11,661 matches
-
consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. ... (2) În cazul în care acțiunea se admite și se constată vinovăția funcționarului public, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituția publică. ... (3) Răspunderea juridică a funcționarului public nu
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156551_a_157880]
-
forma cerută de legea supremă" ca lege organică, ci doar ca lege ordinară. Curtea de Apel Brașov apreciază că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. În opinia instanței, oricărui drept subiectiv îi corespunde o obligație corelativă, în cauza de față fiind vorba despre dreptul chiriașului de a cumpăra locuința, căruia îi corespunde obligația unității de a vinde această locuință. De asemenea, instanța consideră că textul legal criticat nu înfrânge prevederile constituționale
DECIZIE nr. 104 din 9 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1, 4 şi 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, precum şi a legii în integralitatea ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157154_a_158483]
-
context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; tradiționalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică și epică). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; - elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
morții și învierii Domnului); 14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
din Ordonanță Guvernului nr. 5/2001 , criticate prin excepție, sunt contrare prevederilor art. 16 și 24 din Constituție, deoarece "permit instanței de judecată să soluționeze o cauză fără a-și exercita obligația de aflare a adevărului, doar pe baza susținerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea să poată administra probe în apărare". Se apreciază că apărarea exercitată pe calea acțiunii în anulare, o cale de atac în realitate, nu poate fi destul de eficiență. De asemenea, ordonanța încalcă prevederile art. 20 alin. (2
DECIZIE nr. 280 din 1 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (1) şi (2) şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151423_a_152752]
-
să constate că textul legal criticat este neconstituțional dacă este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constituție. În jurisprudența să Curtea Constituțională a statuat că aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților, precum și modul de interpretare și de aplicare a legii sunt de competența instanțelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
Termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 garantează accesul efectiv la justiție, asigurând stabilitatea și certitudinea necesare în raporturile juridice, mobilizarea titularilor de drepturi pentru realizarea lor într-un timp mai scurt, cu posibilități mai mari de probare a drepturilor subiective, precum și cu consecințe pozitive pentru asigurarea unei mai bune administrări a justiției. Se considera astfel că prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
DECIZIE nr. 296 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151542_a_152871]
-
și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, care nu presupun calea justiției, la care autoritățile au obligația de a răspunde în termenele și condițiile stabilite potrivit legii. În aceste condiții sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încălcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obține numai pe calea justiției nu este un aspect al dreptului de petiționare, ci se circumscrie unor reguli specifice, proprii activității de judecată. În acest sens s-a pronunțat
DECIZIE nr. 296 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151542_a_152871]
-
testele trebuie efectuate la titrul antiserului sau o diluție sub titru. Este preferată metodă indirectă. Metodă directă se poate aplica dacă testul are un nivel de sensibilitate și specificitate echivalent cu cel al metodei indirecte. Testul IF are avantajul interpretării subiective a morfologiei celulelor colorate și intensității fluorescentei, care oferă informații asupra specificității reacției. Sunt comune reacțiile încrucișate cu bacterii înrudite serologic, din sol sau asociate cu țesuturile de cartof, cu morfologia celulară asemănătoare cu cea a bacteriei Ralstonia solanacearum. Testul
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
98 din 21 martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002. 46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripție care înlătura dreptul subiectiv la acțiune pentru anularea sau constatarea nulității actelor juridice de înstrăinare, după data de 14 august 2002. 46.3. Acele înstrăinări efectuate în temeiul Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, si cu deplină respectare a condițiilor legii până la apariția
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
apartament și totalul suprafețelor utile ale tuturor apartamentelor din imobil. 36. Creanța - drept conferit unui creditor de a obține de la un debitor, la un anumit termen, o sumă de bani sau alte bunuri ori valori echivalente, plus dobândă accesorie; drept subiectiv patrimonial relativ, exprimând îndreptățirea creditorului de a pretinde debitorului îndeplinirea obligației corelative de a da, a face sau a nu face ceva; dreptul conferit creditorului de a obține de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; act
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150418_a_151747]
-
comunică în cazul acelora care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă instituie două termene pentru exercitarea caii extraordinare de atac a contestației în anulare, si anume un termen subiectiv de 15 zile, care începe să curgă de la data cand contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, si un termen obiectiv de un an, care curge de la data cand hotărârea a rămas irevocabilă. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul
