11,518 matches
-
din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Turnul înalt de peste 38 m domină
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
1968 la județul Neamț, reînființat, având de atunci componența actuală. În comuna Ceahlău se află , monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Ceahlău. Ansamblul, datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, cuprinde biserica de lemn „Sfânta Ana” (1730) și turnul-clopotniță (sfârșitul secolului al XIX-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Corduș împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril, cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar și cu pușcăria de către șeful securității jud. Neamț, Polac, au reușit cu ajutorul lui Dumnezeu și al Sfintei Cruci să construiască actuala clopotniță. În anul 1993 se începe de către preotul Corduș construcția casei de praznice (praznicarul) și se termină în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
pentru a deservi așezămintele sociale, situată mai jos la o mică distanță în punctul "Buba". Biserica este lemn construită în stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina și Ștefan) din Cernăuți. Având hramul "Sfânta Parascheva", a fost înființat în anul 2001 și se află în satul Rădeni din comuna Păstrăveni, județul Neamț. Având hramul "Ioan Hozevitul de la Neamț", a fost înființat în anul 2000 și se află în satul Urecheni din comuna Urecheni, județul
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
comuna Lipănești se află mănăstirea Zamfira (1855-1857), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Zamfira și alcătuit din biserica „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Nifon”-Mare (a cărei pictură a fost realizată de Nicolae Grigorescu), și biserica „Sfânta Treime” (1743) din cimitir. Tot în zona mănăstirii, vis-a-vis de biserica „Sfânta Treime”, se află beciul conacului din secolul al XVII-lea, astăzi depozit.
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
interes național, ansamblu aflat în satul Zamfira și alcătuit din biserica „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Nifon”-Mare (a cărei pictură a fost realizată de Nicolae Grigorescu), și biserica „Sfânta Treime” (1743) din cimitir. Tot în zona mănăstirii, vis-a-vis de biserica „Sfânta Treime”, se află beciul conacului din secolul al XVII-lea, astăzi depozit.
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
în zonă, respectiv barajul Măneciu și lacul de acumulare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. În comuna Măneciu se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1782), ansamblu cuprinzând biserica „Sfânta Treime” (1835-1839), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea), stăreția, chiliile (1882), trapeza și turnul-clopotniță (mijlocul secolului al XIX-lea); și (1740, refăcută în 1840 și 1880-1882), ansamblu format din biserica „Sfântul Nicolae” (1840, 1880-1882), paraclisul „Acoperământul Maicii
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
soldatului. Registrul de Oradea Borovszky Samu: - Szatmár vármegye. Berei József: - Szatmár vármegye várai Dr. Vonház István - A Szatmár megyei német telepités, Pécs 1930 Flesch Ferdinand - 50 Rundbriefe, Ravensburg Dintr-un document din 1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
constata că avusese dreptate să considere că rămânerea Ahmatovei în Rusia bolșevică era mult mai mult decât o imprudență. Mai târziu, el a reprezentat-o în mozaicul galeriei naționale din Londra, iar desenele sale, în care poeta era zugrăvită ca Sfânta Ana, au fost donate catedralei lui Christos Împărat în orașul irlandez Mullingar. După Boris Antrep au plecat din Rusia, una după alta, persoane care erau apropiate de Ahmatova, printre care А. Liurie și prietena ei din copilărie, O. Glebova-Sudeikina. Ahmatova
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
a fost săpat de mână de cărturar iscusit în arta lemnului, în cadrul intrării de vest, spre naos. Din acest element s-a păstrat cu gând înțelept, numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus, ce consemnează". FACUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE 20 ZILE,POPA LAZĂR". Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
din Birtin și-a primit respectivă podoaba. Din ceea ce a moștenit, până astăzi, pictură cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și evangheliștii, despre a cărei magistrală împlinire aflăm din însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
ferestre sunt donațiile administratorul József Puskás, din anul 1908. Altarul secundar a fost construit în 1776 și este lucrarea lui Tamás Galaci. Retabulumul are închidere cu cornișa semiarcuită. Între cele patru coloane în stil ionic este plasată o pictură reprezentănd Sfânta Treime. Textul de deasupra picturii este: "„Uni et trino sumit. Tomae Galaci de Remete 1776. Szekula Jakab adományából három oltár javítatott 1899”". (). Armeanul Jakab Szekula a donat în 1899 1300 de florini (forinți) pentru renovarea altarelor și întreținerea crucii. Cele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
