10,542 matches
-
succesiune la notar. Nu am făcut la notar, că noi eram liniștiți; și, cu legislația asta, ar fi trebuit să dăm 20 de milioane să facem la notar și nu aveam nici bani. Și la un moment dat ne-am pomenit cu acțiunea, cu citația să mergem în instanță, de la o soră, una dintre ele. Chiar înainte de Paște, îți dai seama ce bucurie. S-a ajuns la judecată și în instanță s-au făcut procedurile pentru moștenire, procedura asta când nu
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
desculță-te, mi-a zis, căci locul acesta plînge și am făcut astfel, iar zidurile erau pecetluite. și am intrat în nava care plutea prin pustiul de nisip fără să ne audă glasul. și furtuna, cum nu s-a mai pomenit, avea să înghită corabia cu rugători cu tot. apoi, dis-de- dimineață, numai casa desfrânatei plutea pe deasupra valurilor de nisip și tot ce se afla în ea, bărbat și femeie, frate și iubit, tânăr și bătrân au fost trecuți prin ascuțișul
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Dumnezeu te pui?! Atîta a apucat să spună și capul i s-a aplecat pe piept și parcă am auzit clopote în depărtare. Înțelepții, la ora ceaiului Spre seară s-a făcut lumină în stabilimentul acela. Prietenul meu din Eritreea pomenea de moarte, prietenul meu cu figură de prooroc vorbea de Georges Sand și de Chopin. - Inima femeii iubite e ascuțită ca piatra, spunea el. Eram la o bere, doar pentru a reînnoda ziua de noapte. Era încă lumină în stabilimentul
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
tapaj, nu se bate cu pumnii în piept, nu dă toată ziua interviuri la BBC, "Europa liberă" sau în presa din țară, nu pretinde, nu acuză, nu înjură. Și, culmea, nu face asta nici măcar în jurnal: de regulă, abia de pomenește cîteva nume, cu o discreție pe care numai o ființă de-o maximă eleganță interioară ar fi putut-o face... Pe mine m-au interesat cu deosebire aceste lucruri din jurnal. Dar asta nu înseamnă că nu am gustat paginile
O carte de zile mari by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/14626_a_15951]
-
era fascinată de povestirile roșcatului călător care, la 20 de ani, încercase să fugă din România înot, spre Iugoslavia. Rănit de o rafală a grănicerilor naționali, el s-a resemnat să revină la țărm. Arestat, judecat repede, el s-a pomenit într-o celulă, la 15 m sub pământ, cu o condamnare de zece ani. Ca atâți alți deținuți politici, Ursachi a fost salvat, trei ani mai târziu, de virajul liberalizant al regimului, din primăvara lui 1964. După studii de filosofie
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
am substanță cenușie, neuroni, chestii gînditoare rapid, cît ai pluti pește prin apă, cît ai orga- niza dulce introducerea unei trompe de flutur în corola (alo!, strigă rîndul de vers cunoscut...); să reîncepem: m-am înălțat strident și, culmea, mă pomenii, liber și nesilit de nicăieri, trîntit brutal, penibil, delicios de penibil (că sosea și-un tramvai dispus, care va să zică, să-mi termine experiența), mă întinsesem pe burtă, ca de nani-nani, ce mai!, îmi plăcea la nebunie să zac acolo, eventual pășit
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
boteză lucrarea cu un jet prelung de urină, cu care biciui apoi banchetele și parbrizul. Damful iute al urinii țîșnit din viscere, un ultim semn al trecerii lui pe aici... Doar că deschise ușa și dădu să iasă și se pomeni nas în nas cu cel care trebuia să fie proprietarul mașinii - un tînăr lung și deșirat, încremenit de stupefacție la vederea talmeș-balmeșului de hîrtii și a genții căscate, cu căptușeala zdrențuită de ghiarele de uliu ale puștiului în hanorac negru
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
șut năprasnic. Stînga-mprejur și zbugheo, Ierusalime, spre bulevard, dar din patru pași mari lunganul îl ajunse și-i înfipse mîna în gluga hanoracului, și zbate-te acum, luptă pentru viața ta izbind cu pumnii și cu capul, zadarnic, zadarnic, se pomeni luat pe sus, plutind peste capote și înapoi la mașină și aruncat înăuntru și lunganul încuind toate ușile, în afară de cea cu încuietoarea demolată de pumnul lui pe care o ținea cu genunchiul strigînd, police, police, police... Pînă să apară polițistul
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
sacului. La noapte, acasă, să se aștepte la bătaie în loc de mîncare. Burhuși o să-și ungă din nou cuțitul cu sîngele lor. Trebuie c-a ruginit de două luni și ceva de cînd n-a mai însemnat datorii... Ba să nu pomenească pe burta goală de chestii d-astea, sînge, datorii, cuțite, pumni în căpățînă, să fie cu toatele în farfuria părinților lor demenți. Pinguinul ăla șontorog, butoiul ăla plin cu rahat, tîrfa aia de șobolancă... O veni și ziua cînd o să ne
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
față, dar încă fofilîndu-se. E mult trei mii de franci pentru buzunarul lui. N-avea atîta bănet, și Robert strîmbîndu-se iritat, două mii cinci sute, ultima strigare, și hai, conte, sîntem de meserie. Îți facem o lucrare de-ai să ne pomenești cîte zile oi avea, la care el că tot e mult, e prea mult, nu sînt atît de bogat, și Claudiu lătrîn-du-i în nas, scoate repede două mii cinci sute de franci, dacă nu vrei să zbier acum după
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
adâncime are gaura din ureche? Auzi la el ce prostii. Bă, vorbește frumos! Eram la cules de afine. Că s-a mutat din deal în vale și i se pare normal. Dintr-un cartier invadat de lilieci. Cine a mai pomenit. Erau zile în care nu mâncam nimic, sincer, că nu aveam ce. Dar n-ai murit. N-am murit, am venit aici să văd minunea. Ține tămâia și sânzienele înflorite deasupra moaștelor Sfântului Ioan Botezătorul, stă la pândă. Cine știe
