99,080 matches
-
și Mediterană Anatolia: Elișa (Cipru modern), Tarsis (Tartessos,în Spania de sud sau în Turcia) Chitim (Cipru modernn) și Dodanim ( 1 Cronici 1:.. 7 'Rodanim, "insula Rhodes, la vest de Turcia moderne între Cipru și partea continentală a Greciei) În realitate, Iavan este considerat strămoșul popoarelor grecice (Greci obișnuiții, Elisieni, Spartani, Dorieni, Aelolieni, Ahei, Micenieni, Macedonieni (trib grec din Grecia de astăzi, nu poporul ilir de astăzi din Macedonia), Ciprieni, Ciprioti și Cretani). E foarte posibil ca poporul semi-mitic Tartessian să
Iavan () [Corola-website/Science/334746_a_336075]
-
fluviului, el îi povestește acea stranie întâmplare guru-lui Swami Shivananda, dorind să afle dezlegarea misterului. Tânărul susținea că practicile oculte ale lui Suren Bose îi proiectaseră într-un alt spațiu și în alt timp, dar maestrul îl contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel care stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
susținea că practicile oculte ale lui Suren Bose îi proiectaseră într-un alt spațiu și în alt timp, dar maestrul îl contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel care stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări trecute, prezente sau viitoare. Dar nici o întâmplare din lumea noastră nu e reală, dragul meu. Tot
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
îl contrazice, afirmând că realitatea este iluzorie și că cel care stăpânește anumite forțe oculte o poate transforma, creând o realitate aparentă. "„Tot raționamentul d-tale e foarte frumos, însă e cu desăvârșire greșit (...). Și e greșit (...) pentru că acordă oarecare realitate întâmplărilor, fie aceste întâmplări trecute, prezente sau viitoare. Dar nici o întâmplare din lumea noastră nu e reală, dragul meu. Tot ce se petrece în cosmosul acesta e iluzoriu. Și moartea Lilei, și jalea soțului ei, și întâlnirea dintre voi, oameni
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
iluzoriu. Și moartea Lilei, și jalea soțului ei, și întâlnirea dintre voi, oameni vii, și umbrele lor, toate acestea sunt iluzorii. Iar într-o lume de aparențe, în care nici un lucru și nici un eveniment nu e consistent, nu își are realitatea lui proprie, oricine e stăpân pe anumite forțe, pe care voi le numiți oculte, poate face orice vrea. Evident, nici el nu creează nimic real, ci numai un joc de aparențe”", afirmă Swami Shivananda. Pentru a-i demonstra cele afirmate
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Johan van Manen și Leonidas Bogdanov au devenit personaje ale nuvelei fantastice „”. Leonidas Stanislas Bogdanov a lucrat mai târziu, sub numele Leonidas Stanislas Dugin, ca secretar la Ambasada Franceză din Kabul. Aspectele biografice introduse în nuvelă sunt doar inspirate din realitate. Astfel, orientalistul român s-a împrietenit cu van Manen și Bogdanov după ce a revenit de la ashram-ul din munții Himalaya, unde l-a cunoscut pe Swami Shivananda, în timp ce în nuvelă ordinea acestor întâlniri este inversată. Mircea Eliade a scris în iarna
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, personaje reale cunoscute mai demult etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, care studiase textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
de practicile tantrice se aseamănă astfel cu forțele din fizica newtoniană, având un caracter obiectiv. Experimentul tantric nu a produs o călătorie reală în trecut, ci participarea involuntară într-o iluzie vizuală ce recrea acel trecut, o aparență a unei realități posibile. Maestrul spiritual consideră că realitatea din univers este de fapt un joc de aparențe, o iluzie creată de orice persoană ce poate stăpâni anumite forțe considerate oculte. Astfel, magicianul Suren Bose ce realizează un ritual sacru reușește să tulbure
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
cu forțele din fizica newtoniană, având un caracter obiectiv. Experimentul tantric nu a produs o călătorie reală în trecut, ci participarea involuntară într-o iluzie vizuală ce recrea acel trecut, o aparență a unei realități posibile. Maestrul spiritual consideră că realitatea din univers este de fapt un joc de aparențe, o iluzie creată de orice persoană ce poate stăpâni anumite forțe considerate oculte. Astfel, magicianul Suren Bose ce realizează un ritual sacru reușește să tulbure percepția temporal-spațială a profanilor aflați în
