14,124 matches
-
reprezentați, în primul rînd, de grupurile primare (precum familia), dar și de grupurile secundare (școală, mass-media, biserică etc.). Deseori apar conflicte între subiectul individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aculturație care copleșește și evacuează simbolic "ținta" socială. Nemaifiind voluntară, societatea dominantă joacă un rol foarte important în practica marginalizării. Nici unul din aceste tipuri de aculturație nu reprezintă o alegere deplin liberă din partea subiectului individual, în toate existînd o negociere simbolică tacită între actorii sociali implicați. 3.6. Șocul cultural Șocul cultural se referă la "acea experiență emoțională și intelectuală ce apare la cel care, plasat accidental sau datorită unor activități specifice în afara contextului sociocultural inițial, resimte o puternică stare de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Psychological Abstract -, oferă la ultima sa actualizare (2010) următoarea pondere a citărilor din punctul de vedere al originii naționale a autorilor: 89% dintre studii sînt din spațiul anglofon (78% din SUA, 8% Marea Britanie, 2% Canada), "restul lumii" ocupînd un spațiu simbolic de puțin peste 10% (cu o pondere semnificativă a citărilor din Olanda, 3%, care și ea, deși europeană, are o școală influentă de psihologie socială formată pe model american). Așadar, în fața unui dezechilibru al evocărilor referențiale atît de pronunțat, se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unanimității", în care nuanțele sînt greu de asimilat, poate explica rezultatul contrariant prin care, deși rejectează puternic și cvasiunanim deviantul, aproape la fel de unanim sfîrșesc prin a-l aprecia. Se sugerează persistența unui model social caracterizat de dificultatea accesului la poziții simbolice de prim-plan (motiv pentru care o asemenea postură este rîvnită), dar și de retorica securizantă a "unanimității" impusă de grupul de apartenență. 5.6. Obediența față de autoritate Sînt deja bine cunoscute experimentele desfășurate pe această temă de către S. Milgram
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în Australia, în cazul în care victima era femeie, gradul de obediență era mai redus: cel mai scăzut nivel se înregistra în condiția "femeie față în față cu o femeie". Se sugera activarea unei strategii protective asociate unui grup "minoritar" simbolic (chiar dacă majoritar social), precum femeile, care se cuvin să manifeste strategii de autoapărare mai pronunțate a identității proprii, printr-un mecanism evaluativ activat de genul: "noi oricum, fiind minoritare, sîntem victime, deci nu se cade să ne pedepsim între noi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pronunțe "cît de mult cred că se vor supune" heteroevaluarea) să fie considerați excesiv de obedienți (scorurile sînt duble) (Geher et al., 2002). Teoria identității sociale (Tajfel, 1984) explică un comportament din această specie, prin care se produce egocentric o apărare simbolică a identității personale, confruntat\ cu puterea unei situații "fără ieșire". În 2009, o cercetare care încerca deliberat să surprindă eventualele diferențe apărute în deceniile scurse de la studiile inițiale, evidenția rata surprinzător de ridicată, practic similară cu cea din primele investigații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
liber în a decide ce se cuvine și ce nu") și influențează gradul de autonomizare al subiectului, care redevine "uman". Această situație este specifică precumpănitor culturilor naționale (popoarelor) individualiste, în care îndemnul public la responsabilizare și autonomie personală este gratificat simbolic și experimentat social mult mai frecvent. 5.7. Stilul de conducere În grupul de la Universitatea Iowa, Lewin, Lippit și White (1939) realizează o cercetare avînd ca subiecți tineri înscriși în diverse cluburi informale. Tema acestui studiu era influența pe care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înregistrat deopotrivă lipsa satisfacției membrilor, cît și ineficiență în realizarea sarcinii. Interesul lui K. Lewin nu s-a oprit însă aici. Cercetătorul era preocupat și de rezultatele obținute în cadrul altor culturi naționale. Miza acestor studii interculturale era legată de disputa simbolică dintre două tipuri de lumi și dintre două patternuri relaționale: pe de o parte, lumea democrației liberale, cu modelul aferent al tiparelor relaționale permisive, deschise, pe de altă parte, lumea (post)totalitară, în care achizițiile