9,871 matches
-
erotic, și despre sexualitate, iar in vitrina a treia, cărți de anticariat în genul cărți de „sfaturi utile” în genul " „Cum se trișează în jocul de cărți” și literatura clasică, inclusiv traduceri în limba română din cadrul colecției Biblioteca pentru toți. Librăria conținea cărțile editate în România și în plus, volume importate din Franța și Germania, mai cu seamă cărți de medicină și drept. De asemenea vindea și ןinstrumente și partituri muzicale. Între anii 1899-1920 editura Alcalay a publicat colecția „Biblioteca pentru
Leon B. Alcalay () [Corola-website/Science/337649_a_338978]
-
Două cărți de excepție ale marelui matematician Cédric Villani, ”Visători picați din lună: patru genii care au schimbat istoria” și ” Teorema vie” au fost tipărite în România. Lansarea va avea loc marți, de la 18,30, la Librăria Humanitas Cișmigiu, în prezența autorului și cu participarea unor invitați de marcă: Magdalena Mărculescu, Vlad Zografi și Liviu Ornea. Trei savanți și un militar au bulversat cursul istoriei Prima carte pune la loc de cinste știința și invențiile care au
Cédric Villani: ”Visători picați din lună” și ”Teorema vie”, lansare în România by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101149_a_102441]
-
Imagine MȚR te invită la muzeu pentru a-ți crea propria expoziție cu fotografii vechi, în cadrul proiectului IMAGINEA-MARTOR, ateliere de arhivare performativă. Expoziția-șantier în jurul căreia este construit întreg proiectul se deschide duminică, 17 aprilie, la orele 18:00, la Sala Librărie a Muzeului Național al Țăranului Român, și se construiește progresiv până la data închiderii - 3 iulie - prin intervențiile vizitatorilor. Așa că te așteptăm pe la noi de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea nu te costă decât vreo câteva idei
MNTR, invitație pentru pentru a-ți crea propria expoziție cu fotografii vechi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101219_a_102511]
-
sa, Ottla, pentru a scrie în liniște și a locuit până în martie 1917 în casa de la numărul 22. El a scris aici majoritatea povestirilor ce au fost publicate în volumul „Un medic de țară”. În această casă există astăzi o librărie în care sunt vândute în special cărțile lui Kafka. Tot pe această stradă, în acasa de la numărul 12, a locuit în 1929 poetul și jurnalistul ceh Jaroslav Seifert (1901-1986), care a fost unul dintre semnatarii Cartei 77 și a obținut
Strada de aur () [Corola-website/Science/336141_a_337470]
-
onoare al Institutului Ludwig von Mises (România), fondator și director al revistei ID (Idei în Dialog) (2004-2009). Deține Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Ofițer (acordat de Republica Franceză). Din 2013 realizează dialogurile cu public „Înapoi la argument” de la librăria Humanitas - Cișmigiu. Artmark a itinerat o seamă de expoziții de licitație la nivel național și internațional (Chișinău , Monaco ), facilitând amatorilor de artă din țară (orașe precum Constanța , Timișoara , Arad , Iași , Ploiești , Brașov , Focșani , Buzău , Sfântul Gheorghe , Bacău , Piatra Neamț etc.) accesul
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
mai vândută carte de ficțiune a unui autor român din ultimii 20 de ani.. Romanul face parte din seria "Charles Baker". A fost prima carte care a depășit 10.000 de exemplare precomandate în România. De asemenea, primul weekend în librării a consemnat vânzări de 3200 de exemplare. A fost cartea Târgului Gaudeamus, votată de cei 125.000 de vizitatori drept „cea mai râvnită” și a atins 1.600 de exemplare vândute în patru zile la același târg. A fost preluată
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
1856, București) a fost un ziarist și tipograf român de origine macedoromână. s-a născut la Oradea în familia unui negustor macedoromân care s-a mutat ulterior la Brașov. Zaharia s-a stabilit la Buda unde a deschis o o librărie și a editat ca tipograf, cu ajutorul Imprimeriei Universității din capitala Regatului Ungariei, numeroase cărți și lucrări în limba română. Ele au avut ca destinație atât întregul spațiu al Transilvaniei, cât și Țara Românească și Moldova. A sprijinit tipărirea unei culegeri
Zaharia Carcalechi () [Corola-website/Science/336719_a_338048]
-
, librar și editor român de origine cehă (n. 18/30 aprilie sau 30 aprilie/12 mai 1830, Săcele, jud. Brașov - d. 6/18 septembrie 1896, București), a întemeiat cea mai importantă librărie și editură românească din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea care i-a purtat numele: Socecu , apoi Socec & Co, din 1856 până în 1948. fost membru și, spre sfârșitul vieții (1887-1890), președinte al Camerei de Comerț
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
