12,426 matches
-
ale fericirii. Cartea a fost publicată după moartea autorului, în 1782. Reveriile unui hoinar singuratic (Les rêveries du promeneur solitaire) recapitulează fazele unui conflict ireconciliabil: între un individ (Jean-Jacques) și restul lumii. Trecut prin multe și ajuns la o anumită înțelepciune este pregătit pentru o lungă pustnicie. E nepăsător față de soarta scrierilor sale. Nu este înțeles de contemporani, nu va fi înțeles, probabil, nici de generația de mîine. Au grijă de acest lucru prigonitorii. Aceștia se pregătesc și, după moarte, să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
schimbare a societății și o transformare a omului. Aceste deziderate se pot realiza prin educație: "nu există o cale mai eficace pentru înlăturarea coruperii umane decît justa educare a tineretului"43. Educarea tinerei generații, realizată în spirit pansofic, cultivînd individului înțelepciunea, transformă însăși societatea în care se va instaura această înțelepciune. După cum afirma Comenius, "a educa tineretul cu prevedere înseamnă a îngriji dinainte ca sufletele lor să fie ferite de stricăciunile lumii și ca semințele onestității împlîntate în ei să ajungă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se pot realiza prin educație: "nu există o cale mai eficace pentru înlăturarea coruperii umane decît justa educare a tineretului"43. Educarea tinerei generații, realizată în spirit pansofic, cultivînd individului înțelepciunea, transformă însăși societatea în care se va instaura această înțelepciune. După cum afirma Comenius, "a educa tineretul cu prevedere înseamnă a îngriji dinainte ca sufletele lor să fie ferite de stricăciunile lumii și ca semințele onestității împlîntate în ei să ajungă să încolțească fericit"44. Rousseau va afirma mai tîrziu ceva
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
științelor și filosofiei și prin educarea capacității de a cugeta și a dragostei pentru învățătură. Rousseau va pune și el accentul pe folosirea exercițiului în educația morală. Educația morală este concepută de Comenius ca avînd drept scop formarea anumitor virtuți: înțelepciunea, cumpătarea, curajul și dreptatea. Ca metode de educație morală indică: - exemplul comportării părinților, profesorilor etc.; - povestirile morale prin care se dau elevilor cît mai multe exemple bune, care să stîrnească admirația și entuziasmul lor; - exercițiile morale, avînd ca scop să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ordonați, muncitori, cu o bună conduită, deprinși să păstreze ordinea, să muncească și să acționeze în sens moral. "Virtuțile se învață acționînd continuu cinstit."75 Prin folosirea acestor metode, elevul este condus de profesor pînă la înțelegerea necesității ordinii, cumpătării, înțelepciunii în viață, a comportării morale. Educația morală ocupă în gîndirea pedagogică a lui Locke un loc foarte important. Scopul ei îl constituie formarea unui om cu o voință puternică, virtuos, bun, politicos și cu maniere alese. Metodele preconizate de el
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
iar în viziunea lui Locke instrucția copilului se încheia prin învățarea unei meserii și prin călătorii, care să-l ajute să cunoască lumea și oamenii. Călătoriile încununează opera de formare a omului, avînd următoarele avantaje: permit învățarea limbilor străine, dezvoltă înțelepciunea și prudența, permit cunoașterea a diferiți oameni și obiceiuri. Aceste călătorii urmau să se facă în perioada de vîrstă cuprinsă între 16 și 20 de ani. 3.9. Exemplul Înaintea lui Rousseau o serie de pedagogi au abordat problema importanței
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
jocului sînt următoarele: stimulează nevoia de viață în colectivitate, dezvoltă inițiativa, perseverența. Fénelon credea că pentru a nu trăi sub apăsarea grijii că trebuie să învețe, copilul să învețe jucîndu-se: "Permite copilului să se joace și îmbină instruirea cu jocul; înțelepciunea să-i apară cîte puțin și în chip vesel; ferește-te să-l obosești cu precizări nesocotite"90. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a arătat care este rolul jocului în educația copilului. Necesitatea unor jucării cît mai
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educația copilului. Necesitatea unor jucării cît mai simplu confecționate în măsura în care este posibil chiar de către copii, acțiune care-i deprinde de mici cu activitatea își are fundamentul în buna cunoaștere psihică a copilului: " Această poftă de joc pe care natura cu înțelepciune a potrivit-o vîrstei și constituției copilului ar trebui să fie mai curînd încurajată decît înfrînată, dacă vrem să le stimulăm mintea și să le sporim puterea și sănătatea. Iar cea mai mare artă stă tocmai în a face din
