98,632 matches
-
din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă, potrivit căreia comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar nu și pe aceea cu memoria, trebuie revizitată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și pe aceea cu memoria". La o analiză mai atentă, concluzia trasă de A. Cioflâncă, potrivit căreia comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar nu și pe aceea cu memoria, trebuie revizitată. Raportul Tismăneanu, ca încununare a "procesului comunismului" revendicat și preparat gradual încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cioflâncă, potrivit căreia comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar nu și pe aceea cu memoria, trebuie revizitată. Raportul Tismăneanu, ca încununare a "procesului comunismului" revendicat și preparat gradual încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să-și poată exprima părerea. Regele păstra doar unele atribuții simbolice. Până în ianuarie 1941, Antonescu a guvernat țara alături de legionari. Pe plan extern, Ion Antonescu a luat decizia ca România să intre în război alături de Germania în scopul recuperării teritoriilor pierdute în vara anului 1940. La 23 august 1944 a avut loc lovitura de stat prin care Ion Antonescu a fost arestat. România va intra în sfera de influență sovietică și va începe tranziția spre dictatura comunistă. 4. România în spatele Cortinei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Bilanțul și urmările războiului mari pierderi umane (23 milioane morți, 20 milioane răniți, au fost mobilizați 50 de milioane de soldați;); 330 miliarde de dolari cheltuieli de război; mari pierderi materiale (37 de miliarde dolari pierderi militare); Europa și-a pierdut poziția dominantă pe plan mondial; în plan social, apare categoria veteranilor de război; intensificarea mișcării feministe; intensificarea acțiunilor greviste; prăbușirea marilor imperii: rus, otoman, austo-ungar; apariția unor noi state ( s-au format două state noi: Iugoslavia și Cehoslovacia, a reapărut
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
valea Oltului. În luptele de la Jiu s-a remarcat învățătoarea Ecaterina Teodoroiu. Presați de la nord și de la sud, românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea) și jumătate din efectiv. Cauzele acestei înfrângeri au fost multiple: România era înconjurată din trei părți de dușmani și trebuia să lupte pe două fronturi; în sud, România avea de apărat o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Centrale (jumătatea sudică revenea Bulgariei, iar jumătatea nordică era administrată în comun de cele 4 state aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era recunoscută unirea Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
iunie 1941-23 august 1944 = participarea alături de Axă pe frontul de est; 23 august 1944-12 mai 1945 = participarea alături de Coaliția Națiunilor Unite la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și a unei părți din Austria; Vara anului 1940 În vara anului 1940, România a pierdut o serie de teritorii în favoarea vecinilor: Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței (U.R.S.S.); Cadrilaterul (Bulgaria); NV Transilvaniei a fost cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940; În septembrie 1940, regele Carol al II-lea a abdicat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Germania o La 22 iunie 1941, România a intrat în război de partea Germaniei împotriva U.R.S.S. pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei și a ținutului Herței. Ion Antonescu spera ca ulterior, cu sprijinul Germaniei, România să poată recupera și celelalte pierdute în 1940. o Până în august 1941, românii au reușit să elibereze Basarabia și Bucovina, dar apoi Ion Antonescu a luat decizia de a continua războiul alături de Germania, pe teritoriul URSS. Actul de la 23 august 1944 În august 1944, armata sovietică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
motrică”. În învățarea motrică elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate în proporții diferite, în funcție de natura activității și acțiunilor care le compun. Din momentul în care învățarea unei mișcări se realizează la niveluri superioare, stimulii senzoriali care dirijau acțiunea își pierd din intensitate. Se acționează în continuare pe baza acestora care, individual, fiind diferențiate, conduc la o eficiență mai mare a actului de învățare. Învățarea motrică începe în faza incipientă a dezvoltării corpului, fiind ancorată în reacțiile motrice naturale, înnăscute, care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
