97,907 matches
-
cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau formula "vieții ca scenă" prin care E. Goffman a teatralizat metaforic societatea. Dincolo de efectul incontestabil stilistic al acestor sintagme, marele lor merit rezidă în faptul că reușesc să ilumineze înțelegerea unor fenomene de o înaltă complexitate printr-o parcimonie extremă de cuvinte. Introducerea unor astfel de formule metaforice în discursul științific este justificată nu doar pe criterii estetice, ci mai ales prin prisma faptului că reprezintă instrumente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de aplicarea unui socialism de piață de către Janos Kadar, secretarul general al Partidului Comunist din Ungaria între anii 1956-1988. Procesul de revenire la economia de piață a fost însoțit de probleme sociale precum: falimentul a numeroase întrerpinderi care nu au reușit să se adapteze mecanismului economiei de piață; creșterea numărului de șomeri; scăderea nivelului de trai; d) Economia de tip mixt În cadrul economiei de tip mixt, elementele liberale se combină cu forme de intervenție a statului în economie. Economia de tip
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
studiu în străinătate; prin căsătorie; prin contractul de muncă în străinătate; prin metode ilegale și periculoase (fuga din hotel, dacă erau într-o delegație sau într-o excursie organizată de ONT, trecerea Dunării înot); După unele aprecieri, cei care au reușit să ajungă în Occident nu depășeau 10% din totalul tentativelor de trecere ilegală a frontierei. Comuniștii au adoptat legi prin care încercau să limiteze fuga peste hotare: o nouă lege privind trecerea graniței (1918), cu pedepse grele la adresa așa-zișilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în război de partea Germaniei împotriva U.R.S.S. pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei și a ținutului Herței. Ion Antonescu spera ca ulterior, cu sprijinul Germaniei, România să poată recupera și celelalte pierdute în 1940. o Până în august 1941, românii au reușit să elibereze Basarabia și Bucovina, dar apoi Ion Antonescu a luat decizia de a continua războiul alături de Germania, pe teritoriul URSS. Actul de la 23 august 1944 În august 1944, armata sovietică a spart frontul în Moldova. România risca să se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se parcurge programa școlară inclusiv conținuturile marcate cu asterisc (*). Orele de aprofundare sunt propuse pentru elevii care în anii anteriori nu au reușit să dobândească achizițiile minime prevăzute de programa școlară și cu aceștia se face o activitate de recuperare (retrapaj). Orele de extindere sau de aprofundare împreună cu orele opționale constituie conținutul curriculumului la decizia școlii. Noi vom prezenta atât obiectivele, conținuturile și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizeze un anumit număr de lucruri (elemente), și care constă din: scurtă demonstrație și explicarea integrală a elementului ce trebuie învățat; utilizarea unei versiuni simplificate sau incomplete (parțiale) a deprinderii integrale, care cuprinde acțiunile principale pe care începătorii le pot reuși; posibilitatea practicării acestor elemente simplificate; posibilitatea de modificare progresivă a sarcinilor, astfel încât să se ajungă la formarea întregii deprinderi tehnice; încurajarea elevilor/atleților care au probleme în execuție. Asamblarea constă în acțiunea de reunire (asamblare) a unui număr de părți
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la întrebarea ,,pentru ce evaluăm ?”. Coroborând măsurarea cu aprecierea se adoptă decizia componentă finală a procesului de evaluare. Decizia poate fi adoptată cel puțin în două direcții: de recunoaștere a rezultatelor predării-învățării prin abordarea de tip: promovat/nepromovat; admis/respins; reușit/nereușit etc. de perfecționare a proceselor de predare-învățare, care vizează: măsuri de ameliorare/optimizare; schimbarea strategiei didactice, diferențiere sau individualizare, de compensație. În epoca contemporană, evaluarea angajează înțelesuri și dimensiuni noi; trecerea de la evaluarea ,,produsului” la evaluarea ,,procesului de producție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
norme, strategii (metode, mijloace de învățământ, forme și moduri de organizare a activității), relații pedagogice, evaluarea realizării obiectivelor, modalități de reglare a procesului didactic. G. Landsheere, 1971, promovează conceptul de învățare deplină în care pe curba „J” 95% din elevi reușesc în procesul de instruire, pentru nota minimă de promovare, dacă proiectarea didactică are în vedere toate aspectele scenariului didactic: acțiunile profesorului și acțiunile elevilor/ sportivilor în procesul didactic comun. J. Babanski, 1979, promovează Modelul general de proiectare a instruirii, pornind
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