tiparelor autocratice erau apreciate ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de activități plăcute laolaltă, au stabilit reguli, au realizat alte simboluri identificatorii specifice (precum un steag anume) și au dezvoltat un atașament profund pentru propriul grup. Grupurile au fost angajate apoi în activități concurențiale și au avut acces la resurse (simbolice) limitate: de exemplu, în cadrul competițiilor sportive, doar tabăra cîștigătoare era premiată. Astfel, competiția inițială s-a transformat într-un conflict acerb, la limita violenței fizice directe. Odată cu propunerea unui scop supraordonat, conflictul intergrupuri s-a transformat în cooperare intergrupuri, vechile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
observăm că ne aflăm în fața unei dificultăți de localizare. Cu alte cuvinte, cum putem circumscrie aria de asumare colectivă a anumitor înțelesuri particulare pentru o anumită societate? Singurul criteriu operațional din punct de vedere metodologic îl constituie opțiunea pentru încadrarea simbolică a culturii în aria unui stat, considerînd unitatea statală drept cadru de referință pentru identitatea culturală. Astfel, studiile de psihologie interculturală au construit termenul cultură națională ca reunire a înțelesurilor comunitare implicit asumate de către o comunitate națională. Desigur, utilizarea unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au fost comparate cu cele obținute într-un studiu similar Gallup din 2005, derulat la nivel național, precum și cu investigațiile psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o orientare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dramatic orice construcție socială majoră la noi este tocmai lipsa de încredere în "celălalt", hrănită într-o lungă istorie de secole de raportare deficientă a spațiului public la cel privat, cu tot cortegiul de atitudini duplicitare ce țin de "negustoria simbolică" a unei societăți centrate nu pe dezvoltare, ci pe supraviețuire. Prin urmare, putem conchide că la noi cultura organizațională majoritară exprimă un pattern valoric, atitudinal și valoric diferit de cel al majorității țărilor care compun UE, favorizînd autarhismul și retractilitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a evocat în capitolul anterior, asociind cele două studii, s-a remarcat că ar trebui adăugat modelului inițial gîndit de G. Hofstede o nouă dimensiune, și anume dinamismul confucianist în muncă, care exprimă ideea prevalenței stabilității, a ordinii sociale și simbolice a lumii și, în consecință, a ierarhiei în dauna schimbării și mobilității sociale. O asemenea reorientare conceptuală l-a determinat pe psihologul social olandez să preia dimensiunea angajării temporale într-un volum sintetic ulterior, Culture and Organizations: Software of the
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Viglones, 2011, în curs de apariție). Scorurile specifice pe eșantionul românesc la nivelul anului 2010, înregistrat în cadrul acestui proiect intercultural de amploare, sînt: V independenței = +0,73; V orientării asupra altora = +0,42 (Gavreliuc, 2010). Redăm în figura 3 poziționarea simbolică a diverselor culturi naționale în funcție de aceste două dimensiuni polare. Hedonismul este singurul tip de valoare care se află la limita dintre două categorii mai generale: deschiderea spre nou, schimbare și promovarea de sine. Teoria lui Schwartz a fost validată pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel cultural societal. Toate aceste categorii axiologice răspund la trei seturi de exigențe comunitare "universale": 1) exigența de relaționare interpersonală în cadrul grupurilor de referință, care ilustrează nevoia de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate dintre individ și mediul social și natural, cu impunerea perechii armonie-dominare. Așadar, la nivel agregat cultural-societal, cele șapte categorii valorice supraordonate sînt: conservatorism, autonomie intelectuală, autonomie afectivă, egalitarism, ierarhie, armonie și stăpînire (vezi figura
