10,006 matches
-
lucrărilor sale fac parte și cele cu conținut eminamente canonic demonstrează, fără a putea fi combătut, că „mai ales canoanele Sinoadelor ecumenice și a celor locale au fost cercetate de timpuriu și de Biserica noastră...”. Cu alte cuvinte, în ținuturile natale ale lui Dionisie Exiguul au existat Școli de Drept canonic în care au circulat vechile Colecții canonice. Se pare că însuși monahul daco-roman s-a format în astfel de școli. Venind la Roma, el a adus și Colecția de canoane
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întrucât canonul 28 al Sinodului IV ecumenic, care legaliza superioritatea Scaunului de la Constantinopol, nu fusese agreat de Biserica Romei. Cu toate acestea, teologul daco-roman știa de existența canonului, pentru că l-a avut în propria Colecție canonică adusă din patria sa natală, Dobrogea de astăzi. Se pare că omiterea canonului 28 a fost făcută intenționat de către Dionisie, pe că el dorea să elimine diferendele dintre cele două Scaune apostolice, Roma Veche și Roma Nouă, care fuseseră deja destul de înrăutățite din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
, Dimitrie (c. 1775, Becicherecu Mic, j. Timiș - 20.I.1818, Timișoara), fabulist, traducător. Este fiul Elenei și al preotului Zaharia. Urmează școala sârbească din satul natal și la Timișoara, unde în 1802 termină Seminarul Teologic. Învățător în Belinț și Beregsău, revizor școlar, apoi învățător și preot în Becicherecu Mic, Ț. a fost între acele fețe bisericești ce s-au opus încercărilor autorităților sârbești, civile și ecleziastice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
, Mihail (pseudonim al lui Moritz Cahana; 1867, Hârlău - 28.IX.1933, București), folclorist, traducător și publicist. Descendent al unei familii de negustori, C. și-a început instrucția în orașul natal și a desăvârșit-o, probabil, la Iași, unde pare să fi urmat cursurile gimnaziale și ale unei facultăți, devenind în cele din urmă profesor. A abordat cu îndrăzneală, dar și cu o anume competență, domenii de activitate diverse. Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
integrală a romanului Crimă și pedeapsă de Dostoievski. A mai tradus Quo vadis de Sienkiewicz. Preocuparea de căpetenie a lui C. rămâne culegerea și studierea folclorului. Din satele limitrofe Hârlăului - Bădeni, Scobinți, Sagavia, Deleni, Pârcovaci, Ceplenița -, dar și din târgul natal, prea puțin urbanizat la acea dată, el adună și întocmește o valoroasă colecție de poezii populare, prin publicarea căreia își va asigura un loc de frunte între cercetătorii folclorului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegerea sa, Poezii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
ȘANDRU, Ilie (22.III.1935, Săcalu de Pădure, j. Mureș), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei (n. Stoica) și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978) la liceul din aceeași localitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
, Corneliu (19.I.1950, Darabani - 18.VI.1978, Iași), poet. Urmează cursurile școlii generale și liceul în localitatea natală. Între 1969 și 1973 frecventează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire este profesor de limba română în satul Runcu, județul Iași, până la stingerea prematură din viață, în urma unei maladii neiertătoare. Născut sub o zodie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
importe paie și fan Australia Bielorusia Bulgaria Canada Chile Croația Groenlanda Islanda Nouă Zeelandă Africa de Sud (excluzând acea parte a zonei de control a febrei aftoase, situată în regiunea veterinară Transvaal Nord și Est, în districtul Ingwatuma al regiunii veterinare a Natalului și în zona frontierei cu Bostwana, la est de longitudinea 28°) Elveția Statele Unite ale Americii ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166423_a_167752]
-