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
joc al divinității ce vizează un caracter ambiguu al lumii (existență și nonexistență). Mircea Eliade însuși afirma în eseul "Imagini și simboluri" (1952) că „existența în timp este ontologic o inexistență, o irealitate, lumea e o iluzie, e lipsită de realitate deoarece durata ei e limitată”. Eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un evreu convertit în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a realizat un comentariu cu privire la semnificația nuvelei „Nopți la Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum în 1991). El susținea că lumea pământeană este plină de mistere camuflate care urmează a fi dezvăluite și înțelese. Sondând profunzimile textului, eseistul considera că tehnicile extatice indiene (hinduiste și budiste) mistifică realitatea, creând o lume a vrăjilor și iluziilor. Legăturile senzoriale cu realitatea absolută sunt rupte, iar eul nu pătrunde în lumea esențelor, ci este transplantat într-un sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși relativ și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
susținea că lumea pământeană este plină de mistere camuflate care urmează a fi dezvăluite și înțelese. Sondând profunzimile textului, eseistul considera că tehnicile extatice indiene (hinduiste și budiste) mistifică realitatea, creând o lume a vrăjilor și iluziilor. Legăturile senzoriale cu realitatea absolută sunt rupte, iar eul nu pătrunde în lumea esențelor, ci este transplantat într-un sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși relativ și fals. „Tehnicile extatice desigur interpun un văl între eu (așa-zisul
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
transplantat într-un sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși relativ și fals. „Tehnicile extatice desigur interpun un văl între eu (așa-zisul eu) și lumea înconjurătoare (așa-zisă lume înconjurătoare), ele estompează așa-zisa realitate și frâng inexorabilul lanț care îl leagă de timp (iluzoriul timp)”, afirma Steinhardt. Eseistul credea că Mircea Eliade era sceptic față de posibilitățile acestor tehnici extatice de a transporta eul în lumea esențelor și că, deși nu a formulat soluții creștine
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
comentatorii săi — și mai puțin partizan al hinduismului”. Singura cale de pătrundere în lumea esențelor o constituie, în opinia lui Steinhardt, doar credința creștină, singurul fantastic „care nu amăgește și nu duce pe alte tărâmuri ale iluziei, [...] care nu tăgăduiește realitatea, ci o transcende; care nu trebuie să iasă din camera galbenă pentru a o părăsi; care nici nu e fantastic pentru că nu distrează mintea cu un alai (o comedie) de alte lumi posibile tot neesențiale, ci o solicită să se
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
transcende; care nu trebuie să iasă din camera galbenă pentru a o părăsi; care nici nu e fantastic pentru că nu distrează mintea cu un alai (o comedie) de alte lumi posibile tot neesențiale, ci o solicită să se concentreze asupra realității; care nu stupeface ființa, ci transfigurează lumea și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra timpului și a încercării de evadare a omului din condiția umană
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
revistei "Erdély" din Târgu Mureș. Criticii maghiari au considerat " Omul de aur" ca roman autobiografic, ca roman naiv cu tentă socială sau ca basm. István Sőtér, unul dintre exegeții operei jókaiene, scria următoarele despre întâmplările prezentate în acest roman: „Nu realitatea va fi transformată în ficțiune, ci ficțiunea îmbracă forma umană”. Prozatorul Dénes Jónás a evidențiat o serie de asemănări între romanele " Omul de aur" al lui Mór Jókai și "Geniu pustiu" al lui Mihai Eminescu, scrise ambele în aceeași perioadă
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
COMȘA - Născut pe 14 iunie 1952, Galați; căsătorit, tatăl unui băiat, SEBASTIAN-ROMEO, de 40 de ani - absolvent al Facultății de Drept a Universității Danubius Galați, specializarea Drept Penal - Directorul executiv al Trustului de Presă POMPIDU Galați, care editează trei publicații, REALITATEA - campioana presei românești de provincie (titluri obținute în 2011 și 2012 de la Radar de Media) și VEGHEA - supliment de investigații, plus lunarul REALITATEA ÎN DIASPORA pentru cele 13 milioane de români din Diaspora, fiecare într-un tiraj de 10.000