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care evidențiază nevoia de reciprocitate și echilibru în relația interpersonală, precum asumarea raporturilor cu "egalii" (prietenii, co vîrstnicii); relaționarea tranzacțională (market pricing), ce subîntinde relațiile cu concurentul profesional, în particular, sau cu cel social, în general, pe baza unui calcul simbolic și a unei analize cost-beneficiu. Subiectul se poate confrunta, așadar, deopotrivă cu relații în care părțile sînt separate, dar în care se raportează reciproc pe baza unei contribuții egale; sau în relații de pe urma cărora oamenii caută să obțină un profit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei analize cost-beneficiu. Subiectul se poate confrunta, așadar, deopotrivă cu relații în care părțile sînt separate, dar în care se raportează reciproc pe baza unei contribuții egale; sau în relații de pe urma cărora oamenii caută să obțină un profit, fie și simbolic. Important este că fiecare subiect poate simultan să activeze patternuri relaționale diferite, în funcție de natura mediului în care este inserat (precum în grupurile de covîrstinci, în relațiile informale, pe de o parte, sau în relațiile formale, ierarhizate de la locul de muncă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii occidentali, care îi întrec pe cei care dețineau la Hofstede această întîietate simbolică, nord-americanii, aceștia din urmă impunîndu-se însă în registrul axiologic al "ierarhiei" și "stăpînirii". 7.6. Patternuri relaționale, culturi dependente de context și orientări temporale O altă sistematizare în termeni de dimensiuni culturale implicite face disocierea culturi puternic dependente de context
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Culturi înalt dependente de context se referă la rețele de oameni puternic interconectați, care au în comun o istorie biografică și socială considerabilă. Multe aspecte comportamentale nu sînt explicite, deoarece cei mai mulți membri activează conduite particulare, în funcție de natura situației și capitalul simbolic al partenerului de rol. Reperele tipologice ale culturilor de acest gen sînt Orientul Apropiat, Balcanii, Asia, Africa și America de Sud, care produc strategii de deschidere de sine mai spontane, intuitive, contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mică măsură guvernați de rațiune, decît de intuiție și sentimente. Cuvintele nu sînt atît de importante ca puterea contextelor, care poate include tonul vocii vorbitorului, expresivitatea facială, gesturile, postura, chiar și statusul familial și elementele care țin de capitalul simbolic al "celuilalt". Culturile puternic dependente de context sînt mai puțin contractualiste (cuvîntul "dat" e mai fluctuant), pun mai mare accent pe formalism, întreținînd comunicarea indirectă și, uneori, ascunsă. De altfel, comunicarea e cantitativ abundentă, dar informația validă și operațională care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comună, depășind interesele private. Pînă și formulările documentelor oficiale sînt mai clare și mai precise. Cunoașterea în culturile slab dependente de context este transferabilă și validă pentru clarificarea contextelor ambigue, iar subiecții sînt puternic autodeterminați. în figura 6 prezentăm dispunerea simbolică a unor țări pe baza tipologiei evocate. Conceptele de culturi puternic/slab dependente de context sînt lămuritoare în cadrul metabolismului unei întîlniri interculturale. Pentru a descrie felul în care noi, oamenii, sîntem "ambalați" în cultura de inserție, E.T. Hall folosește metafora
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subordonaților, precum și cu performanța organizațională ca întreg. Grupul culturilor naționale (care nu se suprapun deplin pe ariile politice naționale) a fost selectat dincolo de viziunea limitativă a unor analiști politici, înglobînd o perspectivă mai largă a antropologiei sociale, care construiește granițe simbolice culturale la limita dintre familii de atitudini și valori distincte împărtășite de către comunitățile care le asumă, distribuit în zece clustere societale (anglofone, est-europene, vest-europene, eșantionul african de culoare, eșantionul african "alb", cel francofon ș.a.m.d.). Distribuția acestor arii culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transculturală, ceea ce le individualizează în fiecare cultură întocmai ca în modelele derivate din studiile lui Hofstede fiind intensitatea și specificitatea expresivă a fiecăruia. Astfel, oricare dimensiune are un caracter polar, scorul specific fiind distribuit pe un continuum, între două extreme simbolice (asemenea unor tipuri ideale). în tabelul 7 sînt rezumate aceste repere categoriale: Fiecare subiect din mediul organizațional a evaluat dimensiunea orientării către performanță, ca să preluăm un exemplu concret, pe o scala de la 1 ("este în mică măsură orientat spre performanță
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]