această inscripție se vede un scris cu litere armenești indescifrabilă, care probabil este numele artistului. Pe cele două părți ale picturii de altar, între doi stâlpi de compozit se află două statui, dintre care cea din partea dreaptă o reprezintă pe Sfânta Ecaterina de Alexandria, cu sabie și roată în mâini, reprezentând moartea ei ca mucenică, prin tragerea pe roată. Statuia din stânga îl reprezintă pe Sfântul Alois. După stilul lor, cele două statui nu sunt operele aceluiași artist și nici nu au
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
inițial fusese o casă de locuit, transformată mai apoi în capelă, care în 1940 a fost demolată, apoi s-a demolat și casa dascălului și s-a reconstruit fără pereții interiori. În 1942 această capelă a fost sfințită cu hramul sfânta Margareta. Capela a fost demolată în 1968, în timpul păstoririi parohului László Orbán, prelat papal, în locul ei construindu-se una mai mare - cea din prezent - dedicată tot sfintei Margareta. Monumentul a fost așezat în centrul localității, pe un teren donat de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pictură interioară realizată între anii 1823-1824 de către binecunoscutul pictor Nicolae din Lupșa Mare. Pictura cuprinde numeroase scene realizate pe lemn și pânză de o profunzime teologică și o valoare artistică deosebită. Pe bolta altarului este pictată sub formă de medalion “Sfânta Treime.” La picioarele Sfintei Treimi este prezentată Maica Domnului ca “Împărăteasă a cerurilor” cu pruncul Iisus în brațe înconjurată de cetele îngerești. În stânga Maicii Domnului se află Arhanghelul Gavriil cu o floare în mână, simbol al Buneivestiri iar în dreapta un
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
anii 1823-1824 de către binecunoscutul pictor Nicolae din Lupșa Mare. Pictura cuprinde numeroase scene realizate pe lemn și pânză de o profunzime teologică și o valoare artistică deosebită. Pe bolta altarului este pictată sub formă de medalion “Sfânta Treime.” La picioarele Sfintei Treimi este prezentată Maica Domnului ca “Împărăteasă a cerurilor” cu pruncul Iisus în brațe înconjurată de cetele îngerești. În stânga Maicii Domnului se află Arhanghelul Gavriil cu o floare în mână, simbol al Buneivestiri iar în dreapta un alt înger cu o
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Pe peretele din față și pe cel din dreapta sunt pictate chipuri de sfinte femei fără a li se indica numele. Pe peretele din stănga este prezentată “Tăierea capului Sf.Ioan Botezătorul” și Sf. Mucenică Marina ( prăznuită pe 17 iulie), o sfântă cu o evlavie deosebită în zonă. Pe peretele din spate este pictată în partea dreaptă căderea în păcat a protopărinților Adam și Eva, iar în partea dreaptă “Judecata păcătoșilor”. Un înger având în spatele său moartea în chipul unui schelet cu
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Popescu (1934) și preot Ion Constantinescu (1928) din Poienărei; biserica „Sfinții Voievozi” -Pârâiești (1816), biserica „Sfânta Treime” (1834), casa dr. Victor Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930) din satul Stănești. Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": "Portul este curat al românilor din
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, este clasificat ca monument memorial sau
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
de locuitori în satele Dedulești, Luminile, Mănicioiu și Morărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit, sub denumirea de "Morărești", la județul Argeș, reînființat. În comuna Morărești se află Biserica de lemn „Sfânta Treime”, construită în 1715, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat tot ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
grădina lui Bucur Sârbescu. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica „Sfânta Treime” (1795) și cula Drugănescu cu parcul (1822), ambele aflate în satul
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica „Sfânta Treime” (1795) și cula Drugănescu cu parcul (1822), ambele aflate în satul Retevoești.
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
se făcea spovedania tuturor copiilor/elevilor de către preotul satului, înainte de intrarea în Postul cel Mare se făcea împărtășania tuturor elevilor, în ziua deschiderii anului școlar se făcea Tedeum și sfințirea apei. În Enăchești se află și "biserica" parohială cu hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Noua biserică a fost construită în anul 1930 pe locul unei biserici de lemn care se pare că a fost mutată undeva în zona Berzunți, intrând astfel în șirul "„bisericilor călătoare”" dar văduvind comunitatea și satul Enăchești de
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
pregătire spre a fi sfințită în perioada ce urmează, s-a montat o centrală termică pentru încălzirea bisericii, s-a pictat exonartexul bisericii, s-a construit o troiță nouă din zidărie la drumul bisericii, a fost adus în biserică veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva, primit în dar de la IPS Daniel, s-a realizat o serie întreagă de alte lucrări. La granița cu satul Bârzulești, în vârful unui deal ce străjuiește șoseaua Bacău-Onești, s-a zidit locaș de rugăciune, o mănăstire de maici
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]