9,893 matches
-
este una îndelungată care începe cu primele așezări umane pe actuala vatră a orașului, în nordul râului Mureș și mai apoi cu apariția primei cetăți de pământ situată la Vladimirescu, în jurul secolului al X-lea. Orașul a cunoscut o dezvoltare înfloritoare în timpul Mariei Tereza, culminând cu construcția cetății, care la acea dată
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se desfășoară pe malul stâng, constituind axa principală a satului. La Câlnic săpăturile arheologice demonstrează o continuitate de viețuire, începând cu așezarea neolitică și cea din epoca bronzului, la vestigiile dacice si romane, ori din epoca migrațiilor
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
familiei și de a ține nestinsa flacăra propășirii națiunii române. Deviza familiei nobile Mureșan de Câmpia Turzii este: „"Sic Deus pro nobis quis contra nos?"” („Dacă Dumnezeu este cu noi, cine este împotriva noastă ?”). Concepută de mai mulți fruntași ai Uniunii Vatra Românească, printre care Adrian Moțiu și Justinian Petrescu, Banca Dacia Felix trebuia să fie punctul de generare, în special în zona Ardealului, a unui izvor autohton pentru crearea, apărarea și consolidarea capitalului românesc în perspectiva trecerii la economia de piață
Sever Mureșan () [Corola-website/Science/322773_a_324102]
-
Boudica s-a rugat mult și a oferit jertfe lui Andraste — zeița victoriei. Țelul primar al răsculaților a fost Camulodunum (modernul Colchester), fosta capitală a trinobanților, care la acel moment era o colonie romană, locuită de soldați romani lăsați la vatră. În oraș se afla un templu dedicat fostului împărat Claudiu. Orașul a fost asediat. 200 de soldați trimiși de procuratorul Deceneu la cererea asediaților au fost ușor învinși. În două zile orașul a căzut. Quintus Petilius Cerialis, viitorul guvernator al
Boudica () [Corola-website/Science/322268_a_323597]
-
este o clădire construită în perioada 1896-1898 în orașul Vatra Dornei (aflat astăzi în județul Suceava). El este situat pe str. Republicii nr. 5, între Parcul balnear și râul Dorna. Clădirea, numită și Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor, a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
numită și Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor, a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc. Cazinoul este în prezent,în paragina.. Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-A-05670. Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
concerte și spectacole, precum și club muncitoresc. Cazinoul este în prezent,în paragina.. Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-A-05670. Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi. Terenul pe care s-a construit
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
aflau trei policandre de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri. În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
s-a amenajat în 1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear. În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea cazinoului a fost folosită de armatele germane în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie 1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare, clădirea cazinoului și mai ales spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucrări de reparații și renovare. După instaurarea în România a regimului comunist, Cazinoul
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard. După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei (1986-1989), președintele Nicolae Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările trebuiau finalizate în termen de trei ani. S-a refăcut structura de rezistență cu elevi și militari. Revoluția din decembrie 1989 a surprins
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
a fost transferat în administrarea Consiliului Local. Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la Biserica "Sf. Treime" din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru faptul că a permis distrugerea clădirii. Multimedia
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
de Jean Hautepierre, Paris, 2002. Colaborări la diferite reviste: La lettre de Jean Hautepierre și Louvre boîte-Montmorency, Franța, Azami și Mainichi Daily News, Japonia, Haiku Novine, Jugoslavia, Poesis, Steaua, Tribuna, Haiku, Tomis,Orion, Orfeu, Sinteze literare, Poezia, Mișcarea literară, Vatra veche. A participat cu lucrări în diferite antologii: Antologia epigramei românești de pretutindeni , Antologia epigramei politice,Epigramiști români contemporani, Antologiile Cenaclului Octavian Goga, Cluj , Întâlnirile de la Nicula, Cartea mea fermecata, Scriitori gherleni, Vama literară, vol. 1, În antologii de haiku
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
carte/ colaborări :Uleiul din candela- Adrian Georgescu, Amurg sentimental, 2004, Generoasă lumină Olimpia Brendea-Desliu, Adev. de Cluj, 2004, Descătușarea zăpezilor - Rodica Scutaru -Milaș, rev. Orașul, 3/2008, Cină cea fără de taină Al.Florin Țene, Poezia, 1/2008,Jurcan par lui-meme, Vatra veche, 2010; A.Podaru, Ioana pentru totdeauna, cronică, Citadela,oct. 2011, Dan Rebreanu, Micile sirene, proza, rev. Orașul,3/2011, Livre A colaborat cu revista Vatra veche, Tg. Mureș și volumul de poezii Țara mea ( din care mai multe poezii
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
2008, Cină cea fără de taină Al.Florin Țene, Poezia, 1/2008,Jurcan par lui-meme, Vatra veche, 2010; A.Podaru, Ioana pentru totdeauna, cronică, Citadela,oct. 2011, Dan Rebreanu, Micile sirene, proza, rev. Orașul,3/2011, Livre A colaborat cu revista Vatra veche, Tg. Mureș și volumul de poezii Țara mea ( din care mai multe poezii au apărut în: Steaua, Poezia, Orient latin, Vatra veche). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Este membru al cenaclului , Ion Apostol Popescu " din
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
cronică, Citadela,oct. 2011, Dan Rebreanu, Micile sirene, proza, rev. Orașul,3/2011, Livre A colaborat cu revista Vatra veche, Tg. Mureș și volumul de poezii Țara mea ( din care mai multe poezii au apărut în: Steaua, Poezia, Orient latin, Vatra veche). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Este membru al cenaclului , Ion Apostol Popescu " din Gherla. A publicat volumele: Epigrame - Ed. All Design Studio,1998,Cluj, Bețivul haiku, Ed. Ambasador,Tg. Mureș 1998 , Pânză de paianjen, Ed.
