11,983 matches
-
VI Statutul membrilor Consiliului Articolul 37 (1) Membrii Consiliului au calitatea de demnitar. ... (2) Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului este de 6 ani. ... (3) Calitatea de reprezentant al societății civile, ales membru al Consiliului, este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu. ... (4) Dispozițiile art. 6^1 și 6^2 din Legea nr. 303/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică și
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247984_a_249313]
-
VI Statutul membrilor Consiliului Articolul 37 (1) Membrii Consiliului au calitatea de demnitar. ... (2) Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului este de 6 ani. ... (3) Calitatea de reprezentant al societății civile, ales membru al Consiliului, este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu. ... (4) Dispozițiile art. 6^1 și 6^2 din Legea nr. 303/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică și
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247986_a_249315]
-
fi membri ai Consiliului de supraveghere și îndrumare numai persoanele care au studii superioare economice sau juridice și experiență în domeniul financiar-bancar, juridic, managementul riscului, restructurarea creditelor sau recuperarea datoriilor. ... (4) Membrii Consiliului de supraveghere și îndrumare nu pot fi parlamentari, fiindu-le interzis să reprezinte, direct sau indirect, vreun interes financiar, comercial sau de altă natură, care i-ar pune într-o poziție în care interesul lor personal ar intră în conflict cu obligațiile și îndatoririle lor față de A.V.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 15 aprilie 2004 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248186_a_249515]
-
indiferent dacă această perioadă este de 6 luni sau o lună, întrucât nu asigură condițiile de exercitare efectivă a mandatului". Se apreciază că, pe cale de consecință, considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 81/2013 , referitoare la neconstituționalitatea împiedicării parlamentarului de a-și exercită mandatul, ca urmare a aplicării unei sancțiuni disciplinare, rămân valabile. 3. Criticile art. IV din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor Se susține că aceste dispoziții au
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
configurează regimul mandatului parlamentar în concordanță cu exigențele statului de drept. Curtea a reținut în acest sens că "reprezentativitatea mandatului parlamentar, așa cum este stabilită de dispozițiile din Legea fundamentală [...], are importante consecințe juridice. Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, de la momentul la care acesta intră în exercițiul mandatului, până la data încetării calității de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora. Participarea la
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
Camerei din care face parte pe o perioadă ce reprezintă jumătate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei constituie o măsură de natură să îl împiedice să își realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă națiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiții de exercitare efectivă a mandatului, condiții ce trebuie avute în vedere și la reglementarea sancțiunilor disciplinare." În forma dată după reexaminarea legii pentru punerea în acord cu decizia Curții Constituționale, art. 19
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
sesiune. (2) Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecințe: a) suspendarea indemnizației lunare pe timpul excluderii; b) suspendarea drepturilor ce țin de calitatea de deputat, cu excepția imunității; ... c)interzicerea participării la lucrările Camerei și ale comisiilor." Curtea reține și faptul că independența parlamentarului și posibilitățile sale de acțiune în exercitarea mandatului nu-l exonerează de răspunderea disciplinară. Viața parlamentară este guvernată de principii și reguli de conduită, pe care legiuitorul le-a inserat în cap. III al Legii nr. 96/2006 . Astfel, art.
DECIZIE nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 19^1 alin. (1)] şi ale art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250684_a_252013]
-
creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului." Articolul 41 La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239795_a_241124]
-
creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului." Articolul 41 La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239796_a_241125]
-
votului de încredere aparține Parlamentului, iar nu comisiilor, avizul având un caracter strict consultativ, care nu generează niciun fel de consecințe procedurale sub aspectul desfășurării ședinței în care este votat viitorul Guvern. Sub acest aspect, între o acțiune politică a parlamentarilor și obligația Parlamentului de a se exprima cu privire la învestitura unui nou Guvern, cele două Camere ale Parlamentului au optat democratic, prin vot, pentru valorificarea unui precedent (care între timp a devenit normă regulamentară în activitatea de legiferare), potrivit căruia "comisiile
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
acordare a încrederii Guvernului care se desfășoară în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, și nu la avizele care sunt adoptate sau nu de către comisiile permanente reunite ale Camerelor. Lipsa cvorumului regulamentar în cadrul unor comisii permanente s-a datorat lipsei intenționate a parlamentarilor din cadrul celor două grupuri parlamentare care au sesizat Curtea Constituțională, ceea ce se constituie într-o culpă evidentă. Potrivit principiului conform căruia propria turpitudine nu apără de răspundere, nici parlamentarii în cauză nu pot să invoce un eventual caracter neregulamentar al
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
regulamentar în cadrul unor comisii permanente s-a datorat lipsei intenționate a parlamentarilor din cadrul celor două grupuri parlamentare care au sesizat Curtea Constituțională, ceea ce se constituie într-o culpă evidentă. Potrivit principiului conform căruia propria turpitudine nu apără de răspundere, nici parlamentarii în cauză nu pot să invoce un eventual caracter neregulamentar al lucrărilor din cadrul unor comisii permanente, întrucât o asemenea situație a fost provocată de aceștia. În sprijinul celor arătate se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 65 din 6 iunie 1994
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
Ca orice act normativ destinat să reglementeze un anumit domeniu de activitate, regulamentul parlamentar trebuie să respecte cerințele privind claritatea și previzibilitatea normelor, să fie un element regulator suplu, care, pe de o parte, să permită o libertate de acțiune parlamentarilor sau grupurilor parlamentare în acord cu dispozițiile art. 69 din Constituție referitoare la caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar, iar, pe de altă parte, să garanteze autorității legiuitoare posibilitatea de a-și îndeplini rolul constituțional. Or, instrumentul juridic menit să asigure
