11,293 matches
-
prietenul nostru dispărut. Pianistul de origine maghiară Janos Solyom a cântat dumnezeiește la pian. Ce rămâne după un prieten? Numai iubirea (de toate felurile) care nu piere niciodată, iubirea care e cauza existenței noastre și a lumii în care ne străduim să trăim. În revista Bisericii „Adolf Fredrik” a apărut interviul cu mine, luat de Elisabeth Adelsöld, cu fotografia devenită „clasică”, făcută de Boni (Herlin). Mă văd în propriile cuvinte, dar cu totul altfel decât în visele mele, în care mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
încă de la începutul secolului al XIXlea, după apariția primelor manifestări de teatru în limba română, domeniul muzical a ținut destul de strâns pasul cu înnoirile și căutările pe plan european! Iată, de pildă, în decursul istoriei, unii creatori români s-au străduit să dea la iveală valori în domeniul operetei, aproape concomitent cu apariția genului respectiv, sub pana lui Offenbach, la Paris. Așa se face că Alexandru Flechtenmacher la Iași, a creat prima lucrare românească a genului la 1848, opereta -vrăjitorie Baba
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
stărui mult în memoria celor care l-au urmărit! Datorită varietății stilistice a repertoriului, calității deosebite a interpretării, succesiunii la pupitrul dirijoral a unor remarcabile și familiare personalități, concertul jubiliar s-a constituit într-o adevărată sărbătoare. Oricât ne-am strădui, nu vom putea prezenta fidel celor care nu au fost în sală plenitudinea de trăiri estetice cu care ne-am îmbogățit prin strădaniile colectivului sărbătorit. Acest minunat concert, având și aportul prezentatorilor Constantin Avădanei și Petre Ciubotaru, actori ai Teatrului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
trei soprane lirice de bază ale instituției (menționate în ordinea apariției succesive în spectacole), Cristina Simionescu-Sandu, pe 7 iunie 2003, Mihaela Grăjdeanu, pe 11 iunie 2003, și Diana Călcâi-Bucur, pe 18 iunie 2003, au fost puse la grea încercare, fiecare străduindu-se, la rândul ei, să dea strălucire rolului, transformându-l în reușită (pe măsura talentului și a mijloacelor pe care le au la îndemână). Grija pentru acuratețea intonației a fost criteriul de bază al tuturor sopranelor, fiecare impunându-și personalitatea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
împreună la jugul vieții, își pregăteau împreună lecțiile, dădeau examenele de definitivat sau cele de înaintare în grade. Familiile de învățători își creșteau copiii în cinste și dragoste de țară și erau cele mai respectate în sat. Vasea Zaharov se străduia din răsputeri să mă învețe arta băutului. Stătea cu tot cu cei 27 de ani pe care îi avea la o cărciumăreasă văduvă. Pe vremea aceea, în Basarabia, cetățenii nu aveau voie să facă rachiu sau țuică, monopolul fiind concesionat de un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
registre, pe vorbe, iar pe registre: registrul de cheltuieli obștești, fondul școlii, registrul pentru alimente la cantina școlii, registrul de achiziții pentru ouă de viermi de mătase, etc,etc. În sfârșit procesul-verbal: “Alături de învățătorul Constantin I. Brumă activează și se străduiește în aceeași măsură și cu acelaș efort având și dragoste de muncă, tovarășa sa de viață, doamna Steluța Brumă, învățătoare definitivă. La tot ce s-a realizat aici a pus și domnia sa inimă și muncă, întru cinstirea apostolatului dăscălesc. Sunt
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
viermii și care câștigau destul de bine din această îndeletnicire. După ce erau luate gogoșile, se impunea o curățenie generală în școli, grădinițe și în primărie. Toate se văruiau, deoarece mirosul era cumplit și persistent. Începusem să-mi cunosc sarcinile și mă străduiam să le îndeplinesc cât mai bine. ANIMALELE SACRIFICATE PE ASCUNS Făceam naveta. Casa nu mai era casă. Nu mai aveam timp să stau la rânduri și arareori găseam să cumpăr câte ceva de prin sate. Țăranii le dădeau alimente copiilor lor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ordinele. Așa fusesem formată. Casierul a venit, dar spre surprinderea mea era însoțit de Mândrică, secretarul primăriei, lingușitor și