DECIZIE nr. 184 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150115_a_151444]
-
abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea să abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Așa fiind, termenele instituite prin textul
DECIZIE nr. 184 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150115_a_151444]
-
din Legea nr. 47/1992 , republicata, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept...". Jurisprudența Curții Constituționale a stabilit în mod constant, prin decizii definitive și obligatorii, ca aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților sunt de competența instanțelor judecătorești. În acest sens pot fi menționate, de exemplu, deciziile: nr. 64 din 8 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997, nr. 158 din 3
DECIZIE nr. 139 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150483_a_151812]
-
în redactarea actuala, nu contravin Constituției, dat fiind că din conținutul lor rezultă cu claritate că soluționarea cauzelor deduse judecății este hotărâtă de judecători, iar magistrații consultanți nu au decât un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu. Prezența la judecata a magistraților consultanți, fără vot deliberativ, constituie o problemă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, fără ca prin textele legale menționate să se încalce în vreun fel
DECIZIE nr. 172 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1^1-1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150520_a_151849]
-
nr. 295/2002 , cu modificările și completările ulterioare, criticate prin excepție, sunt contrare prevederilor art. 24 din Constituție, deoarece "permit instanței de judecată să soluționeze o cauză fără a-și exercita obligația de aflare a adevărului, doar pe baza susținerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea să poată administra probe în apărare". Apreciază, de asemenea, ca apărarea exercitată pe calea acțiunii în anulare nu poate fi la fel de eficiență că aceea de care ar beneficia într-o cale de atac prevăzută de dreptul
DECIZIE nr. 173 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi (2) şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150525_a_151854]
-
completează dispozițiile acestui ultim act normativ". Prin urmare, Guvernul consideră că, "întrucât cerință unui cuantum minim al creanței reprezintă o condiție a exercitării acțiunii reglementate de Legea nr. 64/1995 , respectiv o condiție ce trebuie să fie îndeplinită de dreptul subiectiv civil afirmat pentru că acesta să poată fi exercitat, aceasta nu se poate aprecia decât prin raportarea la momentul sesizării instanței, deci al pornirii procedurii insolvenței. Deoarece la momentul sesizării instanței legea nu prevedea cerință unui cuantum minim al creanței drept
DECIZIE nr. 155 din 17 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/2003 , cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 , astfel cum a fost modificat prin aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150556_a_151885]
-
determinat, fapt ce nu poate fi considerat că o îngrădire a principiului liberului acces la justiție. De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, ca reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea să abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Având în vedere că în prezența
DECIZIE nr. 254 din 17 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150619_a_151948]
-
este înscris punctajul maxim acordat. În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obține doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare și notare. În cazul în care răspunsul este greșit se obțin 0 puncte. Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale răspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare și notare. Nu se acordă fracțiuni de punct. Notă finală se obține prin împărțirea punctajului total obținut la 10. C. Structura probei de examen Proba de examen
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
obținut la 10. C. Structura probei de examen Proba de examen va fi alcătuită din mai multe tipuri de itemi cum ar fi: - itemi obiectivi (cu alegere duală, alegere multiplă etc.); - itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.); - itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber). Acești itemi sunt concretizați într-o gamă largă de forme, inclusiv itemi care se bazează pe suporturi grafice și cartografice. STRUCTURA TESTULUI I. Itemi de completare și/sau itemi cu alegere multiplă ÎI. Itemi
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
spațiul punctat răspunsul corect, în funcție de cerință respectivă. Partea a II-a din proba de examen conține itemi semiobiectivi (întrebări structurate). La aceștia elevul este solicitat să redacteze răspunsul. Partea a III-a din proba de examen este reprezentată de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei). Pentru examenul de capacitate 2003, itemii de tip întrebare structurată, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, hărți, grafice, imagini etc. STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMÂNILOR ● 3-5
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
susține autoarea excepției, ca prin textul de lege criticat se încalcă prevederile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, căci cererea de recuzare nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional consacrat de prevederile art. 21 din
DECIZIE nr. 196 din 13 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150341_a_151670]