11,040 matches
-
mai bune, ahtiați după tot ce e nou. Și e foarte posibil ca în ilustrata să încapă și pescarii autentici cu bărcile lor. Orice se poate. Noaptea, această zonă creată artificial moare. La fel ca împrejurimile sale. Porțile sunt încuiate, tramvaiul doarme în depou. Amarul crește pe străzile noastre Specificitatea Marsiliei, o rărițate printre orașele franceze, este populația multiculturală, a cărei mare parte (încă) locuiește chiar în centrul orașului. Rezidenții mai săraci sunt vizibili, formează inima urbei, iar agitată piața cu
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
exemplu: "frate / fratern, apă / acvatic, deget/digital, simțământ/sentiment, înger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular"). De aproximativ o sută cincizeci de ani au intrat în limbă și multe cuvinte împrumutate din [[engleză]], precum "gem" (din "jam"), "interviu" ("interview"), "meci" ("match"), "tramvai" ("tramway"), "manager" ("manager"). Aceste cuvinte primesc gen [[Gramatică|gramatical]] și se acordă conform regulilor limbii române. Însă începând aproximativ din anul 1990, cuvintele englezești, în pofida recomandărilor [[Academia Română|Academiei Române]] și a "legii Pruteanu", nu mai îmbogățesc limba română primind gen gramatical
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Societatea Filarmonică din București, Universitatea din București, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din București, Ateneul Român, Banca Națională, cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice). Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în România reședința județului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit "Micul Paris" datorită asemănării cu capitala franceză, dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și 1989, însumând circa 60 km lungime. Sistemul de transport public din București este cel mai mare din România. Este compus din sistemul de metrou de operat de către Metrorex și rețeaua transportului de suprafață — autobuze ( linii), troleibuze ( de linii) și tramvaie ( de linii) — operată de către RATB. Adițional, există și microbuze private care fac legătura cu comunele învecinate. Există și companii de taxi ( de taxiuri licențiate). În București există în prezent două aeroporturi funcționale: Aeroportul Internațional Henri Coandă (inițial „Otopeni”) și Aeroportul
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București. Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909 - 1910, în contextul negocierilor cu firma referitoare la concesionarea construirii liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic al Bucureștiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma germană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului. Propunerea a fost
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
1909 - 1910, în contextul negocierilor cu firma referitoare la concesionarea construirii liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic al Bucureștiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma germană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului. Propunerea a fost reluată în 1929 - 1930, în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu ce discuta Planul de sistematizare a Capitalei, dar soluția nu a fost reținută în cadrul documentului final
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
închiderii stației Obor în 2008. În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil la alte moduri de
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil la alte moduri de transport: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap), Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab) și Gara de Nord (transfer la tren). Totuși, până la inaugurarea terminalului intermodal de la Lac Străulești, proiectele legate de interconectarea mijloacelor de transport sunt limitate la unele pasaje în stațiile
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
dorit. De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil la alte moduri de transport: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap), Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab) și Gara de Nord (transfer la tren). Totuși, până la inaugurarea terminalului intermodal de la Lac Străulești, proiectele legate de interconectarea mijloacelor de transport sunt limitate la unele pasaje în stațiile Pipera sau Piața Romană. În sunt prevăzute mai multe terminale
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