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
comisii comune.»" Parlamentul "nu poate fi reprezentat sau înlocuit de niciunul dintre organele sale interne și pe care chiar el și le înființează, din simplul motiv că el nu poate delega nimănui - și cu atât mai puțin unui grup de parlamentari - suveranitatea națională cu care electoratul l-a împuternicit în urma alegerilor parlamentare. Pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul țării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da conținut
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
constituie un astfel de interes, de rang constituțional. Ca punct de plecare și bază pentru configurarea și restrângerea drepturilor deputaților stă principiul participării tuturor membrilor la deciziile Bundestagului german; acesta este etalonul standard în configurarea organizării sau procedurilor parlamentare. În măsura în care parlamentarii trebuie excluși de la coparticiparea în procesul de luare a deciziilor parlamentare prin transferul atributelor decizionale către o comisie, acest lucru este permis doar pentru a proteja alte interese juridice, de rang constituțional, și în strictă conformitate cu principiul proporționalității. [...] Bundestagul
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
folosirii mijloacelor de obstrucție, în scopul asigurării, pe de a parte, a confruntării politice din Parlament, deci a caracterului contradictoriu al dezbaterilor, și, pe de altă parte, a îndeplinirii de către acesta a competențelor sale constituționale și legale. Cu alte cuvinte, parlamentarii, fie că provin din rândul majorității, fie că provin din cel al opoziției, trebuie să se abțină de la exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale și să respecte o regulă de proporționalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
drepturilor procedurale și să respecte o regulă de proporționalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile. Atât în procesul legislativ, cât și în activitatea de control al Guvernului sau în realizarea celorlalte atribuții constituționale, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, "în serviciul poporului". Aceasta implică reprezentarea în lupta politică din Parlament a dezbaterilor politice din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursă diferitele categorii sociale
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursă diferitele categorii sociale, politice, economice sau culturale. În această manieră, poporul, titularul suveranității naționale, își exercită suveranitatea nu numai cu prilejul procesului electiv, ci pe întreaga durată a mandatului oferit parlamentarului aflat în serviciul său. Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituțională consideră că este
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
de către unul din președinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceștia. Articolul 49 La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvîntul numai cîte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri. Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvîntul înainte de încheierea dezbaterii generale. În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente. Articolul 50 După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel putin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori. Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond și raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în ședință comună a celor două Camere. În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor. Articolul 86 Camerele întrunite în
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
de specialitate: studii de masterat sau doctorat în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției sau în domeniul management; 3.3. alte cunoștințe: în domeniile management/drept civil/drept comercial/drept procesual civil/drept administrativ/legislația muncii/teoria generală a dreptului/drept parlamentar (instituțional și procedural)/drept european/tehnici de negociere/informatică/management instituțional; 3.4. autorizații speciale pentru exercitarea atribuțiilor postului: autorizație de acces la informații clasificate: secret de stat strict secret; 3.5. limbi străine: cel puțin o limbă străină de
REGULAMENT din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239995_a_241324]
-
ministeriale; 13. prezintă informări, în ședințele conducerii și Colegiului ministerului, cu principalele concluzii rezultate din activitatea de asistență juridică și face propuneri pentru eficientizarea muncii în acest domeniu; 14. coordonează elaborarea proiectelor de răspunsuri la interpelările și întrebările adresate de parlamentari ministrului administrației și internelor; 15. coordonează activitatea structurilor din domeniul drepturilor omului și dreptului internațional umanitar constituite la nivelul ministerului și a structurilor subordonate; 16. coordonează activitatea de întocmire a proiectului planului anual cu propuneri de proiecte de acte normative
REGULAMENT din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239995_a_241324]
-
poliție 3. Pregătire: 3.1. pregătire de bază: licențiat în științe juridice; 3.2. pregătire de specialitate: studii postuniversitare sau de masterat în domeniul științe juridice/administrație publică/ management; 3.3. alte cunoștințe în domeniile: teoria generală a dreptului/drept parlamentar (instituțional și procedural)/drept administrativ/drept european/tehnici de negociere/informatică/ management instituțional; 3.4. autorizații speciale pentru exercitarea atribuțiilor postului: autorizație de acces la informații clasificate: secret de stat strict secret; 3.5. limbi străine: cel puțin o limbă
REGULAMENT din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239995_a_241324]
-
colectivele de specialiști și participă, la ordin, la elaborarea proiectelor actelor normative inițiate de unitățile aparatului central al ministerului și de instituțiile și structurile subordonate; 10. coordonează activitățile de elaborare a punctelor de vedere ale ministrului la propunerile legislative ale parlamentarilor; 11. asistă prezentarea și susținerea de către cei în drept la comisiile parlamentare a proiectelor actelor normative care reglementează domeniile securității naționale și administrației publice; 12. participă, la ordin, în delegațiile de negociere a tratatelor, convențiilor, protocoalelor și a altor documente
REGULAMENT din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239995_a_241324]
-
creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului." Articolul 41 La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]