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
acolo se fac și se desfac prietenii se spun secrete acolo se întâmplă cele mai tari partide de sex și fiecare are măcar o amintire teribilă din groapă *** când au astupat-o cei de la primărie în fiecare zi solemn se pomenea despre groapă asta până la sfârșitul verii Lulu Lulu își zgâriase genunchii undeva prin spatele blocului nu a plâns deloc doar a fugit cu genunchii zgâriați în fața librăriei Lulu privește fascinată de două ore coperțile atât de frumoase ale cărților
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
mereu sub legi, constrînse să plătească taxele pentru refacerea cercului mereu și mereu ca piruetele Majei Plissețkaja, ca imperceptibila rotire a pămîntului, ca burta albă pe care și-o arată peștele în oglinda apei în marea lui cumpănă... și te pomenești întrebîndu-te "ce spune ea acolo, cînd noi aici" și te gîndești cîte limbi străine există pe lume și noi le-am uitat ori nu vrem să le învățăm. (Nora IUGA) neolebias trilineatus Dacă aș fi copac, aș fi tăiat. Dacă
Dana Ranga by Nora Iuga () [Corola-website/Imaginative/9305_a_10630]
-
Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. Tot aici exista, cu mult înainte de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă. Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de "sacerdos de villa Hunad, Hunok". Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea Transilvaniei și Câmpia de Vest. Începând cu secolul XV așezarea devine un târg
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
atacurilor ce puteau interveni asupra capitalei (Suceava în acele timpuri), din partea polonezilor sau ungurilor, și-au ridicat în timp și alte curți domnești la Hârlău, Cotnari, Vaslui și Iași. Astfel tot în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), Iașul este pomenit ca fiind una din curțile domnești, în hrisovul ce i-l da unui anume Iurja Atoc, unde aceasta este numită „Curtea noastră dela Iași” . În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Schimbarea statutului dintr-un
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
unul la Chițoc - Lipovăț - Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni - Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
la 1 iulie, are loc "Primul congres al Ligii culturale" după realizarea României Mari după Primul Război Mondial. Această manifestare este prezidată de Nicolae Iorga. Nu trebuie neglijat faptul că dezvoltarea orașului este strâns legată și de dezvoltarea sa economico-industrială. Pomeneam mai sus de existența primelor fabrici de hârtie și a tipografiilor cu o importanță deosebită în dezvoltarea socio-culturală atât a urbei, cât și a ținutului adiacent. Dar acest fapt nu era de ajuns. Orașul la sfârșit de veac XIX, început
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr și aparține culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei așezări geto-dace din secolele V-III î.Hr. Prima mențiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de "Egydhalm" („In oppido nostro Egydhalm” - în orașul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a denumirii latine "Aegidius"). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
roșu, se află două spice de grâu, de aur. În mijlocul scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br>Semnificațiile elementelor însumate: Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor istorice în 1333. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Ludas 1333, Ludas 1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos 1750, Maros-Ludas 1760-1762, Maros Ludos, Ludos 1854 Ludaș-Mureș și Ludoșul de Mureș 1920 și
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente, care, odată cu schimbarea stăpânilor, își schimbau închinarea confesională devenind romano-catolice sau ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin Teodor Voitici, care, împreună cu fiul său Ioan, profitând de stingerea dinastiei arpadiene, cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail Șișman, refuză autoritatea noului suveran Carol Robert de Anjou. Până în 1330 Severinul rămâne în stăpânire munteană. Pentru cetatea Severinului a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui Ștefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O altă mențiune a secuilor pare să fie un document al regelui Béla al II-lea (1108 - 1110-1141), datat în jurul anului 1131, care pomenește o slugă însărcinată cu transportul sării, cu numele de "Scichul". În 1482 Matei Corvin declară așezarea oraș regal. În ceea ce privește așezarea secuilor în Scaunul Mureș, majoritatea datelor sunt furnizate de arhitectura bisericească din secolele XII-XV la care se adaugă rezultatele obținute
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
cap), pentru că nu recunoșteau autoritatea patriarhiei Alexandriei, care acceptase Henoticonul. Papa însuși a protestat împotriva Henoticonului după ce l-a studiat și chiar l-a excomunicat pe patriarhul Constantinopolului, Acacius, la sinodul întrunit la Roma. Acacius a încetat să-l mai pomenească pe papa în rugăciuni că răzbunare. Ruptură dintre biserica apuseană și cea răsăriteană se declanșase. După moartea lui Zenon din 491, văduva sa, Ariadna, s-a căsătorit cu bătrânul Anastasiu I din Dyrrachium, ce deținea o funcție la curte de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite de asemenea breslele fierarilor ("fabri"), morarilor ("molendinatori"), berarilor ("braxatori"), croitorilor ("sartori") și șelarilor ("nerges"). Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]