Alexabdru din Machědon de Quintus Curtius Rufus. Mai existau traduceri din Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22 cm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu Celaru se mișcă pe toate terenurile: știință, literatură, critică, eseu, poezie și pedagogie - oriunde e în elementul său. (Din Țara Șipenițului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în privința persoanelor militare în pensiune, apoi celor aflate în întreținere ca invalizi. Primirea de voluntari anual pentru 1869 și despre Libera intrare în armată în genere. Spre deosebire de Foaea Legilor, Foaea comună legilor și ordinæciunilor era redactată în limba română, alfabetul latin. În Foae apăreau și diferite publicațiuni cum ar fi aceea din partea Comitetului țării din Ducatul Bucovinei din 2 iunie 1869, nr.1189, către primarii comunali pentru aplicarea Regulamentului pentru servitori din 25 noiembrie 1857 și asupra lucrătorilor cu ziua și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tot în Calendarul anului 1878. Prof. Ion G. Sbiera își propusese ca într-o serie de prelegeri să trateze întreaga istorie a românilor. Ultimele două conferințe au fost ținute de domnișoara Constanța Dunca, care a vorbit despre „Femeia de rasă latină” și despre „Femeia în familie”. De la acest ciclu a pornit tradiția „Universității libere” care continuă și astăzi.” Tot în „Pe urmele vremii” (Nr.10, octombrie 1942) George Antonescu prezintă „Rusia bolșevică văzută de un scriitor german” E vorba despre Edwin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marian, Vasile Gherasim, Gh. Tofan, Epaminonda Bucevschi, Iracle Porumbescu, T. Robescu, Ciprian Porumbescu, Alecu Hurmuzachi, Tudor Flondor, Iancu Flondor, Leon Goian, Mihai Teliman, Dim. Petrino, Ion Roșu, Pompiliu Piposiu. „Când zăngăne armele trebuie să tacă muzele”, repeta revista Bucovina spusa latinului, dar nu se supunea ei, publiciștii fiind la postul de comandă, scriind când din sentiment precum Dragoș Vitencu în cazul versurilor Portret: „Trupul ei e vrabie,/ Ochii îi sunt sabie / Cui îi știe zâmbetele,/ Numărate-s sâmbetele...”, când reproducând versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că cei doi nu au polemizat niciodată (Polemos, cum spune Heraclit, este „părintele tuturor lucrurilor”), nici măcar când suedezul se arată inflexibil față de toate insistențele și rugămințile avansate, cu hiperbole și emfaze mediteraneene și pe un ton aproape de amantă dezamăgită, de latinul Eliade de a-l avea într-un fel sau altul la Chicago. Eliade, care i-a fost apropiat lui Jung (invitat la masă cu siguranță, cum se poate vedea într-o fotografie elocventă a amândurora, la Ascona, Monte Verità, dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al trifuncționalismului dumézilian. Căci Wikander a optat în primul rând - și mai ales acest profil ne interesează aici - pentru partea multă vreme nevăzută a partenerului iranian arhaic, adversar politic și alteritate religioasă, constant înregistrat de literatura și istoriografia greacă și latină, fără a cărui cunoaștere nici Eschil, nici Herodot, Xenofan, Plutarh sau Ammianus Marcellinus nu mai pot fi astăzi complet inteligibili, nici capitole întregi din istoriografia bizantină, Agathias sau Procopius din Cezareea. Din textele clasice redescoperite de renascentiști cu privire la acest partener
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
faptului că „noi, ortodocșii, nu avem misionari”. Vizitând această istoriografie bizantină, Șincai poate înșirui numele unei serii de împărați sasanizi în paralel cu cei romani sau bizantini, într-o cronologie simplificată care, în virtutea unei rudimentare epistemologii, coincide cu demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian e „urzitorul, întemeietorul și-i
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
însuși fondul doctrinei dualistice, însuși sâmburele parsismului.” „Pentru paulicieni și mai cu seamă manihei, ne ajunge a aduce aminte imaginațiunea orientală și contactul lor direct cu zoroastrismul.”5 Hasdeu înregistrează continuitatea unei tradiții arhaice, amplu documentată de istoriografia grecească și latină până la supraviețuirea ei în formele culturii populațiilor contemporane iranofone, literatura de dialect ghilani. Posibilitatea extinderii ariei comparative la literatura populară afgană și kurdă conține o bună intuiție, din păcate neamplificată de Hasdeu 6, a continuității motivelor zoroastriene la nivelul folclorului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un semestru - și chiar mai mult. Adresa lui este: N.I. Herescu, 17 rue Théodore de Banville șsubl. S.W.ț, Paris 17e. De altfel, vă va scrie șsubl. S.W.ț el însuși. După cum știți, a fost profesor de literatură latină la București și Lisabona. E interesat mai ales de poezia latină și de stilistică, dar are pregătirea lingvistică necesară pentru a preda româna... În privința articolelor pentru ziarele suedeze, iată la ce mă gândesc: v-aș putea trimite unul despre întâlnirile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
