10,865 matches
-
contragreutatea necesară în fața Imperiilor rus și otoman. Ascensiunea Greciei la independență, o independență garantată de către puteri cu ocazia semnării tratatului de la Londra din februarie 1830 formulă care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1820, consultările care au prezidat la stabilirea Regulamentului organic, adeziunea unora la mișcarea de protest liberal din Țara Românească a anului 1840, toate acestea i-au transformat în patrioți. Prin tactică, ei se dovedesc a fi prudenți. Unitatea celor două principate moldo-valahe nu este revendicată oficial în Proclamația de la Islaz din iunie 1848, însă proiectul unirii circulă în cercurile revoluționare. Refugiați din Moldova la Brașov, Alecsandri și Russo pun în circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantinopolul să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească. Argumentele avansate sînt de natură politică și juridică. Nu ar fi fost de dorit ca Poarta să rămînă neclintită față de spiritul progresului, față de spiritul secolului și să intervină împiedicînd îmbunătățirea instituțiilor principatelor. Adevăratul dușman este Rusia: "Sublima Poartă, urmîndu-și interesele bine știute, trebuie deci să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească și să fie de acord cu distrugerea unui Regulament care este opera Rusiei și care n-a fost votat de adunarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
morală de care n-au avut niciodată parte și de care nici un alt guvern nu beneficia în acea vreme în Europa... Fermitatea Constantinopolului este de neclintit: Regulamentul organic trebuie să fie restabilit. Trupele ruse și otomane se pregătesc să ocupe Principatele. Otomanii le asediază la 25 septembrie, iar rușii la 27 septembrie. La București, sosirea trupelor seamănă panica. La 28 septembrie, consulul englez primește o delegație de notabilități și negustori care-1 roagă să facă orice pentru a evita ciocnirile între trupele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otomane și o populație formată din țărani disperați, fără arme, care se află adunați în jurul Bucureștilor. Acești țărani sînt grupați pe sate, în jurul preoților. Cîteva luni mai tîrziu, în mai 1849, Poarta va semna Convenția de la Balta-Liman, prin care domnii Principatelor sînt aleși de Rusia și de Poartă pentru șapte ani. Adunările sînt înlocuite cu divane ale căror membri sînt numiți de domni și de guvernul otoman. Trupele ruse vor rămîne în Principate pînă în 1851. Sfîrșitul revoluțiilor deschide calea exilului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va semna Convenția de la Balta-Liman, prin care domnii Principatelor sînt aleși de Rusia și de Poartă pentru șapte ani. Adunările sînt înlocuite cu divane ale căror membri sînt numiți de domni și de guvernul otoman. Trupele ruse vor rămîne în Principate pînă în 1851. Sfîrșitul revoluțiilor deschide calea exilului. Însă acesta nu înseamnă abandonarea luptei. Proclamația de la Islaz din iunie 1848 respingea Regulamentul organic și făcea apel la arbitrajul Franței, Germaniei și Angliei, "cărora românii le cer judecată și ajutor împotriva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe terenul diplomației. Timpul exilului este, de asemenea, timpul perfecționării discursului românesc asupra dreptului, care așază vechile capitulații încheiate cu Poarta în cadrul conceptual al dreptului internațional contemporan. CAPITOLUL III Tradițiile naționale ale unei culturi europene Accentuarea determinismului extern în istoria Principatelor conduce la construirea unui discurs al dezvoltărilor interne în jurul a doi poli: pe de o parte, clasele înstărite se supun directivelor externe și trec de la subordonarea față de otomani la o servilitate pro-rusă; pe de altă parte, poporul, victima asuprită prin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un cronicar. Opera sa circulă în mediile francmasoneriei din Iași, aflate în legătură cu lojele din Moscova și Sankt-Petersburg. Andrei Pippidi insistă asupra specificității mediului socio-cultural care orientează modurile de relație cu operele și diferențiază deschiderea influenței lor în Franța și în Principate. Istoricul schițează tabloul unei societăți în care 87% din populație este formată din analfabeți, al unei societăți fără librării, fără literatură de consum; o societate dominată de un spirit profund religios. Această reevaluare a contextului este necesară și susține contrariul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ascensiune nobiliară și de strategiile matrimoniale. Alecsandri și Kogălniceanu înțeleg să ridice nivelul dezbaterii, să-și implice concetățenii într-o reprezentare a destinului colectiv, economic, social, național. Kogălniceanu creează mai multe reviste destinate unui public popular Foaia sătească a Principatului Moldovei și Foaie pentru agricultură, industrie și negoț (1840), Foaia de învățătură folositoare (1844) care au o existență efemeră. Marea realizare la care participă Alecsandri este crearea, în 1844, a revistei Propășirea. Lansarea se produce după constituirea unui cerc de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