acesta până ieri. Astăzi însă mă privea cu superioritate și cu un zâmbet de răutăcioasă satisfacție, pe care nu se mai străduia să o ascundă. Acum pentru el eram o infractoare, un element antisocial, un dușman al poporului. Ei erau oameni liberi, puternici. Eu eram o intrusă, o venetică, un vierme ce mai trăia doar din mila lor. Stai acolo, mi a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să aflu că stăteau ascunși de teama furiei mulțimilor, fără a se gândi la noi, cei pe care până în acea zi îi supravegheau și îi urmăreau ziua și noaptea. Seara a venit soțul cu ultima cursă. Era optimist și se străduia din răsputeri să mă asigure că totul va fi bine acum, după ce am scăpat de odiosul dictator și de „savanta” lui consoartă. Ce fac? Cade comunismul, ce rost mai am eu aici?, l-am întrebat neliniștită. Îl iau pe Mișu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
două pachete de zahăr completau „stocul” de alimente. Pe un raft improvizat erau câteva borcane de zarzavat, două cutii cu ceva mălai și puțină făină de grâu. La toate acestea trebuie să adaug și cele câteva kilograme pe care mă străduisem din răsputeri să le pun pe mine. Aceasta era toată averea unei primărițe de comună la sfârșitul anului 1989. 207 Înainte de a ieși pe poartă, am privit cerul. Se lumina de ziuă. Dinspre răsărit am observat cu uimire trei sfere
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a țuică, a usturoi și a picioare transpirate. Se învoia adeseori, deoarece era student la Facultatea de contabilitate, pe care o urma la fără frecvență. Secretarul cu propaganda făcea naveta în satul învecinat. Era venit doar de câteva luni. Se străduia și reușea de minune să treacă neobservat. Viceprimarul, fost milițian, om al satului, aparent supus, dar care se preocupa doar de rezolvarea propriilor interese, nu spunea niciodată că nu face o treabă sau alta: „Să trăiți, acum plec și rezolv
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a "tovarășului" în Peru, proiect estimat la cca. un miliard de dolari. Numai studiile de teren preliminare au costat Partea română un milion de dolari, sumă pe care, la stoparea proiectului MAE, ambasada noastră la Lima și GEOMIN s-au străduit s-o recupereze, tot din însărcinarea "tovarășului"! Primisem încă de la plecare, după discuții la Ministerul Minelor și la GEOMIN, sarcina de a veghea asupra activității societății de la Copiapo și a găsi noi posibilități de dezvoltare a cooperării în domeniul minier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Postul de jandarmi, devenit Miliția, Poliția și Primăria. La primărie pe lângă primar, ajutor de primar, mai erau o serie de funcționari, ca și la celelalte instituții, arătate mai sus, printre care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Postul de jandarmi, devenit Miliția, Poliția și Primăria. La primărie pe lângă primar, ajutor de primar, mai erau o serie de funcționari, ca și la celelalte instituții, arătate mai sus, printre care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
este Însuflețit de dorința unei strânse colaborări pentru promovarea intereselor ambelor state. La rândul lui, Carp l-a rugat pe Goluchowski să-i transmită contelui Kalnoky că „năzuințele politicii externe ale României merg alături de Puterile Centrale, iar el se va strădui să conducă politica externă pe drumul trasat deja”. Nici constituirea, la 5 noiembrie 1889 a guvernului generalului Gh. Manu, nu a reprezentat un pericol pentru alianță, deoarece avea o atitudine favorabilă față de aceasta. Deoarece la sfârșitul lui ianuarie 1890 se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceste note de jurnal retrospectiv în care am evitat orice adăugire de imaginație (adică am povestit faptele așa cum au fost), lipsește tocmai esențialul. Esențialul ar fi trebuit să fie reconstituirea gândirii din copilărie. * Aceasta s-a pierdut. Oricât ne-am strădui, gândurile pe care le-am avut în copilărie le-am uitat. Poate că așa cum s-a mai spus învățătura ucide tocmai partea originală care a existat în fiecare dintre noi. Eu sunt convins că printre copii sunt mult mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent, alungându-l cu puterea aceea nesimțită