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
acord cu el și afirmă că această artă nu e pentru epoca respectivă. Rousseau consideră G. G. Antonescu 145 recomandă educația negativă pentru trei motive: A. Pentru că nu ne putem opune naturii, și deci trebuie să ne conformăm ei; toată înțelepciunea și știința omenească nu va putea cultiva în sufletul omului mai mult decît a semănat natura. Educația nu poate să creeze din nimic, ea poate numai să garanteze bune condiții de dezvoltare elementelor naturale, prin înlăturarea a tot ce le-
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
iubească, să cunoască, să-și îngrijească spiritul, ca și figura [...] Ele trebuie să învețe multe lucruri, însă numai pe acelea pe care este bine să le știe."149 Lui Émile i s-a pregătit o soție: Sofia (în grecește, însemnînd înțelepciune). Ei i s-a dat o instrucție limitată, deoarece, după părerea lui Rousseau, ea trebuie să fie stăpîna casei, fiind modestă, să știe să se îngrijească de gospodărie: De îndată ce s-a demonstrat că bărbatul și femeia nu sînt și nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
poți obține reprezentări precise fără intuiție, că nici gîndirea și nici chiar vorbirea nu se pot dezvolta fără ea. Numai intuițiile, observațiile dau omului forța de a rezista prejudecăților. A vedea și auzi bine" conchidea el "iată primul pas spre înțelepciunea vieții." Copilul trebuie să cunoască totul prin propria lui activitate. Respectarea acestui principiu duce la dezvoltarea personalității lui, întrucît singur caută, sub conducerea educatorului, sensul lucrurilor și acțiunilor pe care vrea să le cunoască. În acest fel i se mărește
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
În "însemnarea" sa, I.H. Rădulescu lămurește motivele alegerii acestui "romanț", pe de-o parte, deoarece dispunea de "lipiciul și undița amorului", iar, pe de altă parte, datorită folosului educativ: "Folosul ce poate pricinui această carte tinerimii", autorul "amestecînd cu atîta înțelepciune, pe lîngă amor, învățăturile sale cele frumoase și atîtea din ideile sale ce au făcut o epohă și revoluție morală în toată Europa"283. În 1838, George Barițiu anunță în Foaia literară o altă traducere din Noua Héloïse și o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pedagogiei în Franța, EDP, București, 1972 23. Eliade, I. P., Elemente de pedagogia și metodologia teoretică și practică, Imprimeria statului, București, 1868 24. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei, Editura Antet, f. l., f. a. 25. Feuchtwanger, Lion, Înțelepciunea nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004 26. Gavrilescu, Margareta, Émile și ideile pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, f. a. 27. Ghimpu, Const. S., Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 283 313 Ion C. Petrescu, Școale de experimentare, București, 1935, p. 5 314 I. C. Petrescu, Școala activă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973, pp. 36-37 315 Stanciu Stoian, Pedagogia română modernă și contemporană, op. cit., p. 203 316 Lion Feuchtwanger, Înțelepciunea nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004, pp. 451-452 317 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 4 318 Gabriel Compayré, J.-J. Rousseau și educația naturii, op. cit., pp. 96-97 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Paradigma Rousseau și educația
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
atâta lume nu vrea să mai audă despre ce a fost, având în vedere ce a ieșit. Numai că textele lui Andrei Pleșu nu numai, nici pe departe, ale unui dezamăgit, chiar dacă el spune: „E regretabil că puterea nu are înțelepciunea de a evita lichelele consacrate (și recondiționate), fie și pentru a dovedi un minim discernământ cosmetic”. Fiindcă, nu peste mult precizează: „Simpatizantul de azi al puterii face de bunăvoie ceea ce înainte făcea doar dacă era constrâns. El poate fi slugarnic
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
noapte, la teroare, arena curajului civic ar rămâne pustie: ar reapărea, singurateci, Doina Cornea, Dan Petrescu, Mircea Dinescu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, cei șase și două-trei grupuri răzlețe, în vreme ce puzderia de combatanți ai gazetelor și ai piețelor ar recupera brusc înțelepciunea de a sta deoparte”. În ceea ce mă privește, oricât de viteji se vor dovedi în continuare domnul profesor Silviu Brucan și ceilalți foști demnitari comuniști - care au dat încă o dată marea lovitură printr-o scrisoare - mă încăpățânez să sper că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