axe de rotație rezultă mișcarea de circumducție. b) două axe de rotație: * antero - posterioară; * transversală; c) o axă de rotație: * fie transversală; * fie verticală. În general, prin aplicarea legilor pârghiilor la segmentele corpului omenesc, ceea ce se câștigă în amplitudine se pierde în forță și invers. În acțiunile de efectuare a mișcărilor atletice (din punct de vedere mecanic) corpul omenesc poate fi asimilat cu un sistem de segmente articulate între ele, lanț articulat sau lanț cinematic. Din acest punct de vedere lanțul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai mult: se pare că, în asemenea situații, adjectivul este esențial, în timp ce verbul, cvasiasimilabil la categoria verbelor însoțite de un nume predicativ, capătă puțin caracterul unei copule, deși mai expresive, fapt ce trebuie înțeles în sensul că verbul nu-și pierde în întregime conținutul semantic concret și caracterul predicativ. El permite totuși, în această împrejurare, deși verb predicativ,prezența, alături de el, a unui nume predicativ. Dacă, în aceeași propoziție, ar fi esențial verbul, iar adjectivul un adaos secundar, am obține o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aleargă voioasă își păstrează în mai mare măsură autonomia semantică și caracterul predicativ. Stadiul acesta este primul pe drumul de trecere al unui verb de la capacitatea de a servi ca predicat spre starea de copulă. Este de ajuns ca verbul, pierzându-și din conținutul concret, să tindă spre abstractizare, și ca accentul predicativ, care cădea inițial în aceeași măsură pe ambii termeni, să se condenseze numai pe al doilea (cel care arată starea), pentru ca acest verb să devină un semicopulativ (un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pentru ca acest verb să devină un semicopulativ (un element nu lipsit de sens lexical, dar lipsit de predicativitate), iar adjectivul să devină numele lui predicativ. „Prin stabilirea caracterului predicativ, verbul devine un inducător al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie o calitate permanentă, așa cum o face numele predicativ, ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
element nu lipsit de sens lexical, dar lipsit de predicativitate), iar adjectivul să devină numele lui predicativ. „Prin stabilirea caracterului predicativ, verbul devine un inducător al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie o calitate permanentă, așa cum o face numele predicativ, ci arată o stare limitată de durata acțiunii. Așa stând lucrurile, determinantul nu se comportă ca un nume predicativ obișnuit, ci determină acțiunea verbului prin starea pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimată printr-un adjectiv ca atare(nu prin schimbarea categoriei gramaticale). În limba română, atributul predicativ stă fie în nominativ, fie în acuzativ obiect direct - ca și în latină: Când ochii tăi încă mari se uită dulci și galeși mă pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe cuvântul toți, vom intona fraza eliminând pauza prin care am subliniat acest cuvânt, așadar vom renunța la virgulă și vom zice: Se făcură o apă ș-un pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care toți , pierzându-și capacitatea semantic și independența gramaticală - prin golire de sens - a devenit un simplu element de relație, contopindu-se cu pronumele compus cei care, cu valoare tot conjuncțională. În fraza în care toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu mai are alt determinant - pierzând pe toți, atribut predicative, care determină (atributiv) nu numai pe subiectivă, ci și verbul predicat al principalei ca adjectiv adverbial (circumstanțial). „Ca aspect lexico-morfologic, pronumele relativ compus are de regulă următoarele forme: toți cei care (ce), toți câți - masculine plural
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat și în ipostaza de critic, publicând o recenzie la romanul Coborând, de Paul Georgescu. Judecând după ce ai încredințat până acum tiparului, se pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume te-a determinat să te îndrepți spre critica și istoria literară? La Gaudeamus am ucenicit. Căutam, mă căutam. Literatura mă fascina, dar nu-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
decât se vede dinspre Calea Victoriei. Tuturor, admirație și respectul meu. TRAIAN ALEXANDRU FILIP: Arta presupune o muncă permanentă Cu doar câteva ore înainte de vernisajul expoziției tale de la Hotelul „Forum”, directorul stațiunii tineretului m-a avertizat că ar fi păcat să pierd momentul, întrucât te consideră unul din cei mai valoroși plasticieni care au fost invitați, până acum, să expună la Costinești. Surpriza a fost, într-adevăr, deosebită, întrucât, după siguranța desenelor întâlnite în coloanele „României literare”, mi se părea că ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]