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
de clasificare . El este format din două obiective: Localitatea Broșteni este situată în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali, fiind o așezare tipică de munte. Iată cum descrie Ion Creangă (care a locuit și învățat pentru o scurtă perioadă la Broșteni) această localitate în opera sa
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
presus de sine: Pe 7 iulie 1857 s-a nascut unul dintre fiii de seamă ai Brăilei, , cel care avea să devină un membru marcant și respectat al urbei, în acea perioadă. Avea să vadă lumina zilei în comuna suburbana Vatra Veche (care, peste ani, se va numi cartierul Nedelcu P. Chercea). În anii 1918-1919, începe să schimbe față satului Vatra Veche, construind, timp de nouă ani, mai multe clădiri de interes general (școală, biserica, primărie, dispensar). În 1922, a ridicat
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
să devină un membru marcant și respectat al urbei, în acea perioadă. Avea să vadă lumina zilei în comuna suburbana Vatra Veche (care, peste ani, se va numi cartierul Nedelcu P. Chercea). În anii 1918-1919, începe să schimbe față satului Vatra Veche, construind, timp de nouă ani, mai multe clădiri de interes general (școală, biserica, primărie, dispensar). În 1922, a ridicat clopotnița bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din centrul Brăilei. În 1924 a donat Comunității Israelite din Brăila un corp
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
transformat în dispensar. În anul 1928 se termină construcția Bisericii “Sfanțul Mină”, familia Chercea dăruind sfanțului lăcaș două clopote: unul de 1000 kg și altul de 800 kg. Tot în anul 1928 este inaugurată Școală de băieți și fete din Vatra Veche, construită din banii soților Nedelcu P. Chercea (1857-1946) și Ana P. Chercea (1865-1931) Continuând opera de binefacere începută, soții Chercea au mai construit, în aceeași localitate (Vatra Veche), o grădiniță și un dispensar, toate aflate în apropierea școlii mai
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
Tot în anul 1928 este inaugurată Școală de băieți și fete din Vatra Veche, construită din banii soților Nedelcu P. Chercea (1857-1946) și Ana P. Chercea (1865-1931) Continuând opera de binefacere începută, soții Chercea au mai construit, în aceeași localitate (Vatra Veche), o grădiniță și un dispensar, toate aflate în apropierea școlii mai sus amintite. Mai tarziu, în anul 1938, marele filantrop și soția sa construiesc o casă parohiala și o primărie în Vatra Veche, clădiri care vor deveni, în timpul “dictaturii
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
Chercea au mai construit, în aceeași localitate (Vatra Veche), o grădiniță și un dispensar, toate aflate în apropierea școlii mai sus amintite. Mai tarziu, în anul 1938, marele filantrop și soția sa construiesc o casă parohiala și o primărie în Vatra Veche, clădiri care vor deveni, în timpul “dictaturii proletariatului”, Căminul Cultural din cartier. Tot prin grijă celor doi, Liceul de fete din Brăila (actualul "Colegiu Național "Gh. Munteanu-Murgoci") și Școala primară din Ghecet (județul Tulcea) sunt dotate cu mobilier și cu
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
linii din lemn cu tracțiune animală). Anastasie Bașotă a murit la Iași, în una din casele sale, la 27 decembrie 1869, și a fost înmormântat la Pomârla la 1 ianuarie 1870. În 1838, a fost creată la Pomârla, în satul Vatra, prima școală sătească particulară din Moldova, școală care a funcționat într-o casă aparținând lui Anastasie Bașotă, cu fondurile donate de acesta. Cu câteva luni înainte de moarte, acesta donează jumătatea din averea sa pentru crearea unui liceu care să-i
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
dedus cercetând legile și alte documente ale perioadei domniei lui Ștefan I că satele locuite de populația sedentară erau cele mai numeroase așezări umane ale regatului. Un sat obișnuit era format din cel mult 40 de bordeie semiîngropate, cu o vatră de piatră într-unul dintre colțurile locuinței. Numeroase așezări aveau numele unei meserii, ceea ce duce la concluzia că sătenii erau specializați pentru ca să ofere un anumit tip de serviciu monarhului sau împuternicitului acestuia. Pot fi amintite ca aparținând acestui grup sate
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]