plecare din ghemuire joasă; * sărituri cu elan de 3 și 5 pași; * pas sărit, intercalat cu elanuri de 1, 3 și 5 pași, fără și cu obstacole; u alternat cu 3, 5 pași elan ușor. ătaie pe un singur picior, reușește să obțină o E Stoica, 2000): * dicular în scopul stabilirii * hetă efectuarea mișcării de trecere succesiv se efectuează în scopul “descifr re a ștachetei. Se va urmări: * elanul, care trebuie să fie rectiliniu și ritmat; * avântare ei blocări eficiente, impulsi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vizează obiectivele de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare în limita numărului axim la un an de studiu. Acest tip e opțio ai în cazul în care sunt necesare ore în plus pentru au reușit să ajungă la nivelul inima atât obiectivele cât și conținuturile din curriculum rriculum elaborat în școală exprimă opționalul la nivelul disciplinei Opționalele de atletism se pot desfășura pe grupe de elevi de la aceeași ă sau de la clase diferite (10-15 elevi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii legate de unele denumiri atribuite subordonatului cu dublu regent simultan, capitolul având titlul de „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”. Al patrulea capitol, „Dublul subordonat simultan
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
faci, ca ideal de viață. Această afirmație îmi amintește de doamna Ioana Postelnicu, marea prozatoare care trăiește de câțiva ani la Bacau, îmi face plăcere să aud lucrul acesta și care, chiar zilele trecute, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”, a reușit să reintre în viața culturală, pentru că dumneaei a avut un accident și foarte mult timp a stat la pat. De când e la Bacău, scriitorii s-au apropiat de domnia sa, au propus consilierilor băcăuani ca să fie declarată Cetățean de Onoare a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin reflecțiile lui, prin modul în care în universul poetic a structurat modern creația poetică, el este totuși o personalitate care a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rațiunii pure, al celor 200 de ani de la apariția lucrării. De asemenea, în ceea ce privește studiile Leibniz, am găsit o cale pornind de la două vârfuri din cultura românească, Cantemir și Eminescu. Am prezentat la unul din Congresele Leibniz, studiul Cantemir și Leibniz, reușind să fac niște legături pe linia preocupărilor comune și pentru logică și pentru cunoaștere, dar cea mai reușită mi s-a părut regândirea a ceea ce este structural nou în conceperea spațiului poetic la Eminescu, o regândire a liricii eminesciene din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper însă că pe măsura normalizării vieții noastre vom reuși să punem cu mai multă pregnanță în atenție ceea ce este pozitiv în științele noastre, și în filozofie, și în logică, și în literatură. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru toată lumea! ILIE BOCA: Am încă mari nemulțumiri, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aud că mulți imită după o înregistrare, dar e imposibil. Nu se poate cânta. Poți ani de zile să studiezi o lucrare de pe un disc, să spui că vrei s-o faci la fel. Nu se poate, e imposibil, nu reușește nimeni. Așa cum nu se reușește în pictură, deși un tablou poate mai ușor se copiază. Muzica e imposibilă, e tridimensională, nu, nu se poate. Un tablou, poate. Și Picasso a făcut o copie, să dovedească un talent deosebit în pictura
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o înregistrare, dar e imposibil. Nu se poate cânta. Poți ani de zile să studiezi o lucrare de pe un disc, să spui că vrei s-o faci la fel. Nu se poate, e imposibil, nu reușește nimeni. Așa cum nu se reușește în pictură, deși un tablou poate mai ușor se copiază. Muzica e imposibilă, e tridimensională, nu, nu se poate. Un tablou, poate. Și Picasso a făcut o copie, să dovedească un talent deosebit în pictura clasică. Experții adevărați au văzut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
1991). Am întâlnit, în aproape cinci decenii, multe tipuri de criză, înclusiv de natură politică, precum în 1989, când Zilele (numai două, 9-10 decembrie) au avut loc sub interdicție. Sper să ne descurcăm ceva mai ușor cu cele care vin. Reușind să o instituționalizați, mișcarea culturală G. Călinescu v-a răpit o bună parte din timpul pe care l-ați fi putut acorda creației, dar consider că nu numai acesta este motivul pentru care bibliografia dumneavoastra nu indică prea multe volume
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat și o mișcare literară care să se impună. Puțini au fost și autorii de aici care au reușit să răzbată și mă întreb ce cauze au generat această situație? Ajungem iar la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani, cât a ființat cenaclul, cum bine îți amintești, ca unul de-al casei, au prezentet texte sute de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au interesat încă de la început a fost cunoașterea situației genurilor legate de obiceiuri. Și cum drăgaica, un străvechi obicei agrar, mai dăinuia în Muntenia, m-am ocupat de ea până târziu, prin ’55, prin observații directe. Din păcate, nu am reușit să definitivez studiul, deși un material imens zace în sertarele mele. Școala marelui Brăiloiu v-a marcat definitiv. A mai fost însă și altcineva care să vă influențeze cercetările? O mare influență și importanță pentru mine au avut cercetările făcute
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]