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
Danubius Galați, specializarea Drept Penal - Directorul executiv al Trustului de Presă POMPIDU Galați, care editează trei publicații, REALITATEA - campioana presei românești de provincie (titluri obținute în 2011 și 2012 de la Radar de Media) și VEGHEA - supliment de investigații, plus lunarul REALITATEA ÎN DIASPORA pentru cele 13 milioane de români din Diaspora, fiecare într-un tiraj de 10.000 exemplare, toate difuzate gratuit - se ocupă și de coordonarea colectivului redacțional NOVA APOLLONIA - revista studentului modern de la Universitatea Apollonia, instituție de învățământ superior
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
Română pentru Patrimoniu, condusă de Artur Silvestri - vicepreședinte al Colegiului de Redacție ’’Convergențe Spirituale Iași-Chișinău. De la frați la frați’’, scos de Liga Culturală Română, Departamentul Moldova și Centrul de Studii ’’Ștefan cel Mare și Sfânt’’ - în 2011 și 2012 redacția REALITATEA, pe care o conduce, a obținut titlul de Campioană a Presei românești de Provincie la Premiile Online Radar de Media, iar el a ocupat locul 8 în categoria Jurnalistul Anului în 2012 după Cristian Tudor Popescu, singurii reprezentanți ai presei
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
locul 8 în categoria Jurnalistul Anului în 2012 după Cristian Tudor Popescu, singurii reprezentanți ai presei print din țară în primii 10 gazetari din țară - declarat Reporter European 2012 de Parlamentul European și Comisia Europeană din România - prin săptămânalul său REALITATEA este deținătorul Premiului Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’ pentru colaborarea permanentă și susținută în promovarea actului de cultură gălățean, 23 aprilie 2008 - a primit Diplomă de Excelență cu prilejul Zilelor Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’ Galați, 10-16 noiembrie 2008 - REALITATEA primește Diploma
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
săptămânalul său REALITATEA este deținătorul Premiului Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’ pentru colaborarea permanentă și susținută în promovarea actului de cultură gălățean, 23 aprilie 2008 - a primit Diplomă de Excelență cu prilejul Zilelor Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’ Galați, 10-16 noiembrie 2008 - REALITATEA primește Diploma Aniversară la 120 ani în semn de prețuire, gratitudine și recunoaștere a contribuției la susținerea și afirmarea valorilor culturale ale Bibliotecii, Diplomă oferită de Consiliul Județean Galați și Biblioteca ’’V.A.Urechia’’, Galați, 11 noiembrie 2010 - Prof.univ.asoc
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
a fost identificat niciun lunetist cu numele de Erwin König. În film, Jude Law folosește o pușcă cu lunetă Mosin Model 1891/30 7.62x54r cu o lunetă PU 3.5 (adică obiectul este mărit de 3,5 ori). În realitate, Zaițev a folosit aceeași pușcă dar cu o lunetă mai veche și mai mare (pușca sa este păstrată într-un muzeu din Rusia). Filmul prezintă și o poveste de dragoste dintre Vasili și Tania. Totuși, Vasili a declarat că nu
Inamicul e aproape () [Corola-website/Science/332035_a_333364]
-
"Orice decizie, la orice nivel, este rezultatul modului în care participanții în procesul de luare a deciziilor înțeleg realitatea, a modului în care aceștia interpretează informațiile ce le sunt aduse la cunoștință pe diverse căi și a modului în care ei le filtrează prin prisma propriilor personalități, valori, credințe, doctrine și ideologii. Ca urmare, orice decizie este dependentă de
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]
-
diverse căi și a modului în care ei le filtrează prin prisma propriilor personalități, valori, credințe, doctrine și ideologii. Ca urmare, orice decizie este dependentă de imaginea pe care participanții la procesul de luare a deciziilor și-o fac asupra realității. " Ordonarea obiectivelor de atins prin luarea unei decizii, alegerea între mai multe cursuri de acțiune, reacțiile la anumite situații generate de realitate, modul de evaluare a consecințelor unei decizii luate pot fi parțial explicate prin modul în care factorii de
Procese decizionale () [Corola-website/Science/332053_a_333382]