17 rue Théodore de Banville șsubl. S.W.ț, Paris 17e. De altfel, vă va scrie șsubl. S.W.ț el însuși. După cum știți, a fost profesor de literatură latină la București și Lisabona. E interesat mai ales de poezia latină și de stilistică, dar are pregătirea lingvistică necesară pentru a preda româna... În privința articolelor pentru ziarele suedeze, iată la ce mă gândesc: v-aș putea trimite unul despre întâlnirile de la Ascona șsubl. S.W.ț. Nu vreau să scriu despre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cartea dvs. Images et symboles. Nu știu dacă v-am spus că, de câtăva vreme, colecționez, fără sistem și la întâmplare, tot felul de simboluri pe care le întâlnesc în timpul lecturilor șmeleț și le grupez într-un fișier sub titluri latine (Cervus, Gladius castitatis, Ovum mundi, Sandalium etc.). Nu știu unde va duce asta, am început pur și simplu pentru a vedea dacă există simboluri universale sau dacă variază de la o civilizație la alta. Ar trebui făcut chiar un studiu, în același gen
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Grădiștea-Muscelului șsic!ț (antică fortăreață dacică) ȘȘcirca 30 de inscripții, scrise în litere grecești și, din acest motiv, foarte greu de descifrat - întrucât conțin doar consoane.ȚȚ* În 1954, s-au mai găsit 2 inscripții (tot la Grădiștea) în caractere latine. Cea dintâi conține numele Decebalus. Cea de-a doua: Decebalus per Scorilo. Daicoviciu a tradus-o: „D. fiul lui Scorilo”; per = puer. Am găsit toate acestea în articolul lui D. Macrea, „Despre originea și structura limbii române” (Limba Română II
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Boemus, Recueil de diverses histoires touchant les situations de toutes régions et pays contenuz des trois parties du monde, avec les particulières moeurs, lois et cérémonies de toutes nations et peuplesy habitans, Anvers, Pierre Brilmann libraire, 1540, traducere după originalul latin sau, un secol mai târziu, Barthélemy d’Herbelot, Bibliothèque orientale, Paris, 1697), tradiția genului manualelor de istorie a religiilor a debutat în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un mediu germanic, sub semnătura lui C.P. Tiele, Manuel de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
constituirea studiilor despre istoria religiei dacice - cf. De la Zalmoxis la Genghis-Han, s.v. „Zalmoxis”. Daicoviciu este cel care, după apariția celui dintâi fascicul din Zalmoxis, îi scria lui Eliade: „Îmi iau voie să vă atrag atenția asupra corespondentului exact al expresiei latine «locus refrigerii» în biserica orientală și anume în «Rânduiala înmormântării mirenilor (și preoților)», unde așa-zisa «rugăciune de deslegare» cuprinde, în redacția greacă, următoarea frază: (...). Deci loc luminat, loc de verdeață și «locus refrigerii» pe care, după cât știu, textele românești
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și succint evoluția termenilor ebraici El, Elohim, Jahwe în traducerile creștine, Wikander consideră că forma „Iehova”, deși datând din secolul al XIII-lea, s-a răspândit în Europa mai ales prin Guillaume de Postel și Sebastian Castellio, a cărui traducere latină a Bibliei a apărut în 1551, la Basel. Biblia tradusă de Castellio a fost folosită și în mediul suedez, dar primul care a utilizat varianta (Jehova) propusă de Castellio a fost Erik Johan Stagnelius (1793-1823), fiu al unui episcop luteran
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de istorie veche VI (1955), 1-2, pp. 201-204 (adaug și o fotografie). Mi-a fost clar de la început că în inscripția DECEBALVS PER SCORILO avem de-a face deopotrivă cu două nume proprii dacice și un nume comun dacic (per = latinul puer). Nu am dat o argumentație strict lingvistică, eu însumi nefiind lingvist decât într-o foarte modestă măsură. Părerea mea spontană a fost susținută de prietenul meu Emil Petrovici și de I.I. Russu, elevul și colaboratorul meu de la Cluj. Profesorul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de la eliberare, la noi, ultimul acar sau țîrcovnic de biserică știa cu limpezime cam ce este și încotro ne va duce această revoluție. Putea stafia bărbosului să ne dea tîrcoale o sută de ani, noi l-am fi ignorat, sîntem latini. Legea și proprietatea sînt visul nostru, nu dictatura și colectivizările. În trei valuri, sute de mii de țărani, cărturari, soldați au înfundat pușcăriile, în trei valuri, realizînd un alt Holocaust, genocid despre care se cam tace în apus. Și pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din carapace. — Sigur, continuă ea, dacă nu dorești, mă voi duce acasă. „Invit-o la tine“, zbiera în gând Fernic. „Invit-o, tâmpitule ! Și s-a terminat...“ Cristi îi aruncă o privire tânărului Avram. Un băiat chipeș, solid, cu trăsături latine, bine conturate, sprâncene groase, negre și părul la fel, des, întins cu briantină. Era îmbrăcat bine, dar se putea vedea de la o poștă că e sărac, iar alea erau probabil cele mai bune haine ale lui. Dacă te uitai cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]