valahilor transdanubieni, expunîndu-și motivele într-o prefață care pune în lumină neliniștea identitară. Pentru Kogălniceanu a descoperi Franța și Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta de autojustificare sînt temele majore ale istoriografiei romantice. Kogălniceanu explică: "Din nefericire, lucrările naționale sînt prea puține la număr, chiar și cele privitoare la Țara Românească, fiindcă valahii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
privilegiați, însă aceștia vor forma echipele conducătoare în știința și în viața politică ale României pînă pe la începutul anului 1880. Acești tineri vor fi autorii textelor de referință ale gîndirii romantice liberale și cei care vor lua deciziile majore pentru Principate în 1859, 1866 și 1878. Experiența pariziană este cu atît mai puternică cu cît aceasta reprezintă o experiență inițiatică, de tinerețe. Ea se împlinește într-o Franță care repetă 1789 în 1848, însă fără mijloacele mesianismului revoluționar, într-o Franță
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fără rușine "națiune"." După 1848, refuzul boierilor de a se angaja în fraternizarea revoluționară va conduce la invective împotriva acestora. Într-un text-program publicat la Paris în 1850 și intitulat La Question économique dans les principautés danubiennes (Problema economică în Principatele danubiene), Bălcescu îi denunță pe trădători. Revoluționarii români străbat etapele comune și altor revoluționari europeni. Același scenariu de fraternizare în numele poporului națiune între țărani, muncitori, intelectuali și burghezi, apoi reglarea socotelilor între popor, intelectuali și burghezie, se desfășoară și în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
destinate să explice eșecul. După Alecsandri, revoluția ar fi eșuat din lipsa existenței unui ajutor extern. Alecsandri descrie demersul său solitar: "De la Constantinopol, am revenit la Paris pentru a mă înțelege cu emigranții români în privința lucrărilor ce trebuie îndeplinite în Principate și, în sfirșit, revenii în Moldova în înfricoșătoarea iarnă a anului 1849, după douăzeci și două de luni de exil". Și datează: "1850 revin la ocupațiile literare și ofer scenei mai multe piese. Plec în Franța, vizitez Germania și Marea Britanie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
covor de flori deosebit sînt singurele ținuturi din Europa care amintesc măreția-spațiilor americane". Războiul Crimeei va dispersa cultura exilului, inițiind un nou "Ce-i de făcut?" care va pretinde că trebuie să se facă tabula rasa cu modelele anului 1848. Principatele intră într-o epocă de reforme radicale, de realpolitik și de cultură care, impunîndu-se prin rădăcini proprii, pretinde că trebuie îndepărtate imitațiile străinătății. Moldovalahii evoluează, cu regrete și uneori tristețe, spre administrare și pozitivism. CAPITOLUL IV Principatele între diplomație și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modelele anului 1848. Principatele intră într-o epocă de reforme radicale, de realpolitik și de cultură care, impunîndu-se prin rădăcini proprii, pretinde că trebuie îndepărtate imitațiile străinătății. Moldovalahii evoluează, cu regrete și uneori tristețe, spre administrare și pozitivism. CAPITOLUL IV Principatele între diplomație și război Definind noțiunea de "român civilizat", Alecsandri scrie consulului Franței la Iași, în martie 1857: "Vom fi așa peste douăzeci de ani, cînd vom fi defanariotizați, derușizați, degermanizați". În această perioadă, poetul se găsește în centrul mișcării