spectaculoase ce pot altera discursul și pot instala o nevroză a dezbaterii. Despre lucrurile firești care sunt legile economice, nu se poate vorbi decât în mod firesc. Chiar Hayek a recunoscut că "maxima socratică potrivit căreia recunoașterea ignoranței este începutul înțelepciunii are o profundă semnificație din perspectiva modului în care înțelegem societatea"18. În același timp, viziunea noastră este influențată de Hayek, care arată cum "concepția despre omul care-și construiește deliberat civilizația izvorăște dintr-un intelectualism eronat, ce consideră rațiunea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o maimuță mai norocoasă sub aspectul evoluțiilor sale în natură. Economia și banul apar mult mai târziu, după alte mii de ani de după apariția lui Homo Sapiens. Chinezii spun că epoca aceasta a întunericului, așa cum am numit-o, era perioada înțelepciunii absolute, perfecte. Tehuang-Tse o descrie: "A fost un timp când oamenii de altădată posedau înțelepciunea perfectă. Când? Când nu aveam încă conștiința existenței lucrurilor. Apoi ei au știut că lucrurile existau, dar nu au făcut niciun efort pentru a le
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai târziu, după alte mii de ani de după apariția lui Homo Sapiens. Chinezii spun că epoca aceasta a întunericului, așa cum am numit-o, era perioada înțelepciunii absolute, perfecte. Tehuang-Tse o descrie: "A fost un timp când oamenii de altădată posedau înțelepciunea perfectă. Când? Când nu aveam încă conștiința existenței lucrurilor. Apoi ei au știut că lucrurile existau, dar nu au făcut niciun efort pentru a le distinge. După aceea, ei au deosebit lucrurile, dar nu le-au etichetat ca bune și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
i-a zis: "Din toți pomii raiului poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului, să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri""62. Intervine, însă, șarpele, ulterior simbol al înțelepciunii în multe dintre civilizațiile umane, și îndreaptă lucrurile, ajutându-l pe om să intre în lumea îndoielii 63 și a cercetării, într-o lume a durerii de care Dumnezeu a dorit inițial să-l ferească. "Șarpele însă era cel mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
aparținând nordului planetei. Diviziunea muncii sociale este, de asemenea, un proces în concordanță cu natura umană. Adam Smith spune chiar că: Această diviziune socială a muncii din care derivă așa de multe avantaje, nu este la originea ei efectul vreunei înțelepciuni omenești care să prevadă și să urmărească belșugul general pe care ea îl realizează. Ea este consecința necesară, deși foarte lentă și treptată, a unei anumite înclinări a naturii omului, care nu are în vedere o astfel de largă utilitate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele din urmă am dobândit. . . Veșnicia? Traducere: Olimpia IACOB Comentarii critice Cronică la volumul lui Stanley H. Barkan, Abecedarul Fructelor și Legumelor (Sofia, Bulgaria: AngoBoy, 2012) în PLR 41. "... Opera lui Stanley H. Barkan este accesibilă și lirică, colorată cu înțelepciune profundă și răsunătoare, amintind de Robert Frost. Această carte frumoasă, cu totul încântătoare, este o contribuție necesară, de bună seamă, la grădina poeziei, aflată într-o continuă creștere. Stanley H. Barkan merită, așadar, recunoaștere ca editor de carte și poet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
opinent mi-a adresat un "pamflețel" că cine-i "Costinelul" ăsta de-și ia "năsucelul" la purtare... Pe la vechea Uniune am dat de Constantin Nisipeanu care m-a sfătuit să-mi iau un nume "mai tare și mai matur", și înțelepciunea sa mi l-a sugerat pe Calistrat, dacă tot îs moldovean ca Hogaș, și așa a rămas! V.P.: Pentru a vă pune următoarea întrebare, mă inspir din versurile dumneavoastră: "M-am născut, am crescut, am copilărit, viețuit,/am fost, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mama era născută în 1924, tata era născut în 1922. Eu gândesc și spun așa: prin îndeletniciri erau țărani, dar ei aveau vocație de adevărați intelectuali. În această realitate am crescut: Valeriu a ajuns scriitor, eu sunt pictor. Aveau o înțelepciune ancestrală. De ce spun asta? Fiindcă în momentul când mă vedeau desenând, din puținii bani pe care îi aveau, îmi cumpărau creioane, îmi cumpărau hârtie. Lui Valeriu îi cumpărau anumite cărți. Dacă mă vedeau cu o carte în mână, nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
certați la școală. Într-un final, eram iertați. Dar nu era bine, când se auzea că noi ne duceam la biserică, că țineam post, că sărbătorim Crăciunul, Sfintele Paști. A fost trist, dar Mama a știut să ne treacă cu înțelepciune prin acele vămi ale istoriei. Așa ne-am trăit tradițiile. V.P.: " Ce pustiu ar fi spațiul, dacă nu ar fi punctat de biserici", spunea Petre Țuțea. (Iurie oftează, zâmbește reținut.) I.M.: Da, așa este. Și altceva: noi nu purtam cravată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]