V. Socec, urmat de fii săi Jean și Emil au dezvoltat în România o puternică industrie editorială și tipografică, fiind un model și chiar o școală pentru mulți dintre contemporanii lor mai tineri, implicați în vânzarea sau tipărirea cărților. Pe lângă Librăria Socec și Casa de editură Socec, I.V. Socec deținea - pe strada Berzei - o tipografie, ateliere de cartonaje, de legătorie artistică a cărților, o litografie, o zincografie și chiar o bibliotecă - în București, pe strada Enei. Încă din anii 1870, Editura
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
pe strada Berzei - o tipografie, ateliere de cartonaje, de legătorie artistică a cărților, o litografie, o zincografie și chiar o bibliotecă - în București, pe strada Enei. Încă din anii 1870, Editura Socec devenea principala casă de editură a țării, iar Librăria Socec cea mai renumită librărie din România. Născut în 18/ 30 aprilie sau 30 aprilie/12 mai 1830 (surse diferite) în Săcele, județul Brașov, Ioan V. Socec era fiul horticultorului și comerciantului Venceslav Jan Souček (Wenzel Johann Sotschek/Szotsek), originar
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
ateliere de cartonaje, de legătorie artistică a cărților, o litografie, o zincografie și chiar o bibliotecă - în București, pe strada Enei. Încă din anii 1870, Editura Socec devenea principala casă de editură a țării, iar Librăria Socec cea mai renumită librărie din România. Născut în 18/ 30 aprilie sau 30 aprilie/12 mai 1830 (surse diferite) în Săcele, județul Brașov, Ioan V. Socec era fiul horticultorului și comerciantului Venceslav Jan Souček (Wenzel Johann Sotschek/Szotsek), originar din Časlav, Cehia, de confesiune
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
cursurile Școlii comerciale din Brașov, Ioan V. Socec s-a refugiat de la vârsta de 18 ani în Țara Românească, evitând astfel să fie încorporat în armata revoluționară maghiară. Ajuns în București, a lucrat timp de opt ani ca angajat al librăriei negustorului de articole de „brașovenie” George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
să fie încorporat în armata revoluționară maghiară. Ajuns în București, a lucrat timp de opt ani ca angajat al librăriei negustorului de articole de „brașovenie” George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria librărie . În anul 1856, cu un credit de la Banca Mehedințeanu și Hagi Ilie, Ioan V. Socec
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria librărie . În anul 1856, cu un credit de la Banca Mehedințeanu și Hagi Ilie, Ioan V. Socec și-a deschis librăria care i-a purtat numele, pe Podul Mogoșoaiei nr 7, astăzi Calea Victoriei nr. 17 . În anul 1867, împreună cu Nicolae Teclu - proprietarul
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria librărie . În anul 1856, cu un credit de la Banca Mehedințeanu și Hagi Ilie, Ioan V. Socec și-a deschis librăria care i-a purtat numele, pe Podul Mogoșoaiei nr 7, astăzi Calea Victoriei nr. 17 . În anul 1867, împreună cu Nicolae Teclu - proprietarul unei tipografii din Brașov care s-a mutat la București, Ioan V. Socec deschide, în str. Academiei, firma „Socec
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
scrierilor marilor clasici ai României: Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Ghica, B.P. Hasdeu, Alexandru Odobescu etc., în ediții elegante, mult căutate și astăzi de către bibliofili. Ca prieten al scriitorilor, Ioan V. Socec a găzduit în localul librăriei sale ședințele Societății Junimea, după mutarea acesteia de la Iași la București, în 1885. De asemenea, a tipărit și a subvenționat cu începere din același an revista „Convorbiri literare”. În anul 1873, Ioan V. Socec a fost premiat pentru realizările sale
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
Expoziției Universale din Paris, în anul 1900. În ultimii ani ai vieții, Ioan V. Socec a fost ajutat de doi dintre fii săi, Ion (Jean) Socec și Emil Socec, care, după moartea tatălui lor în 1896, au preluat conducerea firmei Librăriei și Editurii Socec. Frații Jean și Emil Socec au contribuit esențial la creșterea prestigiului Casei Socec. Ei au dezvoltat Editura Socec, au modernizat Tipografia și Atelierele Grafice „Socec”, transformând afacerea familiei în societate pe acțiuni (1905). Cea mai mare realizare
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
Casei Socec. Ei au dezvoltat Editura Socec, au modernizat Tipografia și Atelierele Grafice „Socec”, transformând afacerea familiei în societate pe acțiuni (1905). Cea mai mare realizare a fraților Socec a fost însă construirea în anul 1907 a impozantului edificiu al Librăriei și Magazinului general „Socec & Co, S.A”, pe locul vechiului sediu al Librăriei, rămas neîncăpător. Ulterior, Magazinul „Socec” S.A. a fost denumit și „Galeriile Lafayette” (din 1930), iar în prezent este cunoscut ca Magazinul „Victoria” (după 1948).