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Definind noțiunea de "român civilizat", Alecsandri scrie consulului Franței la Iași, în martie 1857: "Vom fi așa peste douăzeci de ani, cînd vom fi defanariotizați, derușizați, degermanizați". În această perioadă, poetul se găsește în centrul mișcării electorale, cu prilejul reorganizării Principatelor, la un an după tratatul de la Paris (30 martie 1856) care a pus capăt războiului Crimeei. Coaliția Franței, Marii Britanii, Austriei și a Sardiniei, care a intervenit pe lîngă turci împotriva rușilor, a blocat expansionismul panslav în Balcani. Înfrîngerea țarului la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franței, Marii Britanii, Austriei și a Sardiniei, care a intervenit pe lîngă turci împotriva rușilor, a blocat expansionismul panslav în Balcani. Înfrîngerea țarului la capătul unui război de doi ani este sancționată prin încheierea protectoratului pe care 1-a exercitat asupra Principatelor. Înfrîngerea, tragică pentru Rusia care pierde aproape 500.000 oameni, antrenează un asediu în Balcani la care participă marile puteri. Franța se orientează rapid spre o politică conjuncturală de alianță cu Sankt-Petersburgul, Rusia neavînd decît un scop: să distrugă clauzele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de puteri garante dispuse să intervină, de protectori în principal, Franța -, de un discurs al dreptului care are meritul că este adaptat acestui timp de criză și că este fondat pe o tradiție. Tratatul de la Paris stipulează la articolul 22: "Principatele Țara Românească și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în treburile lor interne". Articolul 23 dispune: "Sublima Poartă se angajează să păstreze susnumitelor Principate administrarea independentă și națională, ca și deplina libertate religioasă, a legislației, a comerțului și a navigației." În mod concret, articolul 24 anunță: "Înălțimea Sa Sultanul promite să convoace imediat în fiecare din cele două provincii un divan ad hoc, compus
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sa Sultanul promite să convoace imediat în fiecare din cele două provincii un divan ad hoc, compus astfel încît să reprezinte cel mai bine interesele tuturor claselor societății. Aceste divane sînt chemate să exprime voința populației în privința organizării definitive a principatelor". Noțiunile de "privilegii și imunități", "administrare independentă și națională" sînt aceiași termeni pe care un argumentat patriotic de durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad Georgescu numără, în 1987, 176 de texte politice ale autorilor moldo-valahi care preiau această schemă, între 1647 data primei cronici care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
articolul 7, Tratatul de la Paris obligă marile puteri să respecte independența și integritatea teritorială a Imperiului otoman, să garanteze de comun acord observarea strictă a acestui angajament. Acest angajament este contestat prin restricțiile aduse articolului 27: Dacă liniștea internă a Principatelor s-ar afla amenințată sau compromisă, Sublima Poartă se va consulta cu celelalte puteri contractante asupra măsurilor ce trebuie luate pentru menținerea sau restabilirea ordinii legale. O intervenție armată n-ar putea avea loc fără un acord prealabil între aceste puteri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din serviciul intereselor specifice hegemonice de rezistența internă în serviciul intereselor local-naționale este o primă apropiere de starea de lucruri. Oricare ar fi poziția acestora conservatorism sau adoptarea unui nou raport față de această politică sub forma unirii și a independenței Principatelor -, românii se știu obiect de interes al străinilor. Conservatori sau liberali, ei au conștiința faptului că nu doar voința este hotărîtoare. Pe de altă parte, marile puteri se tem să nu le scape protagoniștii locali, pe care îi știu manevrabili
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rusească ce urmează să se modifice. Soluția națională este puternică pentru că aceasta schițează o formă a politicii într-un spațiu care ezită în privința propriilor definiții, ca și cum n-ar mai exista remediu la o soluție ce duce la unirea și independența Principatelor. Statu quo-ul înseamnă întoarcerea la supravegherea realizată de un imperiu. Dar care imperiu? Imperiile se află în război deschis sau latent. Unirea și independența convin diplomației franceze care, în numele principiului naționalităților, alege dezmembrarea imperiilor, însă această alegere nu este făcută
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
influenței Rusiei de aici, prea multă vreme dominantă". Împăratul Austriei mărturisește însă ministrului francez, Bourqueney, la 22 iunie 1856: "Cu o dezamăgire profundă, observ divergența de opinii între guvernul dumneavoastră și al meu asupra unui principiu fundamental: unirea a două principate este primul pas spre independență, iar, în caz de succes, independența înseamnă constituirea suveranității rusești la frontiera mea. Dacă experiența nu reușește, urmează dezordinea și agitația revoluționară". Împăratul Austriei le va reproșa francezilor că au dus o diplomație bazată pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]