12 stații, cu stație de corespondență cu magistrala 1 în stația Iancului. Conform raportului Metrorex din 2014, urma a fi realizat mai întâi tronsonul Iancului-Pantelimon și ulterior porțiunea din centrului orașului, între Eroilor și Iancului. Ulterior, datorită refacerii liniei de tramvai dintre Piața Iancului și Pantelimon, prioritățile au fost schimbate, secțiunea Iancului-Pantelimon fiind amânată până în 2030 (conform altor surse construcția este chiar pusă sub semnul întrebării), iar porțiunea din centrul orașului a devenit prioritară, finalizarea fiind estimată în 2023. Bucureștiul nu
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
cu cardul compatibil Contactless (Paypass/Paywave). În mai 2016, Metrorex a semnat un contract pentru implementarea plății cu cardul la case și automate. Biletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adică pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele din București, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATB costă 1,30 lei). În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
(însemanând "viteză" în irlandeză) este un sistem de tramvai în Dublin, Irlanda. Prima linie a sistemului, linia verde, a fost deschisă pentru public pe 30 iunie 2004, iar linia roșie a fost deschisă pe 28 septembrie 2004. Acest sistem a fost dezvoltat cu țelul de a descongestiona străzile orașului
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
Linia verde călătorește în totalitate prin sudul orașului (Southside). Serviciile pe ambele linii sunt destul de dese, trenuri venind din cinci în cinci minute în orele de vârf și de patru ori pe oră (din 15 în 15 minute) noaptea. Ultimul tramvai pleacă de la terminus la ora 00:30 în toate zilele în afară de duminică, când ultimul tramvai este la 23:30. Sistemul folosește șine standarde europene de lățime 1435 mm, în loc de lățimea standardă irlandeză (1600 mm). Ambele linii sunt separate - adică, nu
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
dese, trenuri venind din cinci în cinci minute în orele de vârf și de patru ori pe oră (din 15 în 15 minute) noaptea. Ultimul tramvai pleacă de la terminus la ora 00:30 în toate zilele în afară de duminică, când ultimul tramvai este la 23:30. Sistemul folosește șine standarde europene de lățime 1435 mm, în loc de lățimea standardă irlandeză (1600 mm). Ambele linii sunt separate - adică, nu este nici un punct de intersecție sau conecție între ele. În plus, fiecare linie are depou
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
de la Gara Connolly, prin Centrul Internațional de Servicii Finaciare până la Depoul Point. Totuși, luând în considerare faptul că rețeaua abia să deschis în a doua jumătate a anului 2004, planurile de extensie nu vor fi începute în curând. Unitățile de tramvai de pe rețeaua sunt de tip Alstom Citadis, de culoare argintie, cu o construcție aerodinamică și un design foarte modern. Viteza lor maximă este de 70 km/h pe porțiunile exclusive, deși operează la viteze mai mici când merg pe stradă
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
culoare argintie, cu o construcție aerodinamică și un design foarte modern. Viteza lor maximă este de 70 km/h pe porțiunile exclusive, deși operează la viteze mai mici când merg pe stradă în preajma traficului, ca să nu cauzele accidence cu pedestrașii. Tramvaiele de pe linia roșie au o lungime de 30 m și o capacitate de 235 de pasageri, pe când cele de pe linia verde sunt mai lungi, la 40 m și o capacitate de 358 de pasageri, incluzând două locuri pentru scaune cu
Luas () [Corola-website/Science/298513_a_299842]
-
judiciar Bruxelles-Halle-Vilvoorde. Partidele politice flamande au cerut ca partea din Flandra al acestui arondisment să fie separată și organizată asemenea celorlalte arondismente belgiene. Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul din Bruxelles și o rețea de linii de autobuz și tramvai, dar se ocupă și de administrația drumurilor în cele 19 comune care alcătuiesc regiunea. Societățile de transport flamandă De Lijn și valonă TEC asigură legături rutiere cu celelalte regiuni ale belgiei. Societatea Națională de Căi ferate Belgiană asigră legături feroviare
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
disponibil din oraș. Datorită lipsei de energie electrică, cea mai mare parte a fabricilor au fost închise, iar în noiembrie serviciile de transport public au fost oprite la rândul lor. În primăvara anului 1942 au fost reactivate unele linii de tramvai, dar troleibuzele și autobuzele nu au mai circulat decât spre sfârșitul războiului. Folosirea curentului electric era permisă numai la sediile Statelor majore, Institutul Smolnîi, sovietelor regionale, bazelor aeriene și în câteva instituții de stat. Pe la sfârșitul lunii septembrie, stocurile de