omul sovietic, patria nu înseamnă numai un pământ scump, ci mai ales orânduirea socialistă, dobândită cu prețul multor jertfe grele. Devotamentul nemărginit al oamenilor sovietici față de patrie, credința în victoria comunismului nu decurg numai dintr-o dragoste spontană față de pământul natal, ci din dragostea conștientă, pătrunsă de un înalt spirit ideologic, pentru orânduirea sovietică, pentru cauza comunismului. Legendarele fapte vitejești, pe care oamenii sovietici le-au săvârșit în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au arătat lumii întregi că omul sovietic vede
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ia insuportabil? , afirm�nd c? �evreii �? i iubesc ? ara [Rom�nia] a? a cum �? i iube? te copilul mama�. C? lui �nsu? i, m�ndru c? este supus britanic, �i? ar pl? cea s? p?? easc? din nou pe p? m�ntul natal�, sus? în�nd c? evreii au o afec? iune profund? pentru ?? răni, care nu le voiau nici un r? u. Problemă p? rea s? fie guvernul. Gaster a �ncheiat afirm�nd c? evreii erau prea s? răci că s? fie c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
voia eliberarea na? iunii de sub domină? ia str? în?. El detesta abstractul, dar avea propria lui mistic? na? ional?. Nu exist? nici un na? ionalism f? r? mistic?. Iorga scria odat? c? era ca un suflu care se �nal?? din solul natal rom�nesc, con? în�nd toate elementele culturii na? ionale a poporului rom�n. Aceste elemente nu reprezint? doar prezentul, ci ? i spiritul trecutului Rom�niei, izvor�nd din p? m�ntul natal că s? influen? eze genera? iile prezente ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca un suflu care se �nal?? din solul natal rom�nesc, con? în�nd toate elementele culturii na? ionale a poporului rom�n. Aceste elemente nu reprezint? doar prezentul, ci ? i spiritul trecutului Rom�niei, izvor�nd din p? m�ntul natal că s? influen? eze genera? iile prezente ? i viitoare 28. Iorga speră c? idealul na? ional rom�n de solidaritate na? ional? va deveni o �religie comun? �, deoarece solidaritate na? ional? �nseamn? cultur? na? ional?. Aceast? cultur? na? ional? trebuie s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Oltenia, unde abuzurile legate de p? m�nt erau comise de greci, nu de �odio? îi� evrei. Iorga a scris un editorial, Dumnezeu iart? , afirm�nd c? Dumnezeu �i iart? pe soldă? îi care au tras �n ?? răni �n Boto? aniul s? u natal, dar nu ? i pe cei care i? au f? cut s? se revolte 184. Cele mai grave excese antisemite au fost comise de lipoveni; ace? tia i? au masacrat pe evrei ? i au lansat acuză? îi mincinoase ? i s�ngeroase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu este animat de pasiuni ? i interese meschine ? i sordide. �n ceea ce prive? te literatura, el trebuie s??? i foloseasc? glasul �mpotriva �modelelor� lansate de imitarea dezastruoas? a modei scriitorilor care urmeaz? exemple ce nu?? i au r? d?cină �n mediul natal. Istoricul trebuie s? le aminteasc? permanent tuturor c? artă ? i literatura nu s�nt altceva dec�ț manifest? rile na? iunii. Este datoria să moral? s? aib? grij? că acestea s? r? m�n? a?a, deoarece numai r? uf? c?torii cuteaz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Universitatea Columbia ? i a vizitat Harvard? ul (? i Nouă Anglie) �nainte de a?? i �ncheia vizită �n America 216. Iorga a f? cut remarcă stranie c? nu a �nt�lnit nici un rom�no? american care s? manifeste compasiune fă?? de ? ara lui natal?. Putem g? și �n amintirile lui referiri la evrei rom�ni av�nd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii rom�ni. Care poate fi explică? ia acestui fapt? �n naivitatea lui s? m?n? torist? , Iorga nu �n? elegea c? oamenii ace? tia (din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
