98,632 matches
-
fost niciodată preocupat să scriu precum Brecht, precum Eugen Ionescu, precum, eu știu, alte repere pe care mi le puteam însuși. Eu consider că o cultură este necesară, dar ea nu trebuie să îl influențeze pe autor încât să-și piardă propria identitate. Să vreau să scriu altfel nici nu pot! Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine și cuplul este o relație etern umană. Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
îngust decât pare și există destui bărbați cu o rezistență pasivă la ascensiunea femeii în societate sau, mai rău, bărbați care n-au renunțat la exhibiționismul masculinității (pe fondul acestei mentalități reziduale, delicatețea și valoarea feminină nu participă decât ca să piardă), cred că detenta masculină și-a consumat energia, iar dihotomia umanului: bărbat/femeie nu mai are relevanță de la un anumit nivel. Oricum, femeile n-ar trebui săși aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în serii, când călcâiul a recidivat, la aceasta adăugându-se o întindere și o contractură la coapsă, care mă mai supără și acum. Am continuat totuși antrenamentele, iar în finală am alergat bine până pe ultimii 300 metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trepidant al mutațiilor, ce se produc în epoca modernă, schimbările actuale de la o zi la alta, impune cu necesitate fixarea anumitor momente și caracteristici mai aparte din trecutul așezării, căci, în dinamica prezentului, multe din urmele vechi prețioase se pot pierde, cum, de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare de mai târziu. În astfel de izvoare scrise târzii aflăm dovada că comunitățile de la est de Bârlad, numite Tămășenii și Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că satul a avut documente care nu s-au păstrat ne convingem din situații de mai târziu, când le găsim menționate în diverse mărturii hotarnice și procese, confirmând existența lor, dar fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1815, este mențiunea: „să vedi că proprietariul Umbrăreștilor de sus n-au păzit tăcere, ieșind la iveală acea hotarnică”. Este vorba despre documentul referitor la înjumătățirea efectuată de C. Zberea în 1704, despre care precizam mai sus că s-a pierdut. Edificatoare dovezi, în privința locuirii în continuare a teritoriului nostru în tot cursul Evului Mediu, sunt și monezile descoperite de noi cu ocazia cercetărilor arheologice de suprafață, cât și de către unii cetățeni, în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică pe teritoriul comunei Suraia, ci numai la est de Siret, până în Bârloviță, și nu până „pe apa Bîrladului” cum, din greșală, îl arată un act. Dacă dintre cei patru beneficiari ai hrisovului domnesc din 1495, primilor trei li se pierde documentar urma, căci nici unuia din cei 16 oameni menționați nominal în actul din 1602 nu i se arată vreo legătură cu vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra în stăpânirea acestei părți de sat, nu-și află temei în conștiința vechilor drepturi de stăpânire pierdute cu timpul, de către înaintașii lor, în împrejurări critice, deci încercând acum, în condiții crezute de ei favorabile, un act reparatoriu și recuperator. Dar vremurile nu mai îngăduiau așa ceva. Cumpărătorul, din septembrie 1814, a fost „dumnialui aga Alecu Grecianu cu toată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a dat cel mai „folositor preț”. Nu știm ce a făcut Costache Conachi cu această moșie cumpărată, doar bănuim că va fi făcut vreun schimb cu deținătorii Boțârlăului, unde îl aflăm stăpânind cam în aceeași perioadă. Din jurul acestei date se pierd informațiile documentare privitoare la Umbrăreștii de la vest de apa Siretului, păstrându-se doar mențiuni din care rezultă stăpânirile anterioare. Fiindcă am vorbit despre urmașii lui Gavril Conachi, considerăm oportun să corectăm câteva erori genealogice mai vechi precum: 1- „Costache și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Institutul de Arheologie din București, relata următorul aspect: „La aproximativ 1 km nord de digul (sic) de la Ivești (e vorba de terasamentul de cale ferată ce ducea la moara Torcești, n. I. S.) este o ridicătură scundă, ce se pierde în luncă. Pe grindul amintit, din loc în loc, se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost invocat argumentul că răzeșii umbrăreșteni și-au dat acceptul la vânzare, care a fost făcută în forma arătată, și au semnat ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și alte procese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind cereale în contul aceluiași vătaf, Lupu Manole, dar provenite din dijmă, calculate în unități de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știe destul de bine că, în vechime, ponderea era deținută de cultura grâului. Nici un plugușor sau alt gen de manifestare folclorică legată de practici agricole nu indică alt nume de plantă, ci exclusiv grâul. Pentru cititorii mai tineri, cei care au pierdut contactul cu manifestările autentice din timpul sărbătorilor de iarnă, ilustrăm aspectul cu două fragmente din texte ale unor plugușoare din zona noastră; primul a fost publicat într-un volum cu texte folclorice culese din Moldova de Jos, iar al doilea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amintit. În contractul de arendă a moșiei Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acela muzeistic pe plan local. Ba și mai rău, obiectele rămase la școala din localitate după mutarea autorului lucrării de față, în loc să fie protejate și păstrate cu sfințenie, ori să fi fost adunate și altele, toate s-au risipit și pierdut fără urmă. Așa s-ar fi întâmplat și cu acelea pe care, din spirit de prevedere, fiind deosebit de valoroase, dar puține, le-am luat asupră-mi și le păstrez, gândind că se va găsi vreo posibilitate cândva în vederea valorificării lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din o odae și o cămăruță, construită de nuiele cu lut, acoperită cu stuf, având și un chiler, cu locul ei aproximativ de 12 prăjini, pe care se află câțiva copaci, înconjurată cu gard de nuiele”. Țăranul datornic care își pierdea casa se numea Neculai Lupu Bulai din satul răzeșesc Umbrărești. Este locul pe care se va stabili mai apoi Gheorghe Dănăilă, tatăl lui Vasile Dănăilă, poreclit Burdănosul. Și încă un exemplu cu care închei problematica referitoare la aspectele gospodărești. Pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au încercat să-i afle originile, problematica generată de acest fenomen rămânând încă neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce au rămas ca spor în Scurtături; Listă de locul dintre drumul de fier, șușa și puțuri; Listă de oamenii ce-au prins loc pe prunt (sic) și trebuie să fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi urmărit să stârnească admirația veacurilor. Că astfel au stat lucrurile se poate ușor demonstra prin faptul că aproape toate bisericile de pe teritoriul comunei noastre, ca și în satele din jur, au fost locașuri simple, din materiale ușor perisabile, multora pierzându-li-se orice urmă. Prin urmare, deși nu se poate preciza cu exactitate când anume și cum au prins viață la noi primele comunități religioase creștine și instituțiile de resort, neexistând acte prin care să se ateste o asemenea situație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
golașe creneluri vizibile sufocă secunda ochiul tragic al păsării mă țintește din zbor Identitate în acest ceas al zilei nu-mi pasă de falnice maluri ele stăvilesc încredere nimb strălucire nu-mi pasă că valul la ură îndeamnă în spasme pierzându-se o mărturie e pasărea că lumea poate să învie într-un zbor într-un cer luminos cât ai rosti o silabă nemărginit însă ca ruga unui poem Inscripție mă îndepărtez de duminica ta inventez un nume pentru fiecare piatră
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]