a omului asupra ființelor mai slabe, am controlat obiectul pe care se căznea să-l extragă din împletitura viguroasă a copacului: un clopoțel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prin Scoția. Și acolo vine câte un gură-cască să urmărească avioanele. Exact așa mă comport și eu. E • drept, este nițel cam țicnit acest obicei, dar asta nu mă deranjează; parcă, dimpotrivă, îmi redă ceva din copilăria pe care mă strădui să o pierd și nu reușesc pe deplin; nu am fost destinat bătrâneții. * Am revenit și azi. Lacul "atrage", are un mister al lui; aș spune că are un mister "cosmic", pe care îl resimt privind cum se despart, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
matematici, mai ales în geometrie, iar Simeon Marcovici, „dedat la limba franceză și la înaltă filozofie, a progresat nu puțin” cum raportează într-o scrisoare către Eforia școalelor Eufrosin Poteca. TÂRGUL LUI FOLTEA Din iarmaroacele pe care boierimea țării se străduia să le întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană chemată să înființeze afaceri prospere. În treacăt fie spus, această ovreime va constitui elementul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca un fund de găină după ceși leapădă găinațul. Fără studii era Alexandru Socoleanu - Sașa -, simpatic și deștept, nepotul unui celebru director, Gheorghe Mazăre. Folosit la cârpitul golurilor didactice, Sașa preda de toate, permanent având câte o dirigenție. Se și străduia să-și merite locul, ducând muncă de lămurire cu copiii de evrei, să nu depună actele pentru emigrație; încerca să zugrăvească în colori sumbre situația din Israel și în una roz pe cea de la noi. Strădanie zadarnică, căci nu copiii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni împărățea molozul, dar ce o încântase pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a cumpărat un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru ocazie, sandale și o pereche de papuci, să-i poarte prin cort. Pentru ca toate acestea să încapă în rucsac, nu iau mai dat merinde. Prins de capac într-o inextricabilă rețea de frânghioare pe care, oricât s-ar fi străduit, Andi nu le putea deznoda nicicum, celebrul ceaun, legănat în mers, se desfăcea, izbindu-se de pietre cu zgomot ascuțit de cioaie. Doar Andi ignora evenimentul, ceilalți trebuind să-i recupereze scula. Odată și-a scăpat în fântână săpunul. Era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de Morfologia plantelor ne-a fost predat de profesorul Constantin Burduja, pe atunci conferențiar. Destul de robust, dar armonios proporționat, cu părul tuns scurt, asemenea unui pugilist, bine îmbrăcat și cu ochelari cu rame negre, ne-a introdus în universul plantelor străduindu-se să ne facă să înțelegem tainele structurii plantelor. Prelegerile sale erau ținute liber; se plimba în fața catedrei și chiar printre rândurile de bănci. Aceasta proba o cunoaștere perfectă și o siguranță deplină în afirmațiile făcute. Își alegea cuvintele cele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pentru a ne face o idee despre situația de mizerie a acestei perioade, ar fi suficient să citim Manifestul (1848) lui Karl Marx sau prologul de la enciclica Rerum novarum (1893) a papei Leon al XIII-lea (1878-1903). Statul liberal se străduia să intervină cu legi și măsuri legislative pentru a ridica nivelul de viață al cetățenilor, dar neglija anumite sectoare mult mai vulnerabile ale societății: copilăria, victimele lipsei de hrană și ale războaielor, proletariatul. Nu se preocupa de ele ori, dacă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
an, meteorologic, anotimpul a fost nemilos. Ploi abundente și insistente au îngroșat puhoaiele și râurile. Râul Adige asemenea unui șarpe uriaș cobora de pe munți umflat și bolborositor. Vechile sale margini, formate din malurile de pământ sau din fundamentele caselor, se străduiau să conțină furia apelor. De-a lungul râului au fost postate numeroase mori plutitoare, ancorate pe pământul neinundat de «greutăți» oscilante (sisteme arcuite). Apa creștea înfricoșător și atingea arcadele podurilor. Ploilor, care continuau să cadă neîntrerupt în Alto Adige, se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]