C?l? torie spr�ncenat?! � lumii pe care o l? sau �n urma lor. Toate acestea l? au deranjat pe Iorga. El nu credea �n procesele de dezna? ionalizare ? i cu at�ț mai pu? în �n ruperea leg? turilor organice cu p? m�ntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici �n sociologie. Iorga nu putea �n? elege ce? i f? cuse pe ace? ți rom�ni s??? i p? r? seasc? satele natale. Statuia Libert?? îi l? a impresionat profund pe Iorga. V?z�nd? o din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu at�ț mai pu? în �n ruperea leg? turilor organice cu p? m�ntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici �n sociologie. Iorga nu putea �n? elege ce? i f? cuse pe ace? ți rom�ni s??? i p? r? seasc? satele natale. Statuia Libert?? îi l? a impresionat profund pe Iorga. V?z�nd? o din dep? rtare, spunea c? �porunce? te cu un gest imperial de m�ntuire; e impresionant? �. P? cat c? Iorga nu a traversat niciodat? că s? se uite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoricii au fost cei află? i �n primele r�nduri �n lupta revizionist? , �n frunte cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky s? a n? scut la Sibiu, �n Transilvania. Tat? l lui era profesor la Academia de Drept din oră? ul s? u natal. �ncep�nd cu 1909, Dom�novszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. �n timpul negocierilor de pace a f? cut parte din delegă? ia maghiar? ca expert �n istorie, fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur (? i viitor prim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost discontinu? ? i c? rom�nii au ap? rut pentru prima oar? �n Transilvania la �nceputul secolului al XIII-lea. Operele lui Iorga s�nt foarte des citate. Oricine s? a n? scut �n Ardeal ? i care?? i iube? te ? inutul natal nu poate citi aceste volume de istorie (? i conflictul �nver? unat care s? a declan? at �ntre istoricii maghiari ? i rom�ni dup? apari? ia acestor trei volume) dec�ț cu mare triste? e. �n ciuda faptului c? totală cooperare dintre Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru un na? ionalist. O asemenea problem? nu era ceva izolat �n Rom�nia; provoc? ri asem? n?toare pot fi �nt�lnite ? i �n alte p? r? i atunci c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
faimosul poem al lui Jacques Prévert, repetam în cor, ascultători și disciplinați, dar fără urmă de convingere, urmărind intens ori o rază de soare ori zborul vreunei muște rătăcită într-o clasă ce se nevoia, prin anii '50, în Ploieștiul natal, în aceeași școală în care învățase să buchisească Nichita Stănescu. Deci, "o gîndire spusă sau scrisă....". Totuși că mă găsesc față-n față cu pagina albă, albă precum spaima: ce să scriu, eu, unor oameni pe care nu-i cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nimic", deci nu trebuie imitată negația de acest tip. Valerian SAVA 2009 Bucuria comunicării este succesul meu Stimate domnule Alexa Visarion, v-ați născut la Botoșani, în anul 1947. Ce semnificație are, în biografia, în devenirea, în destinul dvs., spațiul natal? Aveți "amintiri din copilărie" mai bine reliefate, mai puternic conturate? Copilăria determină destinul fiecăruia dintre noi. Trăim povestind ceea ce suntem, iar matca fiecărei vieți se dezvoltă și se definește dinăuntrul copilăriei. Am trăit între două lumi, cea a satului, plină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în final, condiții mai bune decât cele ale României. Această activitate a fost monitorizată de Ambasada URSS; ambasadorul Azimov l-a întrebat pe ambasadorul român, cu prilejul unei acțiuni protocolare a premierului Z.A. Bhutto, la reședința acestuia, din satul natal, ce acțiune importantă pregătește partea română, într-un domeniu "foarte sensibil", dovadă fiind deplasările frecvente ale reprezentantului român, care călătorește la București; ambasadorul sovietic a făcut o referire la o discuție cu Z.A. Bhutto, în ziua dineului, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
primită cu ovații de simpatizanți și membri ai P.P.P, dar și cu un atentat din care a scăpat nevătămată. La 27 decembrie însă, cu prilejul unui miting electoral, a fost asasinată, în localitatea Rawalpindi; a fost înmormântată în localitatea natală din Sind. Situația nou creată a determinat neliniște și nesiguranță în Pakistan, dar și preocupare în SUA care puneau mult bază pe soluția la care se ajunsese. Amânarea alegerilor din ianuarie, pentru data de 18 februarie de către Comisia Electorală și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
își joacă (sau, poate, nu) nebunia, complăcîndu-se în splendorile unei imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]