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
membru titular al Academiei Române. În 1903 este admis la Școala Națională de Poduri și Șosele obținând diploma de inginer în 1908. A studiat domeniul electrotehnicii și în străinatate. La reîntoarcerea în țară începe lucrul la atelierele CFR și Societatea de Tramvaie București. Curând după aceea devine director tehnic al Societății Electrice din București și în 1916 profesor de Măsurări Electrice și Electrotehnică în catedra de Electricitate și Electrotehnică a Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București. A fost asistentul lui
Constantin Budeanu () [Corola-website/Science/307126_a_308455]
-
polițiști la Clubul Socialist prezenta planul declanșării revoluției: "„Revoluția nu mai poate fi oprită. Un fluier de sirenă numai, un strigăt: La Arme! Și sute de mii de muncitori și muncitoare vom năvăli pe străzi, vom ridica din trăsuri și tramvaie baricade, vom pune în mișcare tunurile, mitralierele, puștile, grenadele, vom ocupa ministerele, polițiile, poștele, telegrafele, gările, cazărmile și vom pune mâna pe conducerea Statului!“" . La procesul intentat muncitorilor arestați, pe banca apărării s-au aflat avocații socialiști Constantin Titel Petrescu
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
cu autobuze și maxi taxi (microbuze), care sunt destul de bine dezvoltate atât în ceea ce privește condițiile de călătorie cât și tarifele practicate și intervalul de succedare. Există și orașe de mărime medie și mare din România în care transportul se desfășoară cu tramvaie și troleibuze, cum ar fi Galați, Timișoara, Constanța - fără tramvai, Cluj Napoca, Brașov - fără tramvai, Iași, Sibiu, dar și alte orașe. În București rețeaua de transport este bine dezvoltată și se divide în două tipuri de transport, respectiv de suprafață (autobuze
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]
-
dezvoltate atât în ceea ce privește condițiile de călătorie cât și tarifele practicate și intervalul de succedare. Există și orașe de mărime medie și mare din România în care transportul se desfășoară cu tramvaie și troleibuze, cum ar fi Galați, Timișoara, Constanța - fără tramvai, Cluj Napoca, Brașov - fără tramvai, Iași, Sibiu, dar și alte orașe. În București rețeaua de transport este bine dezvoltată și se divide în două tipuri de transport, respectiv de suprafață (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi taxi) și cel subteran cu metrou. București
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]
-
de călătorie cât și tarifele practicate și intervalul de succedare. Există și orașe de mărime medie și mare din România în care transportul se desfășoară cu tramvaie și troleibuze, cum ar fi Galați, Timișoara, Constanța - fără tramvai, Cluj Napoca, Brașov - fără tramvai, Iași, Sibiu, dar și alte orașe. În București rețeaua de transport este bine dezvoltată și se divide în două tipuri de transport, respectiv de suprafață (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi taxi) și cel subteran cu metrou. București este singurul oraș din
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]
-
și troleibuze, cum ar fi Galați, Timișoara, Constanța - fără tramvai, Cluj Napoca, Brașov - fără tramvai, Iași, Sibiu, dar și alte orașe. În București rețeaua de transport este bine dezvoltată și se divide în două tipuri de transport, respectiv de suprafață (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi taxi) și cel subteran cu metrou. București este singurul oraș din România care are un metrou. Deși construcția metroului a fost programată pentru anul 1941, din cauza unor factori geopolitici, metroul din București a fost inaugurat în 1979. Astăzi
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]
-
U.S., Observatorul Griffith, Forumul, digul Santa Monica, Podul Thomas Vincent, Strada Rodeo Drive, Walk of Fame, Hotelul Bonaventure, teatrul Chinezesc Graumann's și intersecțiile. Sân Fierro este cel mai mic oraș. El este, precum S.F. caracterizat de terenul deluros și tramvaiele trase de cabluri. În Sân Fierro se găsesc unele repere specifice orașului real: Hashbury(Haight-Ashbury district), Queens(Castro district), Chinatown, Gant Bridge(Golden Gate Bridge), care leagă Sân Fierro-ul de Las Venturas. Mai e și Big Pointy Building(Piramida Transamerica
Grand Theft Auto: San Andreas () [Corola-website/Science/308048_a_309377]