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
Socec”, transformând afacerea familiei în societate pe acțiuni (1905). Cea mai mare realizare a fraților Socec a fost însă construirea în anul 1907 a impozantului edificiu al Librăriei și Magazinului general „Socec & Co, S.A”, pe locul vechiului sediu al Librăriei, rămas neîncăpător. Ulterior, Magazinul „Socec” S.A. a fost denumit și „Galeriile Lafayette” (din 1930), iar în prezent este cunoscut ca Magazinul „Victoria” (după 1948).
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
19, pp. 59-74. Vanhese G. , "Eminescu printre noi". Caiete critice, 2010, Vol. 267, pp. 58-61. Vanhese G. , "Nararea obscurului, Legenda fratelui revenant și poemul Înviere de Lucian Blaga". În Poetica dell’immaginario, Vanhese G. (ed.), Rende (CS): Centro Editoriale e Librărio, Università degli Studi della Calabria, 2010, Imago Vol. 2, pp. 183-214. Vanhese G. , "Un sens totodată precis și ultiplu, Poetica ambiguității în «Gaspard de la Nuit»". În “Un livre d’art fantasque et vagabond”. «Gaspard de la Nuit» d’Aloysius Bertrand, Guyaux
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
la fantasmagorie, Claudon F., Perrot M. (ed.), Dijon: Centre Georges Chevrier, 2008, pp. 109-121. Vanhese G. , "Albania în opera lui Panaït Istrati". În Deux migrants de l´écriture. Panaït Istrati et Felicia Mihali, Vanhese G. (ed.), Cosenza: Centro Editoriale e Librărio. Università della Calabria, 2008, pp. 13-34. Vanhese G. , "Nadia Tuéni. o poetica de umbra și de foc". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 131-142. Vanhese G. , "Roșa Del Conte și profunzimea exegezei". Steaua, 2007, Vol. 4-5, pp. 13-13. Vanhese G. , "A
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vanhese G. , "Despre un sentiment cunoscutː promisiunea morții. Ecouri ale unei legende albaneze în operele lui Gottfried Bürger, Marguerite Yourcenar e Ismaïl Kadaré". În Eminescu Plutonico. Poetica del fantastico, Vanhese G. (ed.), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 221-235. Vanhese G. , "Sub semnul frumuseții tenebroase. În Eminescu plutonico. Poetico del Fantastico, Vanhese G. (a cură di), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 13-29. Vanhese G. , "Présentation. Poezia libaneză francofona". Plaisance, 2007
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vanhese G. (ed.), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 221-235. Vanhese G. , "Sub semnul frumuseții tenebroase. În Eminescu plutonico. Poetico del Fantastico, Vanhese G. (a cură di), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 13-29. Vanhese G. , "Présentation. Poezia libaneză francofona". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 5-6. , "Vanhese G. Exodul cuvintelor în poezia lui Benjamin Fondane". În The tragic discourse. Shestov and Fondane's existențial thougt, Fotiade R. (ed.), New York: Peter Lang
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , "Preistorie și mituri indiene în opera lui Marcel Schwob". Europe, 2006, Vol. 925, pp. 147-155. Vanhese G. , "Fenice di porpora e di cenere". În L'ora senza crepuscolo. Sulla poesia di Petru Creția, Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2006, pp. 11-24 Vanhese G. , "Territoires de la parole et du silence. Baudelaire, César Vallejo et Paul Celan dans "L'écriture ou la vie" de Jorge Semprun". Quaderni del Dipartimento di linguistica dell\'Università della Calabria, 2006, pp. 227-241. Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Elaborazione Elettronica, Cusato D., Iaria D., Palermo R. (ed.), : Edizioni Scientifiche Italiane, 2005, pp. 465-481. Vanhese G. , " Exegeza tăcerii, despre un poem de Georges Schehadé". În Poetica del viaggio, Vanhese G. (a cură di), Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2005, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 22, pp. 221-236. Vanhese G. , "Un Orient mai profund. Albania în poezia lui Dimitrie Bolintineanu". România orientale, 2004, Vol. 17, pp. 207-215. Vanhese G. , "Cuvinte despre Orient, cuvinte despre exxil. Despre “Aziyadé” lui
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]